Sanctiuni procedurale

Sanctiuni procedurale

Nulitatea

Definitie = sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma

Clasificarea

_ Dupa  existenta sau inexistenta unui text de lege care sa prevada sanctiunea:

Nulitatile exprese(textual) ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege(exemplu: art.133C.pr.civ).

Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil(exemplu:art.85C.pr.civ.); majoritatea nulitatilor din Codul de procedura civila sunt nulitati virtuale, nulitatile exprese reprezentand exceptia.

­_Dupa natura normelor incalcate:

Nulitatile absolute- in cazul incalcarii unor norme particularitati:

-pot fi invocate in orice faza a procesului civil;

-pot fi invocate de oricare dintre parti,de procuror si de instanta din oficiu;

-viciile unui act afectat de nulitate absoluta nu pot fi acoperite.

Nulitatile relative-in cazul incalcarii unor norme particularitati:

-pot fi ridicate numai in limine litis, respective cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau imediat ce s-a ivit cauza ce le-a deterrminat;

-pot fi invocate numai de partea in favoarea careia a fost edictata norma procedurala incalcata;

-viciile unui act afectat de nulitate relative pot fi asanate.

_Dupa cum nulitatea intervine pentru nerespecatrea conditiilor actului respectiv sau datorita dependentei sale de un alt act:

Nulitatea proprie-lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate.

Nulitatea derivate-consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala.Exemplu: art.106.C.pr.civ.,, Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare,in masura in care acestea nu pot avea existenta de sine statatoare ."

_Dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a unui act:

Nulitatile intrinseci- intervin in cazul socotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura;

Nulitatile extrinseci -intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actului de procedura;Exemplu: indeplinirea actului de un functionar necompetent,neplata taxelor de timbru.

_Dupa intinderea efectelor:

Nulitati totale-afecteaza intreg actul;

Nulitati partiale-afecteaza doar parte din act;

_Dupa modul in care opereaza:

Nulitati de drept-opereaza in temeiul legii,fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse;

Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoresca care sa pronunte sanctiunea;

_Dupa caum implica sau nu existent ueni vatamari:

Nulitati conditionate de existenta unei vatamari:

Nulitati neconditionate de existenta unei vatamari;

Conditiile generale ale nulitatii- se desprind din prevederile art.105 C.pr.civ. ,,(1) Actele de procedura indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau private vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege.(2) Actele indeplinite cu neobservarea formelor legele sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.  In cazul nulitatilor prevazute anume de lege,vatamarea se presupune pana la dovada contrarie."

Noul Cod de procedura civila consacra regula conditionarii in materie de nulitati.

Prima ipoteza se refera la actele indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competent.In acest caz nulitatea este neconditionata de producerea vreunei vatamari, indiferent daca norma de competenta are caracter imperativ sau dispozitiv(difera doar conditiile de invocare).

Din analiza celei de-a doua ipoteza a dispozitiilor art.105 alin.2 C.pr. civ.pot fi desprinse si conditiile generale ale nulitatii,anume:

a.-nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil;prin sintagma "formele legale"s-a vizat toate regulile de drept procesual civil;art.105 alin.2 C.pr.civ.nu precizeaza categoria de functionari la care se refera,insa s-a avut in vedere atat persoanele angajate la instanta respective(grefier, agent procedural) cat si alte persoane care prin atributiile lor indeplinesc acte de procedura(executori judecatoresti, experti).

b.-producerea unei vatamari; nu se urmareste producerea unei daune materiale, ci un prejudiciu de natura procesuala.Exemplu: impiedicarea partii de a-si pregati aparare prin citarea cu nerespectarea dispozitiilor legale.

In cazul nulitatilor exprese de lege,vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. In acest caz partea care invoca sanctiunea nu mai trebuie sa faca dovada vatamarii care se presupune. Ne aflam in prezenta unei prezumtii iuris tantum care poate fi rasturnata prin producerea probei contrarii de catre partea care are interes sa mentina efectele actului.

