Securitatea penitenciarelor

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE

SECURITATEA PENITENCIARELOR

ORDINEA IN PENITENCIARE

Putem defini securitatea in penitenciar ca fiind ansamblul de masuri si actiuni destinate pentru prevenirea evadarilor si mentinerea unui mediu uman destins intre detinuti si personal care sa preintanmpine manifestarile aggressive si autoagresive ale detinutilor. Una dintre cele mai importante competente ale agentilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor este asigurarea exacutarii pedepselor si masurilor privative de libertate, mentinerea ordinii si disciplinii in randul persoanelor private de libertate, cu respectarea demnitatii umane. Ei trebuie sa creeze in interiorul asezamantului un climat relational favorabil tuturor.

Pentru o mai buna realizare a ordinii penitenciare, Rezolutia din 30 august 1995 propune un ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor si recomandarile referitoare la acestia. Conform acestei rezolutii, in penitenciare trebuie sa aiba loc o separare a categoriilor de detinuti. Diferitele categorii de detinuti trebuie sa fie introduse in asezaminte sau sectii de asezaminte, separat, tinandu-se cont de sexul lor, de varsta lor, de antecedentele lor, de motivele detentiei lor si de necesitatile tratamentului lor. Astfel:

barbatii si femeile trebuie sa fie tinuti pe masura posibilitatii in asezaminte diferite. In asezaminte care primesc in acelasi timp barbati si femei, ansamblul incaperilor destinate femeilor trebuie sa fie complet separate.

detinutii in preventie trebuie sa fie separati de condamnati.

persoanele inchise pentru datorii sau condamnati la o alta forma de inchisoare civila, trebuie sa fie separati de detinutii pentru infractiuni penale.

detinutii tineri trebuie s fie separati de adulti.

Problema executarii pedepsei privative de libertate presupune nu numai institutia teoretica a peniteciarului dar, si existenta unei baze materiale, adica, localuri special amenajate, care trebuie sa indeplineasca anumite conditii si sa corespunda unor anumite functii, precum:

conditiile necesare aplicarii regimului de detinere, de privare de  libertate

cazare, hranire, igiena, asistenta medicala

folosirea la munca a celor condamnati la pedeapsa inchisorii

desfasurarea de activitati cultural-educative

paza si supravegherea condamnatilor

Celule sau camerele destinate izolarii nocturne nu vor fi ocupate decat de un singur detinut. Pentru motive special, cum ar fi din cauza unei supraaglomerari temporare administratia centrala a inchisorii poate face exceptii de la aceasta regula, totusi va trebui sa se evite ca sa stea doi detinuti in cate o celula sau camera individuala. Incaperile de detinere si in special acelea care sunt destinate detinutilor in timpul noptii, trebuie sa corespunda exigentelor de igiena, tinandu-se cont de clima, mai ales in ceea ce priveste cubajul de aer, suprafata minima, iluminatul, incalzirea si ventilatia.

In orice incapere in care detinutii trebuie sa traiasca si sa munceasca:

ferestrele trebuie sa fie suficient de mari pentru ca detinutii sa poata citi si munci la lumina naturala, amplasarea acestor ferestre trebuie sa permita patrunderea de aer proaspat si aceasta chiar daca este sau nu ventilatie artificiala;

lumina artificiala trebuie sa fie suficienta pentru a permite detinutului sa citeasca sau sa munceasca fara sa-si strice vederea.

Instrumentele de constrangere ca: lanturi, catuse, fiare, camasi de forta, nu trebuie sa fie aplicate ca sanctiuni. Lanturile si fiarele nu vor fi folosite nici ca mijloace de constrangere. Celelalte instrumente de constrangere nu pot fi folosite decat in cazurile urmatoare:

Ca masura de precautie impotriva evadarii in timpul unui transfer, cu conditia ca sa fie scoase imediat ce detinutul apare in fata unui organ judiciar sau administrativ.

Pe motive de ordin medical, la indicarea medicului.

La ordinul directorului, daca celelalte mijloace de a stapani un detinut au dat gres, pentru a-l impiedica de a-si produce o vatamare sau de a vatama pe o alta persoana, sau de a produce pagube; in aceste cazuri directorul trebuie sa consulte de urgenta medicul si sa raporteze autoritatii administrative superioare.

Modelul si modul de folosire al instrumentelor de constrangere trebuie sa fie determinate de catre administratia penitenciara centrala. Aplicarea lor nu trebuie sa fie prelungita peste timpul strict necesar.

