Efectele desfiinȚarii casatoriei

EFECTELE DESFIINȚARII CASATORIEI

Potrivit unui articol din Codul familiei[1], desființarea casatoriei nu are nici o urmare in privința copiilor, care iși pastreaya situația de copii din casatorie. Dar aceștia chiar daca ar fi considerați dinafara casatoriei, ei ar avea fața de parinții lor și rudele acestora, aceeași situație ca și situația legala a copiilor din casatorie.

Un alt interes este in legatura cu situația copilului nascut dupa declararea nulitații casatoriei (sau desfacere), care are ca tata pe fostul soț al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei, și nașterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-onoua casatorie.

Nulitatea casatoriei intervine ca sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege, cu privire la incheierea ei. Ca si divortul, nulitatea casatoriei pune capat acesteia, intre ele existand deosebiri structurale, de cauze si efecte; nulitatea sanctioneaza cu desfiintarea casatoria incheiata prin observarea unor cerinte legate de validitate, anterioare sau concomitente celebrarii casatoriei, iar efectele sunt, in principiu, retroactive, pe cand divortul sanctioneaza o casatorie valabil incheiata, pentru cauze posterioare incheierii sale, iar efectele divortului sunt numai viitoare[2].

Efectele nulitații casatoriei

Casatoria poate fi declarata nula numai prin hotarare judecatoreasca. Nulitatea trebuie ceruta pe calea actiunii, neputind fi invocata pe calea exceptiei, intr-o alta cauza, cu un alt obiect.

Ambele feluri de nulitate produc aceleasi efecte si pentru trecut, deci, aceasta retroactiveaza, casatoria considerandu-se ca nu s-a incheiat.

Casatoria putativa este aceea care, desi nula sau anulabila, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna-credinta la incheierea ei.

Consideram ca sotul interesat sa beneficieze de avantajele casatoriei putative nu are decat sa invoce buna sa credinta, ne fiind nevoie nici macar s-o dovedeasca si, cu atat mai putin, sa ceara constatarea judecatoreasca a bunei sale credinte. Este in sarcina celor care, eventual s-ar opune ca sotul sa beneficieze de avantajele putativitatii de a face dovada relei credinte a acestuia la incheierea casatoriei desfiintate. Ipoteza bunei-credinte a sotului bigam nu poate fi cu desavarsire exclusa, cum se intampla atunci cand acesta s-a aflat intr-o eroare de fapt sau de drept, ori cand, in momentul incheierii celei de a doua casatorii, s-a aflat in stare de alienatie sau de debilitate mintala.

Casatoria, incheiata pe timpul vietii, inceteaza de drept prin moartea unuia dintre soti. fizic constatati, de la data prevazuta in certificatul de deces ca fiind dat mortii. Asadar, efectele incetarii casatoriei se produc de la data mortii.

Declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti produce aceleasi efecte ca si moartea fizica constatata, prin examinarea cadavrului. Data mortii sotului este cea indicata in hotararea ramasa definitiva si irevocabila, moment de la care inceteaza casatoria. Despre aceasta situatie se vor face mentiuni corespunzatoare in registrele si actele de stare civila.

Hotararea declarativa de moarte are un efect retroactiv incepand cu data stabilita de instanta ca fiind data mortii.

In privinta hotararii declarative de moarte, trebuie sa retinem existenta a doua date:

data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii si,

·  data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii persoanei disparute.

Prima data declanseaza aplicarea prezumtiei de moarte, insa efectele acestei prezumtii se produc retroactiv, incepand cu data stabilita de instanta[3].

