Evolutia salariului in Administratia Publica

Evolutia salariului in Administratia Publica

Articolul 29 din Legea privind statutul functionarilor publici prevedea ca functionarii au dreptul la salariul de baza, sporul de vechime si suplimente. Sistemul de salarizare lua in calcul clasificarea posturilor si gradele detinute de functionari. Sporul de vechime putea ajunge pana la 25% dupa 20 de ani de munca. Potrivit textului actual,functionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza si sporul pentru vechime in munca.

Prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice au fost abrogate alineatele referitoare la suplimentul postului si suplimentul gradului.

Totusi, functionarii publici pot beneficiade prime si alte drepturi salariale (spre exemplu, pentru a diminua scaderile salariale din ultima perioada in unele localitati functionarii beneficiaza de suplimente dintre cele mai ciudate - suplimentul pentru medicamente si vitamine). Intre 2003 si 2009 numarul sporurilor acordate functionarilor publici a crescut, ele depasind si 100%din salariu; unele dintre acestea fiind considerate ilegale, deoarece au fost acordate pe baza contractelor colective de munca, functionarii au fost obligati sa restituie sumele incasate. Printre sporurile primite de functionarii publici se numara sporulde stres, sporul de relatii cu publicul, sporul de ecran, sporul de toxicitate, sporul demobilitate, sporul de pensionare, sporul de zambet, sporul de fidelitate, sporul de confidentialitate, tichete cadou sau prime de sarbatori.

De asemenea, pentru orele lucrate peste durata timpului de lucru, in sarbatorile legale sau in zilele nelucratoare functionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. La aceasta se adauga si indemnizatia de concediu, precum si dreptul de a beneficia de o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu.

In 2003 existau diferente mari de salarizare atat intre institutii, cat si in cadrul institutiilor, desi indivizii realizau acelasi tip de munca si aveau acelasi grad (un consilier juridic in cadrul aparatului Administratiei Prezidentiale, Parlamentului etc. avea un salariu de baza de 13.238.000 lei, iar un consilier juridic in cadrul unui minister un salariu maxim de 8.470.000 lei. Un consilier juridic care isi desfasura activitatea in aparatul propriu al prefecturii avea un salariu de 8.200.000 lei iarconsilierul juridic din cadrul aparatului propriu al consiliilor local de 7.176.000 lei (Raportul ANFP, 2003). Diferente intre salarii existau si pentru celelalte functii publice.Tendinta la acea vreme era de micsorare a ponderii salariului de baza in venitul net,estimandu-se ca in numeroase cazuri bonusurile si suplimentele puteau reprezenta intre 30% si 80% in anumite institutii (Presedintie, Cabinetul Primului Ministru).

Nivelul scazut al salariilor functionarilor publici, ceea ce nu permitea atragerea si mentinerea in sistem a unui personal performant;

. Absenta unor instrumente de motivare alternativa, corelata cu regimul strict alincompatibilitatilor, functia publica fiind o optiune de cariera putin atractiva;

. Utilizarea inadecvata a sistemului de stimulente, ceea ce a determinat aparitia unor discrepante intre functionarii publici care exercitau acelasi tip de atributii in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;

. Inexistenta unor compensatii care sa tina cont de nivelul cheltuielilor suplimentare,in functie de locatia geografica (marile aglomerari urbane in raport cu alte localitati).

. Evolutia salariilor din administratia publica si ordinea publica a evoluat in raport cu salariul mediu net pe economie destul de sinuos, crescand spectaculos in doua momente - in 1998 si in perioada 2005-2007.

Fig.10. Evolutia salariilor in administratia publica

In aprilie 2004, ANFP a elaborat un proiect al Legii privind salarizarea unitara a functionarilor publici. Proiectul de lege prevedea existenta a 5 grade de salarizare pentru fiecare functie de conducere, respectiv 7 grade de salarizare pentru fiecare grad profesional in cazul functiilor de executie.Se mai prevede si un supliment alpostului acordat in functie de nivelul si complexitatea atributiilor, precum si de gradul de responsabilitate implicat in exercitarea functiei publice.

Proiectul nu a trecut de primele etape ale dezbaterii publice, sindicatele functionarilor publici considerandu-l ca fiind prea subiectiv si permitand sefilor sa acorde salarii dupa bunul lor plac (AMOS News, 9 iunie 2004) - referire lasuplimentul postului care putea depasi 50%.ANFP a continuat, cu sprijinul Bancii Mondiale, eforturile de elaborare a unei legi unitare de salarizare. Optiunile de baza ale elaborarii reies dintr-un studiu elaborat la comanda Agentiei (DAI Europe Ltd., 2006):

. Introducerea sporurilor in salariul de baza;

. Salarizarea bazata pe performanta - care poate fi realizata prin evaluareapostului;

. Decompresia salariilor (cresterea raportului dintre salariul maxim si celminim).

. Proiectele au fost respinse datorita opozitiei sindicatelor.

Acestia solicitasera (Valer Suciu, presedinte al Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica Locala citat de Rompres, 12 Octombrie 2006) introducerea sau pastrarea unor sporuri specifice functiei publice - spor de dispozitiv de 25%,spor de fidelitate cuprins intre 5-20%, spor de confidentialitate de 15%, prima de vacanta, alocatia de hrana si un salariu mediu pentru functionarii din Administratia Publica Locala de 1400 RON - pentru compensarea regimului de incompatibilitati introduse prin Legea nr. 161/2003 (prin care functionarii publici nu mai aveau voie sa desfasoare alte activitati aducatoare de venituri).