REPARTIZAREA CONDAMNATILOR IN PENITENCIARE

Repartizarea codamnatilor in penitenciare nu este o simpla operatie administrativa ci una complexa care implica criterii stitifice si un pronuntat caracter juridic si, mai ales, reeducativ. Complexitatea acestei operatiuni are in vedere faptul ca persoanele condamnate sunt deosebite unele fata de altele sub diferite aspecte (legal, psihologic, social, moral), iar pe de alta parte si locurile de detinere, penitenciarele, sunt diferite si cu profiluri diferite. Pentru o mai buna repartizare, se intocmeste o fisa individuala a fiecarui condamnat, fisa care are la baza dosarul condamnatului intocmit in timpul uramrii penale si judecatii, la care se adauga observatiile organelor de la locul executarii pedepsei . Pentru cazurile mai complicate fisa este insotita de un examen criminologic si pshiologic in care sunt consemnate date si observatii speciale. Repartizarea se face dupa criterii ca:

natura infractiunii savarsite

durata pedepsei aplicate

antecedente penale

CAZAREA PERSOANELOR CONDAMNATE (art.33 din Legea 275/2006)

Supraaglomerarea unor unitati de penitenciare paote inregistra un grad de ocupare cu mult peste indicele mediu de 115%. De exemplu: comform datelor de bilant din 2004, Peniteciarul Bacau inregistra un grad de ocupare de 280%, Peniteciarul Bucuresti Jilava 220%, Peniteciarul Targul Jiu 193%, Peniteciarul Galati 175% si Peniteciarul Codlea 170%. Conform acestor date, principiul ca fiecare detinut trebuie sa aiba un pat (art.33 alin.3 din Legea 275/2006) nu este nici pe departe asigurat, cu toate ca fiecare condamnat  are dreptul la anumite utilitati.

TINUTA PERSOANELOR CONDAMNATE (art.34 din Legea 275/2006)

Condamantilor nu li se cere un anumit fel de tinuta ci doar li se impune portul unei vestimentatii decente. Portul costumului penal indica fapul vinovatiei, ca o conditie a raspunderii juridice sub forma raspunderii penale. 

CAPACITATEA PENITENCIARELOR

In diverse tari exista penitenciare de capacitati diferite, de la cele mici (200-500 de locuri) la cele mijlocii (500-1000 de locuri) si pana la cele mari si foarte mari (1000-3000 de locuri). Din ultima categorie intalnim in SUA, Marea Britanie, Canada, Brazilia, Argentina etc. Din punct de vedere al costului si securitatii, penitenciarele mari sunt mai acceptabile; din punct de vedere executional penal si uman, adica din punct de vedere reeducativ si al tratamentului, ele sunt criticate in literatura de specialitate. De aceea, in teoria si in practica moderna, se pune accent pe penitenciarele mici si mijlocii, peniteciare care permit relatii umane intre detinuti, posbilitati de contacte si de cunoastere cu personalul de supraveghere, mai ales de catre cel medical si cel educativ.

REGULAMENUL DE ORDINE INTERIOARA

Regulametul de ordine interioara este documentul prin care directorul locului de detinere stabileste regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele private de libertate si personalul peniteciarului in vederea asigurarii unui climat corespunzator de ordine si disciplina al respecatarii drepurilor persoanlor private de libertate. Regulamentul este aprobat prin decizia directorului locului de detinere si este adus la cunostinta persoanelor private de libertate prin inmanarea unui exemplar, sub semnatura, la intrarea in penitenciar, precum si ori de cate ori regulametul este modificat si completat. Copia de pe regulamentul de ordine interioara se considera inmanata ori de cate ori persoana privata de libertate se intoarce la locul de detinere in care aceasta i-a mai fost inmanata. Administratia locului de detinere este obligata sa afiseze in locuri vizibile drepturile si obligatiile persoanelor private de libertate, precum si atributiile personalului peniteciarului.

Regulamentul de ordine interioara cuprinde:

Activitatile zilnice pe care le desfasoara persoanele private de libertate, prevazute de art.19-20 din Regulament;

Posibilitatile persoanei private de libertate de a comunica cu administratia locului de detinere, cu autoritatile judiciare si administrative, cu sotul sau sotia ori rudele pana la gradul IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau reprezentantii misiunilor diplomatice, dupa caz;

Drepturile persoanelor private de libertate;

Obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate;

Faptele care constituie abateri disciplinare;

Recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;

Sanctiuni disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;

Masuri de siguranta individuala si colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;

Modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;

Regulile de igiena individuala si colectiva;

Procedura repartizarii si a transferului persoanelor private de libertate;

Oferta activitatilor educationale, culturale, ocupationale, terapeutice, de consiliere si asistenta sociala, instruire scolara si formare profesionala, precum si de asistenta religioasa;

Modul de organizare a activitatilor productive;

Locuri destinate fumatului;

Reguli de conduita pe care trebuie sa le respecte personalul penitenciarului;

Alte prevederi.

Programul zilnic cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate cu persoanele private de libertate in cursul unei zile. Programul zilnic este diferentiat in functie de regimul de executare a pedepsei, varsta, stare de sanatate, folosirea la activitati productive ori de alta natura, anotimp, precum si in raport de zilele de repaus (art. 19 din Regulament).

