Optiunile pe contracte futures pe marfa

OPTIUNILE PE CONTRACTE FUTURES PE MARFA

Optiunile pe contracte ce au ca suport marfuri se intalnesc atat pe pietele bursiere, unde activul optiunii il reprezinta contractul futures pe marfa, cat si pe pietele OTC, unde activul optiunii il reprezinta un contract forward ce are ca suport marfuri (reprezentative fiind cele tranzactionate la London Metal Exchange). Sa ne referim intai la optiunile propriu-zis bursiere, adica la optiunile pe contracte futures.

Specific optiunilor pe contracte futures pe marfa este faptul ca activul lor de baza este un contract derivat si ca atare exercitarea optiunii este sinonima cu dobandirea unei pozitii futures vanzatoare sau cumparatoare. Totodata, deoarece activul optiunii (contractul futures) se marcheaza la piata, in momentul exercitarii cumparatorul optiunii va primi de la vanzatorul aceleiasi optiuni o suma egala cu diferenta pozitiva dintre pretul curent al contractului futures (pretul futures al activului contractului futures pentru luna de livrare corespunzatoare) si pretul de exercitare al optiunii (la optiunile CALL), respectiv diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul futures (la optiunile PUT).

Cumparatorul optiunii va dobandi o pozitie futures la pretul de exercitare echivalent cu pretul futures al marfii la momentul exercitarii optiunii. In baza acestei pozitii bursiere nou dobandite el va putea sa profite in continuare de evolutia preturilor din piata, pana la momentul expirarii contractului futures aferent, fie prin compensarea acestuia cu obtinerea unui profit suplimentar daca preturile futures au evoluat favorabil, fie prin executarea fizica la un pret convenabil.

Desigur cumparatorul optiunii are si optiunea de a nu exercita dreptul de a dobandi pozitia futures corespunzatoare, situatie in care poate vinde optiunea, cu profit sau nu (daca pretul de piata este superior sau inferior primei cu care a fost cumparata initial), sau o poate abandona, lasand-o sa expire atunci cand nu mai are valoare intrinseca. Aceste alternative sunt sintetizate in tabelul 9.2 (unde PE = pretul de exercitare al optiunii, F_t = pretul futures curent, p₀ = prima initiala, p_t = prima curenta).

Tabelul 9.2

Exemplul 1: cumpararea unei optiuni CALL pe contract futures.

Sa presupunem ca un trader doreste sa speculeze la bursa de cereale din Chicago (CBOT) cu optiuni CALL pe contractul futures pe grau, cumparand o optiune cu pretul de exercitare de 400 centi/bushel si platind o prima de 30 centi/bushel (1500 dolari pe contract). Evolutia profitului / pierderi potentiale nete functie de evolutia cotatiei futures (F_t) este prezentata in tabelul 9.3 (la CBOT cantitatea standard a contractului este Q = 5.000 bu).

In acelasi tabel se observa ca exercitarea optiunii cand pretul futures ajunge la 450 c/bu se soldeaza cu 1.000 $ profit net in contul traderului si cu o pozitie long futures la pretul de exercitare de 450 c/bu cu care ar putea castiga suplimentar daca tendinta de crestere a cotatiei futures se mentine. Daca pretul creste si traderul compenseaza pozitia long futures la pretul de 480 c/bu, se castiga 1.500 $ pe contract, ridicand astfel profitul cumulat la 2.500 $.

Tabelul 9.3

La momentul in care traderul a decis exercitarea optiunii el a trebuit sa faca urmatoarea alegere, presupunand ca pretul de piata al optiunii era 70 c/bu:

a) sa exercite optiunea, mizand pe un castig suplimentar din pozitia futures rezultata;

b) sa lichideze optiunea cumparata cu prima de 30 c/bu (1500 $) la pretul curent de piata de 70 c/bu (3500 $) pentru obtinerea diferentei de 2000 $ profit.