Raportul dintre salariul minim din sectorul bugetar si salariul maxim din acelasi sector, a ajuns la un raport de peste 1/38 in anul 2009 (potrivit Notei de fundamentare la Legea Cadru privind Salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice), in ciuda presiunilor facute de sindicate, ale caror membri aveau castiguri mici. Ponderea sporurilor din venitul total a fost estimata la 51%.

Ca urmare, si pentru a incerca sa corecteze aceste aspecte a fost adoptata Legea nr.330/2009, referitoare la salarizarea unitara. Legea a fost adoptata pe fundalul crizei  economice si a constrangerilor asumate prim acordul cu FMI. Astfel se stabilesc tinte privitoare la ponderea salarizarii bugetarilor pentru 2010-2015 (ca procentaj din PIB) dupa cum urmeaza:

Fig.11. Ponderea salarizarii bugetarilor pentru 2010-2015 (ca procentaj din PIB)

Fig. 12 Coeficienții de salarizare

Noul sistem de salarizare reglementeaza remunerarea personalului din sectorul bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, cu rezultatele obtinute. Pentru anul 2011 Legea respectiva inca nu se va aplica, datorita necesitatii economiilor bugetare.

Diminuarea decalajelor intre castigul salarial mediu brut public si cel privat intre 2008 - 2011

Din datele aferente anului 2010 nu se poate vorbi despre o diminuare a cheltuielilor salariale cu bugetarii din autoritatile si institutiile publice centrale si locale, despre o administratie publica restructurata desi din luna ianuarie posturile vacante au fost blocate. Nu s-a actionat inca cu responsabilitate pentru pastrarea unui aparat de lucru competent, diminuat substantial, care sa aiba capacitatea de a interveni eficient in propriul program.

De asemenea, nu s-a realizat evaluarea bugetarilor existenti in toate domeniile de activitate, care sa permita retinerea numai a acelora specializati, cu calificare si experienta, capabili sa ofere cetatenilor servicii de calitate, in conditii de maxima operativitate si eficienta.

ANEXA 1

COEFICIENTII DE SALARIZARE  IN VIGOARE PENTRU ANUL 2011

Conform dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Contractul colectiv de munca unic la nivel naTional pe anii 2011 - 2014 nepublicat:

Salariul de baza minim brut pe ora, negociat, va fi de 4,118lei/ora, respectiv 700 lei pentru un program complet de lucru de 170 de ore pe luna.

Strict pentru anul 2011, in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2011 - 2014 nepublicat, se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati:

a) muncitori:

1. necalificati - 1 = 700 lei;

2. calificati - 1,1 = 770 lei.

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:

1. liceala - 1,1 = 770 lei;

2. postliceala - 1,15 = 805 lei;

c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

1. scoala de maistri - 1,3 = 910 lei;

2. studii superioare de scurta durata - 1,3 = 910 lei.

d) personalul incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare - 1,72 = 1204 lei.

Coeficientii de ierarhizare  se aplica la salariul minim negociat pe unitate.

ANEXA 2

EVOLUTIA TRIMESTRIALA A VENITURILOR DISPONIBILE

EVOLUTIA TRIMESTRIALA A CHELTUIELILOR DE CONSUM

Bibliografie

BACESCU M., BACESCU, A., Macroeconomie. Bazele Macroeconomiei, Bucuresti, Editura All, 1993.

BRASOVEANU, I., OBREJA BRASOVEANU, Laura, The analysis of macroeconomic context for European Union countries in 2009, Finance and Economic Stability in the context of Financial Crisis, 10th International Conference, Supplement Theoretical and Applied Economics.

CIUCUR, Dumitru, Dutu, Mihaela et alii, Macroecomie, curs aplicativ , Editura Independenta Economica, 2010.

Colectia revistei Tribuna Economica , 2001.

CONSTANTINESCU, Dan,  Managementul resurselor umane, Universitatea Ecologica Bucuresti, 2003.

CRISTESCU, Dana, Ghidul Indicatorilor Economici, EdituraTeora, Bucuresti, 2000.

DAVIS, K, NEWSTORM, JW, Human behavior at work: organizational behavior,  NY: McGraw-Hill Book Co., New York, 1985.

JOHNS, Gary,  Comportament organizational. Intelegerea si conducerea oamenilor in procesul muncii, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

STEGAROIU, D., Somajul prezent si perspective, Universitatea Babes Boylai, Cluj Napoca 1993.

STOIAN, A., Analyzing Causality Between Romania'S Public Budget Expenditures and Revenues, Theoretical and Applied Economics, vol. 11, 2008.

TERCI, Nicolae, Gestiunea resurselor umane in sistemul finantelor publice, Editura Paralela 45, Pitesti, 2004.

Resurse Internet

www.insse.ro

www.businessday.ro

www.zf.ro

www.mmuncii.ro

www.ziare.com

www.wikipedia.ro

www.adevarul.ro

Ministerul Finantelor Publice

Raport annual BNR

Raportul ANFP, 2003

Date oferite de Comisia Europeana

Communicate oficiale ale Biroului de Presa A Cancelariei Prezidentiale