! Nulitatea expresa nu se confunda cu nulitatea neconditionata. Si nulitatea expresa este conditionata de vatamare, insa numai partea este scutita de dovada ei, intrucat ea este prezumata.

!Chiar si nulitatea absoluta este conditionata de vatamare.

In cazul nulitatii virtuale, vatamarea trebuie dovedita, intrucat existenta ei nu se mai presupune.

c.-vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului;inlaturarea efectelor negative ale nulitatii difera, in functie de natura normelor procedurale nesocotite.

- Astfel, nulitatea absoluta se caracterizeaza, in principiu, prin imposibilitatea de a inlatura intr-un alt mod vatamarea produsa.Prin exceptie de la aceasta regula nulitatile derivate ce sunt determinate de nesocotirea unor norme imperative pot fi uneori evitate. Exemplu: nulitatea actelor de procedura ulterioare unei citari nelegale pot fi evitate prin ratificarea lor de partea interesata.

- Situatia este insa diferita in cazul nulitatilor relative. In aceasta ipoteza, anularea actului de procedura se poate dispune doar daca nu exista o alta posibilitate de a inlatura efectele negative ce decurg din neobservarea dispozitiilor legale. Exigentele principiului disponibilitatii exclude insa posibilitatea invocarii nulitatii relative de catre alte parti decat acelea in favoarea carora a fost instituita norma incalcata.

!Restrictia la care se refera art.108 alin.final nu-si gaseste aplicare in cazul nulitatilor absolute.

Efectele nulitatii

In principal se concretizeaza,in lipsirea actului de procedura de efectele prevazute de lege; pana in momentul declararii nulitatii actele de procedura, desi viciate in structura sau conditiile lor de existenta, produc toate efectele proprii unor acte legale;nulitatea absoluta sau relativa produce aceleasi efecte juridice.

!Regula potrivit careia actul nul nu are nici un efect vizeaza numai functia procedurala a acestuia; ceea ce se anuleaza este operatia juridica pe care actul instrumentator o contine; in anumite conditii actul poate produce totusi unele efecte desi a fost anulat in instanta.- exemplu:o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural poate contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justitie.

Legea acorda nulitatilor procedurale si un efect extensiv, in acest sens art.106 C.pr.civ.dispune ca:,,Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare". Nulitatea se rasfrange doar in mod indirect asupra actelor ulterioare, numai in masura in care acestea nu pot avea,,o existenta de sine statatoare" si se afla intr-un raport de dependenta cu actul anulat.

Decaderea

Definitie=sanctiunea care intervine ca o consecinta a neexercitarii unei cai de atac sau a neindeplinirii unui act de procedura inauntrul termenului imperative defipt de lege.Prevazuta de art.103C.pr.civ.,, Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termen legal atrage decaderea,afara decazul cand legea dispune altfel sau partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei".

- sanctiune legata de respectarea termenelor de procedura;

Rol:destinata sa garanteze celeritatea procedurii judiciare si sa contribuie la apararea intereselor legitime ale partilor

Conditiile de existenta ale decaderii

Cerintele esentiale ale decaderii sunt:

-existenta unui termen imperativ care sa impuna obligatia exercitarii dreptului inauntrul sau;opereaza in cazul termenelor prohibitive si si in cazul termenelor judecatoresti.

Decaderea nu se aplica insa in privinta termenelor stabilite de lege pentru indeplinirea unor acte de catre instanta de judecata.

-neexercitarea dreptului inauntrul termenului prevazut de lege;

-inexistenta unei derogari exprese de al sanctiunea decaderii;O atare derogare este prevazuta chiar in art.103 C .pr.civ.:,,cand legea dispune astfel"si cand ,,partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei "sa actioneze inauntrul termenului defipt de lege.

Cea de-a doua ipoteza vizeaza institutia repunerii in termen- are un caracter restrictiv ce rezulta din chiar referirea legii la ,,imprejurarea mai presus de vointa partii" care trebuie sa intervina inauntrul termenului legal.Dupa incetarea impiedicarii,va incepe sa curga un nou termen de procedura de 15 zile; Repunerea in termen se face pe calea unei cereri care are un caracter incident si accesoriul fata de cererea principala. Competenta de solutionare a cererii incidente revine instantei sesizate cu actiunea principala.Nerespectarea termenului de 15 zile prevazut de art.103 alin.2 C.pr.civ.,atrage dupa sine sanctiunea decaderii.

