Reglementarea juridica a cetateniei romane

REGLEMENTAREA JURIDICA A CETATENIEI ROMANE

Normele privitoare la cetatenia romana se regasesc in Constitutie, in legea cetateniei romane precum si in Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Conventiei europene asupra cetateniei adoptata la Strasbourg la 06.11.1997.

Analiza normelor juridice care formeaza institutia cetateniei permite formularea unor principii care stau la baza cetateniei romane:

Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de Constitutie si de legi.

Dintre drepturile de care nu se bucura strainii si apatrizii enumeram: dreptul de a alege si a fi ales in organele reprezentative; dreptul de a fi proprietar de terenuri in Romania; dreptul de a nu fi extradat sau expulzat din Romania; dreptul de a fi protejat diplomatic cand se afla pe teritoriul altui stat, etc.

Numai cetatenii romani sunt tinuti sa indeplineasca toate obligatiile stabilite prin Constitutie si legile romane.

Dintre obligatiile pe care nu le au strainii si apatrizii enumeram: obligatie de fidelitate fata de Romania; indatorirea de aparare a patriei, etc.

Cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala, indiferent de modul cum au dobandit cetatenia.

Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat - constituie un atribut exclusiv al statului.

Casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor.

Schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce nici un efect asupra cetateniei romane al celuilalt sot.

DOBANDIREA SI PIERDEREA CETATENIEI ROMANE

A.  DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE

Dobandirea cetateniei in general cunoaste doua sisteme si anume:

sistemul care are la baza principiul jus sangvinis conform caruia copilul devine cetateanul unui stat daca ambii sau unul dintre parinti au cetatenia statului respectiv.

Sistemul care are la baza principiul jus loci conform caruia copilul devine cetateanul unui stat daca se naste pe teritoriul acelui stat.

Romania a adoptat sistemul jus sangvinis.

Legislatia romana prevede patru moduri de dobandire a cetateniei romane:

a. Prin nastere - este cetatean roman copilul care are un parinte cetatean roman(daca macar unul dintre parinti a fost cetatean roman).In cazul copiilor nascuti din parinti cu cetatenii diferite (romana si alta cetatenie)-cetatenia se stabileste prin acordul parintilor.Daca nu exista acest acord ,stabileste instanta , in interesul minorului (minorului de 14 ani i se cere opinia).Daca ambii parinti sunt romani copilul primeste cetatenie romana.Copilul infiat de cetatenii romani dobandeste cetatenie romana.Daca parintii adoptivi au cetatenii diferite ,hotarasc de comun acord ,daca nu exista acordul ,decide instanta in interesul minorului.Minorul gasit abandonat pe teritoriul Romaniei dobandeste cetatenie romana,nu ca efect  al dreptului locului ci pentru ca se considera ca ,o data ce a fost gasit pe teritoriul Romaniei macar unul dintre parintii lui era roman. Desigur,daca pana la varsta de 18 ani ,minorului gasit abandonat pe teritoriul Romaniei i se stabileste filiatia (provenienta),fata de unul dintre parinti ,el pierde cetatenia romana si dobandeste cetatenia parintelui identificat.Dupa 18 ani devenind major,decide liber asupra cetateniei sale.

b. Prin repatriere - persoane care au avut cetatenia romana, au pierdut-o si doresc sa si-o recapete. Are in vedere redondirea cetateniei romane de catre cei care au avut-o ,dar au pierdut-o datorita contextului politico-istoric. In aceasta privinta legea pretinde acestor persoane sa depuna la Ministerul Justitiei o cerere de redobandire a cetateniei romane.Cererea este urmata de depunerea unui juramant de credinta fata de Romania ,care se depune in fata Ministrului Justitiei sau daca persoana decide sa domicilieze in strainatate ,in fata sefului misiunii diplomatice din acea tara. Redobandirea cetateniei romane prin repatriere a fost reconsiderata in anii 2002 2003 prin cateva Ordonante de Urgenta.

c. Prin adoptie

Conform dispozitiilor legale: "Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie daca parintii adoptivi sunt cetateni romani, iar cel adoptat nu a implinit varsta de 18 an!'.in cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia minorului adoptat va fi hotarata, de comun acord, de catre acestia. Daca parintii adoptivi nu ajung la o hotarare comuna, instanta judecatoreasca competenta sa incuviinteze adoptiunea, va decide asupra cetateniei celui infiat, tinand seama de interesele acestuia. Legea cetateniei prevede ca in acest caz, se cere si consimtamantul minorului, daca acesta a implinit varsta de 14 ani. In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiunii, copilul adoptat este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca la data declararii sau anularii adoptiunii nu a implinit 18 ani si daca domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate. in situatia desfacerii adoptiunii, minorul care nu a implinit varsta de 18 ani pierde cetatenia romana pe data desfacerii acesteia, daca domiciliaza in strainatatea sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

d. La cerere Este cea mai problematica. Strainului care solicita cetatenia romana , i se pun urmatoarele conditii:   

- Sa fii domiciliat de cel putin 8 ani pe teritoriul Romaniei sau de numai 5 ani daca este casatorit cu un cetatean roman..

-dovedeste prin comportament, actiuni si atitudini loialitate fata de statul roman;

a implinit 18 ani;

are asigurate in Romania mijloacele legale pentru o existenta decenta;

nu a fost condamnat in teara sau strainatate pentru infractiuni care il fac nedemn;

cunoaste limba romana si poseda cunostinte elementare de cultura si civilizatie romaneasca;

cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national.