Deoarece speculatorul a mizat pe prima varianta, estimand mentinerea tendintei crescatoare a contractului futures, a castigat in final 2500 $, deci mai mult decat in varianta a doua. Desigur oportunitatea intrarii intr-o pozitie futures trebuie examinata cu multa atentie deoarece ea poate fi riscanta si nu ofera protectie la evolutia adversa a pretului, asa cum ofera optiunea.

Exemplul 2: cumpararea unei optiuni PUT pe contract futures.

Sa presupunem ca un speculator apreciaza ca in urmatoarele doua luni pretul aurului poate sa scada cu cel putin 20 $ pe uncie fata de nivelul futures curent de circa 350 $/u. Nefiind convins 100% de aceasta previziune si nedorind sa riste printr-o pozitie short futures, el alege varianta cumpararii a 2 optiuni PUT pe contractul futures pe aur (a carui unitate tranzactionala este de 100 uncii). In tabelul 9.4 se poate observa evolutia profitabilitatii tranzactiei functie de evolutia cotatiei futures si rezultatul exercitarii optiunilor la un nivel al cotatiei de 300 $ pe uncie, cand se obtine un profit net de 1200 $ la cele doua optiuni si o pozitie vanzatoare pe 2 contracte futures la pretul de exercitare de 330 $/u. Pe ultimul rand se remarca o crestere a valorii pozitiei futures pe masura scaderii cotatiei la aur si fructificarea ei prin compensarea contractelor futures la un pret futures de 320 $/u, cand se obtine un profit suplimentar de 2000 $.

Tabelul 9.4

Exercitarea optiunii PUT pe futures

In orice moment, pe perioada de timp intre cumpararea optiunilor si ultima zi de tranzactionare a acestora, traderul are de facut urmatoarele alegeri:

a) daca optiunile sunt in bani:

sa exercite optiunile, materializand profitul in cont (in cazul nostru 1200 $) si beneficiind in continuare de o pozitie vanzatoare futures care poate genera un profit suplimentar la scaderea cotatiei (in cazul nostru 2000 $ si pe total 3200 $);

sa vanda optiunile la pretul de piata mai mare decat cel de cumparare, deoarece valoarea intrinseca este superioara (350 - 330 = 20 $/u) si este posibil sa existe si valoare timp daca exista perspective de reducere in continuare a cotatiei futures pe intervalul de timp ramas pana la scadenta. Presupunand ca optiunile se vand cu 26 $/u, vanzarea lor poate aduce un castig de 2400 $ astfel: (26 - 14) $/u x 100 u x 2 optiuni = 2400 $. Acest profit ar fi superior castigului de 1200 $ la exercitarea optiunilor, dar inferior valorii de 3200 $ care s-a obtinut in final prin exercitare si compensarea pozitiei futures, dovada ca traderul a apreciat corect sansele ca pretul futures sa scada in continuare;

b) daca optiunile sunt sau intra in zona "fara bani", deci fara valoare intrinseca, traderul poate astepta o reintrare "in bani" pana in ultima zi de tranzactii. Daca acest lucru nu se intampla, optiunea expira fara valoare, fiind radiata din evidentele casei de compensatie iar traderul pierde prima platita la cumpararea optiunilor, respectiv 2800 $.

Implementarea optiunilor pe marfuri in hedgingul tranzactiilor cu marfuri poate realiza doua obiective:

a) managementul incertitudinii de pret;

b) managementul incertitudinii de cantitate.

a) Primul obiectiv se realizeaza intr-o alta maniera decat se realizeaza prin contracte futures. Comerciantii ce incheie tranzactii futures in scop de hedging urmaresc fixarea pretului la un anumit nivel, pentru o data viitoare. Ei isi asuma o expunere futures opusa expunerii de pe piata fizica compensand pierderea aferenta pozitiei fizice cu profitul pozitiei futures. In cazul evolutiei favorabile a pretului pe piata fizica, pozitia futures genereaza insa pierdere si anuleaza profitul ce altfel s-ar realiza pe piata fizica. Solutia compensarii premature a pozitiei futures este in principiu riscanta si atrage unele costuri penalizatoare.