Invocarea si constatarea decaderii

- poate fi invocate de catre partea interesata, procuror sau instanta din oficiu;daca norma are caracter dispozitiv ea poate fi invocata numai de catre partea interesata; daca termenul de procedura are un caracter imperativ partile nu pot renunta la dreptul de a invoca decaderea;

-renuntarea la decadere poate fi expresa sau tacita.

-se poate invoca si pe cale de exceptie;poate fi invocata insa,in anumite conditii,si prin intermediul cailor de atac.

-nu opereaza de drept.

Efectele decaderii-stingerea tuturor posibilitatilor de punere in valoare a dreptului neexercitat in termenul legal; stinge un drept procedural;

Perimarea

Definitie=perimarea este o sanctiune procedurala ce determina stingerea activitatii judiciare datorita ramanerii litigiului in nelucrare din vina partii,timp de un an in materie civila, 6 luni in materie comerciala,precum si atunci cand intervine in cursul executarii silite

Rol:corespunde necesitatii solutionarii prompte a litigiilor civile si restabilirii ordinii de drept. Ea constituie o modalitate anormala de finalizare a activitatii judiciare;se infatiseaza ca o sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinate tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului.

Natura perimarii si trasaturile esentiale ale acesteia decurg chiar din prevederile art.248 alin.1 C.pr.civ.Potrivit acestui text :,,Orice cerere de chemare in judecata,contestatie,apel,recurs,revizuire,si orice alta cerere de reformere sau de revocare se perime de drept ,chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an."

Conditiile perimarii ;Invocarea si constatare perimarii;

prima conditie se refera la obiectul perimarii-se perima o cerere care se afla in prima instanta sau intr-o cale de atac.

a doua conditie se refera la ramanerea cauzei on nelucrare timp de un an;perimarea sanctioneaza dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza pe o prezumtie de abandonare a judecatii. 

Potrivit art.248 al.1 C.pr.civ.cauza trebuie sa ramana in nelucrare timp de un an in materie civila si de 6 luni in materie comerciala. Primarea executari silite este reglementata termenul de perimare are acelasi durata:6 luni.

Curge termenul de perimare de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta. Exemplu:data suspendarii judecatii pentru lipsa partilor;

Termenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare.

Intreruperea - un singur caz prevazut de art.249 C.pr.civ.,,perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes; Pentru ca actul de procedura sa aiba caracter intrerupator mai este necesar ca acesta sa fie facut in vederea judecarii procesului si de catre partea ce poate justifica un interes.

Suspendarea - pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii, in conditiile art.244 C.pr.civ.

- in cazurile prevazute de art. 243 C.pr.civ. timp de trei luni de la data cand s-au petrecut faptele ce au prilejuit suspendarea judecatii, cu conditia ca faptele care au prilejuit suspendarea sa fi intervenit in cele din urma sase luni ale termenului de perimare

- cand ,,partea este inpiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa"- art.250 alin.3 C.pr.civ.

-pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere-art.62 alin.2 din Legea nr. 192/2006;

a treia conditie a perimarii se refera la existent unei  culpe a partii in lasarea in nelucrare a cauzei.

Nu se considera in culpa:- art.248 alin.1 C pr.civ.,,partea nu se socoteste in vina,cand actul de procedura urma sa fie indeplinitdin oficiu".Solutia se intemeiaza pe faptul ca de data aceasta culpa apartine instantei.

-art.248 alin.2 Cpr.civ. ,,termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata."

Invocare si constatarea perimarii

- din oficiu sau la cererea partii interesate -art.252 alin.1 Cpr.civ.

-dreptul de a invoca perimarea apartine parti interesate, aceasta fiind de regula paratul;poate fi invocata si de instanta din oficiu, procuror sau de alte persoane care participa la activitatea judiciara;reclamantul ar putea invoca perimarea daca paratul a formulat actiune reconventionala.