Copilul care nu a implini varsta de 18 ani nascut din parinti straini sau apatrizi dobandeste cetatenia romana odata cu parintii sai.Daca insa numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana cetatenia copilului minor se va hotari consensual de catre parinti iar in caz de dezacord de instanta de judecata. Consimtamantul copilului care a implinit 14 ani este necesar.

In cazul dobandirii cetateniei romane la cerere sau prin repatriere legea prevede obligativitatea depunerii unui juramant de credinta fata de Romania. In aceste situatii cetatenia romana se dobandeste la data depunerii juramantului.

O situatie aparte este aceea a copilului gasit pe teritoriul Romaniei ai carui parinti sunt necunoscuti si care este cetatean roman pana la proba contrarie.

B.  PIERDEREA CETATENIEI ROMANE

Modalitati de pierdere a cetateniei romane

Retragere

Renuntare

Alte cazuri.

Retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune care nu poate fi aplicata celui care a dobandit-o prin nastere.

De asemenea nu se poate aplica decat persoanei vinovate, nu si membrilor familiei sale si numai daca acesta se afla in afara teritoriului Romaniei, cu exceptia situatiei in care a obtinut-o fraudulos.

Cetatenia romana se pierde la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii de guvern de retragere.

Motive de retragere:

savarseste in strainatate fapte grave prin care vatama interesele statului roman sau prestigiul tarii;

se inroleaza, aflandu-se in strainatate, in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau se afla in stare de razboi;

a obtinut cetatenia in mod fraudulos;

este cunoscut ca avand legaturi sau a sprijinit sub orice forma grupari teroriste ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.

Renuntarea la cetatenia romana - mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce tin de statutul juridic al persoanei.

Conditiile necesare aprobarii cererii de renuntare:

numai cetateanul care a implinit 18 ani

nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala si nu are de executat o pedeapsa penala;

nu este urmarit pentru debite, ori le achita, ori prezinta garantii corespunzatoare pentru executarea lor;

a dobandit ori are asigurari ca va obtine o alta cetatenie.

Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane:

In afara modurilor de pierdere a cetateniei romane explicate mai inainte, legea romana mai prevede unele situatii in care cetatenia se pierde, situatii care privesc insa numai copiii minori, copii care -de regula - urmeaza conditia juridica a parintilor. Acestea sunt modalitati de pierdere de drept a cetateniei, avand insa un caracter exceptional. Din analiza dispozitiilor legii cetateniei romane, se desprind trei asemenea cazuri de pierdere a cetateniei romane:

- adoptia unui copil minor. Adoptia copilului de catre un cetatean straini Din moment ce legea romana a stabilit ca adoptia product efecte juridice in materie de cetatenie, ea fiind un mod d dobandire a cetateniei romane, era firesc ca aceste efecte fie similare si in cazul pierderii cetateniei romane.

Art. al Legii cetateniei romane, modificata republicata prevede ca, in cazul in care un copil mi cetatean roman este adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana daca adoptatorul solicita aceasta in in expres si daca adoptatorul este considerat, potrivit I straine, ca a dobandit cetatenia straina. Minorului care I implinit varsta de ani i se cere consimtamantul.

stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romaniei (daca parintii sunt apatrizi sau cetateni straini)fata de ambii parinti sau fata de un cetatea strain, in acest ultim caz, daca celalalt parinte ramanenecunoscut duce, de asemenea,la pierderea cetateniei romane (potrivit art. din Legea cetateniei romane nr. republicata).

Acest mod de pierdere a cetateniei romane nu opereaza decat in privinta compilului care nu a implinit varsta ani, dat fiind principiul general ca, odata major, copilul decide singur asupra cetateniei sale.

In ipoteza examinata, copilul pierde cetatenia romana pe data stabilirii filiatiei lui.

anularea, declararea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui minor de catre cetateni romani.

Potrivitart. alin. Legeacetatenieiromanenr. dacauncopilafostadoptatdecetateniromani,iaraceastaadoptieafostanulataIttideclaratanula,estefiresccaacestasapiardasicetateniaromanapecaroodobandisecaefectaladoptieisale. Legeaprevede, in acest sens, ca anulareasaudeclararea nulitatii adoptiei, in cazul in care copilul nu a implinit 18 ani si domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate, duc la consecinta ca minorul este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman.

Situatia se prezinta in acelasi mod si in cazul desfacerii adoptiei, singura deosebire fiindca de aceasta data copilul pierde cetatenia romana pe data cand adoptia a fost desfacuta.

dovada CETATENIEI ROMANE

CETATENIA DE ONOARE

DUBLA CETATENIE

Dovada cetateniei se face in tara prin buletinul sau cartea de identitate, cu certificatul de nastere pentru minorii pana la 14 ani si cartea de identitate a unui parinte, cu certificatul constatator, cu certificatul de nastere al minorului pana la 14 ani gasit pe teritoriul Romaniei

In strainatate dovada cetateniei se face cu pasaportul.

Cetatenia de onoare se poate acorda unor straini care au adus servicii deosebite tarii si natiunii romane de catre Parlamentul Romaniei la propunerea Guvernului. Beneficiarul cetateniei de onoare se bucura de toate drepturile civile si politice ale cetatenilor romani cu exceptia drepturilor electorale si de a ocupa o functie publica.

Dubla cetatenie este ingaduita potrivit legii romane.

Prin Decretul - Lege nr.137/1990, aspect retinut si de legea in vigoare privind cetatenia romana - Legea nr.21/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a stabilit, de asemenea, ca fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 si-au pierdut cetatenia romana o pot redobandi la cerere, chiar daca au o alta cetatenie si nu isi stabilesc domiciliul in Romania.