Faptele de comert unilaterale

Faptele de comert unilaterale

Potrivit art. 56 C.com., "daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti comerciantii sunt supusi, in ce priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiunile privitoare la persoana chiar a comerciantilor, si in cazurile in care legea nu dispune altfel".

Aceasta regula este logica, deoarece ar fi imposibil ca o singura operatie juridica sa fie reglementata pe de o parte, de dispozitiile Codului comercial sau ale legislatiei speciale comerciale, iar pe de alta parte, de legislatia civila (generala sau speciala). Un exemplu de fapt de comert unilateral sau mixt este acela prevazut in art. 6 alin.1: "Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asiguratori". Aceasta dispozitie se coroboreaza cu prevederile art. 56 C.com., in care se prevede ca intreaga operatiune va fi reglementata de legislatia comerciala.

De asemenea, potrivit art. 898 C.com.: "Chiar cand actul este comercial numai pentru una din parti, actiunile ce deriva dintr‑insul sunt de competenta jurisdictiei comerciale". La fel si in materie de prescriptie a dreptului material la actiune a (art. 945 C.com.) se aplica dispozitiile legii comerciale, chiar daca ele vizeaza numai una din parti.

Din continutul art. 56 C. com., partea finala rezulta urmatoarele exceptii:

nu se aplica legile comerciale referitoare la dobandirea calitatii de comerciant si necomerciantilor.

Necomerciantii pot incheia acte supuse legilor comerciale pe considerentele aratate mai sus dar, in nici un caz, ei nu vor dobandi calitatea de comerciant pe baza acestor acte de comert. Asadar, dispozitiile cu caracter comercial referitoare la persoana comerciantului nu se vor aplica necomerciantilor.

nu se aplica legile (dispozitiile) comerciale atunci cand legiuitorul prevede in mod expres acest lucru (de exemplu, art. 42 C. com. stabileste prezumtia de solidaritate a debitorilor in obligatiile comerciale).

Aceasta prezumtie nu se aplica necomerciantilor, deoarece pentru ei, faptul juridic din care izvorasc obligatiile nu are caracter comercial, ori in dreptul civil, de regula, obligatiile sunt conjuncte (divizibile).