Daca sotul declarat mort se intoarce, hotararea judecatoreasca prin care s-a declarat moartea acestuia este anulata si distingem urmatoarele situatii:

a) situatia sotului persoanei fosta declarata moarta care nu s-a recasatorit, cand anularea inlatura cu efect retroactiv si incetarea casatoriei rezultata din hotararea de moarte prezumata. Sotul care a fost declarat mort si sotul sau sunt considerati ca au fost si continua sa fie casatoriti;

b) in cazul sotului persoanei declarata moarta care s-a recasatorit, exista si casatoria incheiata intre timp de celalalt sot motiv pentru care ne putem afla in prezenta a doua situatii distincte, si anume[4]:

·  sotul care s-a recasatorit a fost de buna-credinta, adica nu a stiut ca cel declarat mort traieste. Hotararea de anulare a hotararii declarative de moarte produce efecte retroactive, in aceasta situatie, sotul recasatorit ar urma sa fie considerat ca a incheiat cea de a doua casatorie in timp ce era deja casatorit cu o alta persoana, adica un caz de bigamie. Din acest motiv, solutia legala acorda preferinta celei de-a doua casatorii, care exista in fapt, iar prima casatorie se desface pe data incheierii celei de a 2-a casatorii, care ramane singura valabila;

·  sotul care s-a recasatorit a fost de rea-credinta, deoarece a stiut ca cel declarat mort se afla in viata, astfel ca, noua casatorie este incheiata prin frauda.

A. Regula desfințarii retroactive a casatoriei

Ca și in dreptul comun, intre nulitațile absolute și relative exista diferențe de regim juridic dar nu exista deosebiri in privința efectelor. Ceea ce inseamna ca și intr-un caz și in celalalt constatarea nulitațiile casatoriei desființeaza retroactiv starea juridica de casatorit. Ca atare foștii soți sunt considerați ca nu au avut niciodata acesta calitate, intre ei disparand pebtru vitor și in masura in care e posibil și pentru trecut, orice efecte patrimonial sau nepatrimonial specific casatoriei. De la regula retroactivitații consecințelor nulitații, Codul familiei consacra o derogare și o excepție[5].

B.Derogarea

Derogarea este prevazuta in Codul familiei care spune: declararea nulitații casatoriei nu are nici o urmare in privința copiilor care iși pastreaza situația de copii din casatorie[6].

Principalele consecințe care decurg din acest statut sunt:

copiilor li se aplica prezumțiile de paternitate

copiii vor fi incredințați spre creștere și educare in modul in care sunt incredințați copiii la divorț și tot astfel se va exercita in privința lor ocrotirea parinteasca.

C.Excepția

Pe langa derogarea menționata, Codul familiei prevede ca excepție de la regula desființarii retroactive a casatoriei aceea privitoare la menținerea pentru trecut a efectelor produse de casatoria nula sau anlata in favoarea soțului de buna credința la incheierea casatoriei. Aceasta excepție este cunoscuta in literatura de specialitate și sub denumirea de casatorie putativa.

2. Casatoria putativa

Casatoria putativa este aceea care, deși nula sau anulata, produce totuși unele efecte fața de soțul care a fost de buna credința la incheierea ei.

Casatoria putativa este acea casatorie sancționata cu nulitatea absoluta sau relativa, dar care produce efecte fața de soțul sau soții de buna credința pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatorești de constatare a nulitații casatoriei[7].

Observație critica: Dispozițiile referitoare la casatoria putativa cuprinse in se interfereaza cu dispozițiile privitoare la situația copiilor rezultați dintr-o casatorie nula sau anulata, acesta interferența putand duce la prima vedere la concluzia ca prevederile referitoare la situația copiilor rezultați dintr-o casatorie nula sau anulabila și-ar gasi aplicarea doar in cazul casatoriei putative.

Acesta este insa o concluzie eronata deoarece inlaturarea efectelor nulitații casatoriei in ceea ce-i privește pe copiii minori rezultați dintro casatorie are loc indiferent de buna sau reaua credința a soților la incheierea casatoriei.

Casatoria putativa iși are originile in dreptul canonic, fiind o modalitatea de inlaturare a neajunsurilor care rezultau ca urmare a frecventelor cazuri de nulitate, datorate atat multiplelor și excesivelor impedimente și condiții la casatorie, cat și datorita nereglementarii sau reglementarii restrictive a divorțului .

In dreptul actual casatoria putativa prezinta o utilitate preactica relativ restransa, și acesta doarece cazurile de nulitate a casatoriei nu sunt foarte frecvente.