-trebuie pusa in discutia contradictorie a partilor.

-invocarea se face pe cale de exceptie, la prima zi de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului;poate fi invocate insa si ulterior primei zile de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului. Datorita faptului ca perimarea are un caracter imperative legea permite invocarea ei in tot cursul instantei.

!!!!Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel-art.252 alin.3 C.pr.civ. Aceasta reprezinta una din particularitatile importante ale perimarii. In schimb, daca sanctiunea perimarii a fost invocate in prima instanta, dar aceasta a respins-o, exceptia poate fi reiterata pe calea ordinara de atac a apelului.

-hotararea care constata perimarea este supusa recursului, iar termenul este de 5 zile si curge de la pronuntare;cand perimarea cauzei este respinsa, instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului-art.253 alin.1 C.pr.civ.;

Efectele perimarii- determinate de art.254 alin 1 C.pr.civ.- ,,perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanat nu-si produc efectele."

Ceea ce se perima nu este actul de sesizare sau calea de atac ci toate actele de procedura efectuate in acea instanta. Perimarea are ca efect stingerea procesului civil, in faza in care se afla, impreuna cu toate actele indeplinite in acuza.

Reclamantul va avea practic posibilitatea de a introduce o noua actiune daca intre timp nu s-a prescris dreptul la actiune.

Rasfrangerea perimarii asupra tuturor actelor de procedura si asupra tuturor partilor este o consecinta fireasca a principiului indivizibilitatii procesului civil. O aplicatie particulara a principiului enuntat este facuta in concret si de art.251 C.pr.civ.,, In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna,cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti."

Amenzile civile

Definitie= sanctiune materializata in plata unei sume de bani si presupune savarsirea unei abateri in cursul judecatii;

Rol: intodeauna represiv; sanctioneaza reaua-credinta a partilor in exercitarea actelor de procedura

Cazuri de aplicare- cele prevazute de art.108¹C.pr.civ

-se pot aplica atat partilor participante la proces cat si altor participanti(institutii, martori, avocati etc)

Procedura de aplicare

-se aplica de catre instanta de judecata in fata careia s-a savarsit abatarea;

-instanta stabileste limitele amenzii in fucntie de circumstante;

-se aplica printr-o incheiere executorie;

-impotriva aplicarii amenzii se poate face cerere de reexaminare in 15 zile de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii, la aceasi instanta(complet) care a aplicat amenda care, in camera de consiliu, poate reveni asupra acesteia prin incheiere irevocabila;

Cheltuielile de judecata

Definitie=sume de bani pe care partile le platesc pentru derularea procesului si pe care le suporta partea care a pirdut procesul pe criteriul culpei procesuale;

Cuprind: taxele de timbru si timbrul judiciar, onorariul pentru avocat, expert, cheltuielile de deplasare ala partilor sau martorilor, despagubirea martorilor precum si alte cheltuieli pe care partea dovedeste ca le-a facut;

Noul Cod reglementeaza in amanunt cheltuielile de judecata;

Procedura de acordare-numai la cerere si niciodata din oficiu, fie prin cerere scrisa(de regula in cupirnsul cererii de chemare in judecata, intampinare sau alta cerere) fie oral cu ocazia dezbaterilor asupra fondului

-omisiunea acordarii, nu inlatura obligatia de plata, putand fi cerute si separat sau hotararea completata sub acest aspect ulterior;

-se acorda partii care a castigat procesul si se suporta de partea care a cazut in pretentii;Exceptie- situatia prevazuta de art.275C.pr.civ-paratul care a recunoscut pretentia la prima zi de infatisare

-in caz de coparticipare-art.277-cheltuielile se platesc proprotional sau in solidar, in raport de felul coparticiparii;

-instanta poate face compensarea cheltuielilior in functie de admiterea pretentiilor in parte-art.276C.pr.civ.

-onorariul avocatului poate fi redus, la cerere, in functie de complexitatea cauzei, munca depusa si alte asemenea criterii-art 274al.3C.pr.civ.