Implementarea optiunilor in scop de hedging permite evitarea acestor neajunsuri prin faptul ca se realizeaza de la bun inceput un prag in evolutia pretului care:

depasit in sensul in care pe piata fizica se inregistreaza o pierdere, da posibilitatea compensarii partiale sau totale a acestei pierderi prin tranzactionarea optiunii;

depasit in sensul in care pe piata fizica se inregistreaza un profit, nu genereaza pe piata bursiera decat pierderea primei aferente optiunii, lasand astfel comerciantului posibilitatea de a fructifica miscarea favorabila de pret.

Acoperirea riscului de crestere a pretului pe piata fizica se face prin cumpararea de optiuni CALL pe contracte futures, iar acoperirea riscului de scadere a pretului pe piata fizica se realizeaza prin cumpararea de optiuni PUT pe contracte futures ce au ca suport marfa tranzactiei fizice sau o marfa aflata intr-o stransa corelatie de pret cu cea din urma (similar cu acelasi principiu de hedging valabil si pe piata futures).

b) Managementul incertitudinii de cantitate este specific optiunilor si le diferentiaza de strategiile futures care nu permit atingerea acestui obiectiv.

In general astfel de situatii implica incertitudinea pe care hedgerul o are privitor la perfectarea tranzactiei pe care o protejeaza de risc. Sa consideram exemplul hedgingului unei productii agricole.

O posibilitate clasica de a proteja o recolta viitoare de porumb este vanzarea unui numar corespunzator de contracte futures pe porumb. Problema care se ridica vizeaza marimea acestui hedging. Daca fermierul estimeaza o productie de 200000 busheli, el va vinde un numar aferent de contracte futures cu livrare in decembrie la pretul futures de 2,50 $/bu. Sa presupunem ca dupa perfectarea tranzactiei, preturile futures pentru decembrie salta spectaculos ca urmare a unei secete persistente pe parcursul perioadei de crestere a porumbului de la 2,50 la 3,50 $/bu, iar fermierul se alege cu o cantitate recoltata de 50 % din cea estimata, respectiv 100000 bu.

Rezultatul hedgingului va fi urmatorul: fermierul va vinde recolta cu 3,50 $/bu si va contabiliza un venit de 350000 $. In acelasi timp el va compensa pozitia bursiera futures la marimea ei initiala de 200000 bu cu diferenta de 3,50 - 2,50 = 1 $/bu, inregistrand in contul de la brokeri un deficit de 200000 $. Pe ansamblu, in loc sa realizeze un venit de 500000 $ din vanzarea unei recolte de 200000 bu cu un pret de 2,50 $/bu, fermierul se alege cu un venit de doar 150000 $ ca diferenta intre 350000 $ cat obtine din vanzarea recoltei efective si 200000 $ cat a pierdut in bursa.

Acest tip de rezultat se poate produce si pentru alte categorii de hedgeri, ca de exemplu producatorul de aur a carui mina de aur se prabuseste dupa ce s-a asigurat vanzand contracte futures pe aur, sau o firma ale carei incasari scad in mod neasteptat cu 50% dupa ce departamentul financiar a cumparat contracte futures pe eurodolar ca hedging impotriva scaderii dobanzilor.

In toate cazurile apar dificultati datorate faptului ca hedgerul si-a asumat expuneri futures integrale fara a lua in considerare incertitudinile legate de cantitati sau incasari.

Optiunile elimina astfel de probleme deoarece cumparatorul unei optiuni nu are expunere sau obligatii dincolo de plata primei. Daca fermierul ar fi cumparat optiuni PUT pe futures pe porumb pentru luna decembrie la pretul de exercitare de 2,50 $/bu cu prima de 0,15 $/bu, cand pretul porumbului a saltat la 3,50 $/bu optiunile PUT au ramas fara valoare iar fermierul a pierdut doar suma cu care le-a achizitionat, respectiv 30000 $. Venitul lui total va fi in acest caz de 320000 $, fata de numai 150000 $ in hedgingul futures. In acest fel incertitudinea de cantitate a putut fi depasita fara ca ea sa influenteze negativ rezultatul global al tranzactiilor (fizica si bursiera).