In același timp, in masura in care exista cazuri de nulitate casatoria putativa este utila fiindca promoveaza un principiu fundamental al dreptului și vieții și anume principiul ocrotirii bunei-credințe.

2.1. Condiții la casatoria putativa:

Potrivit Codului familiei , casatoria nula se considera putativa daca la incheierea ei a existat buna credința a ambilor soți sau numai a unuia dintre ei.In aceasta materie, buna credința inseamna faptul de a nu fi cunoscut cauza nulitații casatoriei, adica eroarea in care au fost soții sau numai unul dintre ei cu privire la cauza nulitații casatoriei. Eroarea poate fi de drept, de exemplu soții sau unul dintre ei n-au cunoscut ca legea oprește incheierea casatoriei intre rude de gradul in care se gasesc ei , ori de fapt, de exemplu, soții sau unul dintre ei n-au cunoscut ca sunt rude intre ei.In cazul bigamiei, buna credința poate fi invocata numai de soțul inocent, deorece altminteri ar insemna sa se recunoasca soțului bigam, deci unei persoane care s-a facut vinovata de un act contrar legii, dreptul de a dovedi ca a comis cu buna credința o ilegalitate, in ignorarea legii sau a casatoriei sale anterioare . Buna credința trebuie sa existe in momentul incheierii casatoriei, deorece in acest moment se apreciaza condițiile de validitate ale casatoriei. Reaua credința survenita dupa aceea n-are influența asupra putativitații casatoriei.

Potrivit dreptului comun, buna credința se prezuma; cel ce pretinde reaua credința are obligația de a proba. Reaua credința fiind un fapt, dovada se poate face prin orice fel de mijloc de proba.Beneficiul putativitații casatoriei se invoca de catre soțul de buna credințain cadrul procesului declanșat pentru desființarea casatoriei.

Daca acesta nu pretinde sa i se aplice efectele casatoriei putative, instanța trebuie, in temeiul rolului ei activ, sa puna parțile in situațiade a putea beneficia de dispozițiile legale in materie. Printr-o decizie de indrumare s-a statuat ca in cazul in care instanța declara nula sau anuleaza casatoria, ea este obligata sa stabileasca, prin aceeași hotarare, buna sau reaua credința a soților la incheierea casatoriei.

Deci cele doua condiții sunt:

sa existe o aparența juridica de casatorie

unul dintre soți sau chiar ambii sa fie de buna-credința.

a) aparența juridica de casatorie

Existența unei aparențe juridice de casatorie este o condiție neprevazuta expres de lege și neamintita de literatura noastra juridca. Aceasta aparența juridica de casatorie rezulta, de reegula, dintr-un titlu aparent de casatorie care consta in celebrarea casatoriei in fața delegatului de stare civila și in inregistrarea casatoriei și se dovedește prin certificatul de casatorie.

Cerința aparenței juridice de casatorie, cu toate ca nu e menționata legislativ, este utila practic pentru a putea distinge casatoria putativa de simplul concubinaj[12].

b) buna-credința

Referitoare la buna-credința a soților sau a unuia dintre ei, aceasta consta in convingerea eronata ca au incheiat o casatorie valabila.

Astfel spus, consta in ignorarea de catre aceștia a existenței motivelor de nulitate a casatoriei.

In practica judecatoreasca s-a facut precizarea ca in cazul nulitații casatoriei pentru bigamie, buna-credința poate fi reținuta doar in privința soțului inocent, deoarece celalalt savarșește cu buna stiința o fapta ilicita și nu poate fi prezumat de buna-credința.

Totuși in doctrina s-a specificat ca in cazul bigamiei s-ar putea ivi situația de excepție in care soțul bigam vinovat sa poata invoca beneficiul bunei-credințe. Ex.:cazul in care acesta ar suferi de alienație sau debilitate mintala.