In regimul de maxima siguranta, programul zilnic este riguros stabilit si cuprinde activitati administrative, lucrative, plimbare, asistenta medicala, activitati de educatie si interventie psihosociala, asistenta religioasa si timp de odihna. Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activitati pot desfasura in comun, in limita a minimum 3 ore, activitati de plimbare, educatie si interventie psihosociala, sportive si religioase. Servitul hranei de catre aceasta categorie de persoane private de libertate se realizeaza in camerele de detinere sau in spatii special amenajate.

In regimul inchis, programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activitati educative, cultural, terapeutice si sportive, consiliere psihologica, asistenta sociala si religioasa, asistenta medicala, plimbare, timp de odihna si alte activitati necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-si asuma responsabilitati. Activitatile se desfasoara individual sau in grup, sub paza si supravegherea permanenta a personalului. Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activitati de instruire scolara si profesionala sau programe de interventie psihosociala pot desfasura activitati in afara camerelor de detinere in limita a minimum 4 ore (art.108 din Regulament).

In programul zilnic este stipulate, pe ore, timpul de munca, timpul aflat la dispozitia persoanei private de libertate sic el de odihna, precum sic el destinat desfasurarii activitatilor administrative-gospodaresti de curatenie, de igiena, de plimbare, de intruire scolara si de formare profesionala, activitatilor educative, religioase, sportive, de recreere si de exercitare a unor drepturi. Pentru persoanele private de libertate bolnave, intrate in spitale sau infirmerii, precum si pentru femeile gravid, programul zilnic este stabilit de medicul curant. Planificarea activitatilor in cadrul programului zilnic are in vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca in afara camerelor de detinere cat mai mult timp. Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activitati productive de educatie si interventie psihosociala sau de alta natura in afara camerelor de detentie li se asigura zilnic cel putin doua ore, timp destinat exercitiilor fizice si plimbarii. Pentru minori si tineri, timpul destinat plimbarii este de trei ore.

Administratia penitenciarelor are obligatia sa transmita fiecarei persoane private de libertate o copie de pe programul zilnic elaborate in conformitate cu prevederile art. 19 ali,2 din Regulament sis a asigure afisarea in locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice. Aceste dispozitii sunt aplicabile si in situatia in care programul zilnic sufera modificari sau completari.

Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn. Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfasoara alte activitati cu character permanent li se asigura cel putin o zi de repaus pe saptamana. Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.

RECOMPENSE, ABATERI SI SANCTIUNI DISCIPLINARE

Recompense. Felurile recompenselor

Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:

incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64

ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;

suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;

acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;

permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an; (Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata).

permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;

permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an. (Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate).

Permisiunea de iesire din penitenciar

Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in urmatoarele cazuri:

a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;

b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;

c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;

d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;

e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui copil, parinte, frate/sora sau bunic.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute la lit. a, b, c si d, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim inchis.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile susmentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile mentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.

Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut la lit. e), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate, indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile legale. (art. 68 alin. 1 din Legea 275/2006).

Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare

Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:

prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;

tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socioeducative care se deruleaza in penitenciar;

procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;

nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.

Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.

Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71 din lege.

Sanctiuni disciplinare

Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsiirii abaterilor disciplinare sunt:

avertismentul;

suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;

suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;

suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;

suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;

izolarea pentru maximum 10 zile.

Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii. Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica. Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute la lit. b-e se reduc la jumatate in cazul minorilor. Sanctiunile prevazute la lit. d si e nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an iar cea de la lit. f nu poate fi aplicata minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an. Aceasta din urma, poate fi aplicata numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara. Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.

Constatarea abaterilor disciplinare

Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident. Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana

condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii. Nerespectarea termenului de 24 de ore atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

Procedura disciplinara

Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina. Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea regimurilor de detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti supraveghetori, in calitate de membri. Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile. Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara. La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii

disciplinare. Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar dosarul disciplinar si hotararile comisiei de disciplina se includ in dosarul individual al persoanei condamnate. In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penala competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina

Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii. Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu, la judecarea plangerii. Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate:

poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii adevarului.

solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:

admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;

respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.

Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii. Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator. Plangerea formulata impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara si contestatia introdusa nu suspend executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevazute in art. 71 alin. (1) lit. f). Hotararea judecatoriei este definitiva.

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu Gabriel-Silviu, Drept executional penal, C.H.Beck, Bucuresti 2008, Editia 2.

2. Oancea Ion, Drept executional penal, All Educational, Bucuresti 1998.

3. Zidaru Petrache, Legea Nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal: comentarii, Hamangiu, Bucuresti 2008.

4. Codul penal si Codul de procedura penala, C.H.Beck, Bucuresti 2008.

https://www.anp-just.ro/