Buna-credința se intemeiaza pe o credința eronanta, intreaga literatura de specialitate menționeaza faptul ca in materia casatoriei putative aceasta eroare pe care se sprijina buna-credința poate fi nu numai o eroare de fapt ci și o eroare de drept, constand in necunoașterea reglementarilor legale privitoare la incheierea casatoriei. Ex. cazul soților, rude de grad apropriat care s-ar casatori știind ca sunt rude dar care nu cunosc dispozițiile legale care le interzic incheierea casatoriei.

Efectele casatoriei putative:

Efectele casatoriei putative sunt reglementate de Codul familiei și de Noul Cod Civil[13] al Romaniei. Potrivit acestuia, soțul de buna credința, deși casatoria este nula sau anulata, pastreaza, pana la data cand hotararea instanței judecatorești ramane definitiva, situația unui soț dintr-o casatorie valabila. Cererea de intreținere a soțului de buna credința și raporturile patrimoniale dintre barbat și femeie sunt supuse, prin asemanare, dispozițiilor privitoare la divorț.

Codul familiei, stipuleaza dupa cum urmeaza: cererea de intreținere a soțului de buna-credința și raporturile patrimoniale dintre barbat și femeie sunt supuse prin asemanare dispozițiilor privitoare la divorț[14]. Aceste dispoziții trebuie aplicate distinct dupa cum ambii soți au fost de buna-credința sau numai unul.

Efectele casatoriei putative in cazul in care ambii soți au fost de buna-credința sunt:[15]

In acest caz, hotararea prin care se declara nulitatea casatoriei produce efecte numai pentru viitor, iar nu și pentru trecut. In consecința:

pina la data ramanerii definitive a hotararii judecatorești de constatare a nulitații, cursul prescripției este suspendat intre foștii soți

femeia minora de buna-credința iși pastreaza capacitatea de exercițiu dobandita ca urmare a casatoriei

comunitatea de bunuri se considera ca exista intre foștii soți și, ca atare, iparțirea bunurilor comune se va face in același mod și dupa același criterii ca la divorț

pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatorești, soți au vocație succesorala reciproca

obligația de intreținere exista intre foștii soți dintr-o casatorie putativa in același condiții in care ea exista intre soții divorțați

in cazul casatoriei putative soții nu pot sa-și pastreze numele dobandit prin casatorie, așa cum o pot face la divorț deoarece art.24 alin.1 din Codul familiei se refera la obligația de intreținere și la raporturile patrimoniale dintre soți nu și la cele personale.

Efectele casatoriei putative in cazul in care numai unul dintre soți a fost de buna-credința[16]:

In principiu, numai acest soț beneficiaza de efectele casatoriei putative.

suspendarea prescripției opereaza numai in favoarea lui

femeia minora de buna-credința pastreaza capacitatea de exercițiu dobandita prin casatorie

soțul supraviețuitor de buna-credința este chemat la succesiunea consortului sau precedat.

Lipsa efectelor casatoriei putative cu privire la relațiile dintre parinți și copii:

Din acest punc de vedere, casatoria putativa nu prezinta interes. Desființarea casatoriei nu produce efecte cu privire la situația legala a copilului. Intre parinți și copii exista dreptul de moștenire.

In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti ca efect al casatoriei, se revine numele anterior casatoriei, iar toate obligatiile specifice acestei comuniuni, inceteaza putandu-se casatorii cu altcineva sau recasatorii, atunci cand motivele de nulitate inceteaza. In ceea ce priveste bigamia, sotii nu au avut niciodata calitatea de casatoriti, deci nu se poate discuta despre acest lucru .

Efectele casatoriei in cazul in care lipseste capaciatatea de exercitiu, in situatia in care desfiintarea casatoriei are loc inainte ca unul din soti sa implineasca varsta de 18 ani, astfel persoana respectiva neavand capacitatea de exercitiu corespunzatoare pentru intemeierea unei familii, el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.

In ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti, regimul comunitatii de bunuri, in acest caz, nu a putut avea loc intre soti, deoarece nulitatea opereza retroactiv si astfel obligatia de intretinere nu a putut exista intre ei, iar dreptul la mostenire a sotului suprevietuitor nu poate opera, pentru ca se considera ca aceasta calitate nu a existat niciodata.

Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii.

In conformitate cu Codul familiei, desfiintarea casatoriei nu are nici o urmare asupra copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie. Dar acestia daca ar fi considerati din afara casatoriei, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie legala ca a copiilor din casatorie . In consecinta, desi casatoria este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana in momentul declansarii nulitatii casatoriei este reglementata astfel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o casatorie valabila .

CONCLUZII

Societatea in ansamblul ei este intr-o continua miscare. De la nasterea sa, si de la dobandirea capacitatii civile, individul devine subiect de drept, el participand la raporturi juridice, si la efectuarea multitudinilor de acte juridice, in cazul nostru casatoria, fiind un act juridic.

La fel ca si in alte ramuri ale dreptului, in dreptul familiei, dealungul vremii s-au succedat o multime de norme juridice care au reglementat casatoria, divortul si evident procedura divortului. Dupa aceste dispozitii subiectele de dreptul familiei fost nevoite a se judeca.

Considerarea ca legile procesuale sunt uneori prea blande, se datoreaza caracterului individului, care simte tot mai acut nevoia de a avea posibilitate in a pune capat unei casatorii ce nu mai poate continua.

Cercetarea noastra stiintifica, a avut la baza anii de studiu in drept, orele si seminariile teoretice si evident, toatea acestea au fost incununate de practica judiciara desfasurata la instantele de judecata. Nu putem omite ca la aceasta lucrare si-au adus aportul consistent, doctrina si indrumatorii acestor lucrari. Un rol important a avut la elaborarea acestei lucrari, studiul din diferite reviste de drept, jurisprudenta instantelor de judecata si numeroase acte efectuate de diferite autoritati.

Se face distincție intre condiții și impedimente deoarece indeplinirea condițiilor se dovedește prin actele ce se depun la dosarul de casatorie ( certificatul de naștere, declarația de casatorie, etc.) iar impedimentele se declara doar de catre viitorii soți sau de invoca de catre terți prin opoziție la casatorie sau se invoca de catre delegatul de stare civila din oficiu care are și obligația de a verifica cele declarate de soți sau terți.

Deși desfacerea casatoriei se bucura de o identitate juridica proprie, deosebindu-se de desființarea casatoriei, ea prezinta și asemanari cu aceasta instituție, una dintre acestea fiind aceea ca ambele sunt sancțiuni specifice dreptului familiei.

De asemenea, in ambele situații, exista o hotarare judecatoreasca in baza careia casatoria nu mai ființeaza, in privința deosebirilor, in vreme ce desființarea casatoriei intervine cu titlu de sancțiune pentru nerespectarea unor condiții de fond sau de forma ale actului juridic al casatoriei, presupunand așadar existanța unor cauze de nulitate absoluta sau relativa anterioara sau concomitente incheierii casatoriei, desfacerea casatoriei privește o casatorie valabil incheiata dar care datorita unor motive de natura subiectiva sau obiectiva nu mai poate continua.
De asemenea, o alta deosebire intre cele doua instituții juridice este faptul ca in cazul desființarii casatoriei instanța competenta sa judece in acest gen de acțiune este tribunalul, pe cand la divorț instanța competenta cu judecarea acțiunii este judecatoria.
In privința efectelor produse, desființarea casatoriei iși produce efectele, cu unele excepții chiar din momentul incheierii ei, deci și pentru trecut casatoria fiind considerata ca nu a existat niciodata, in opoziție desfacerea casatoriei produce efecte numai pentru viitor.

In consecinta, desi casatoria este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana in momentul declansarii nulitatii casatoriei este reglementata astfel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o casatorie valabila.

BIBLIOGRAFIE

Pricopi Adrian, Casatoria in dreptul roman, Editura Lumina Lex, Bucuresti,

Pricopi Adrian, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare

Bacaci Al., DREPTUL FAMILIEI, Editura All, Bucuresti, 2000

Albu, I., Ionașcu, A., Mureșan, M., Costin, M.,N., Ursa, V.,, Popescu, T.R., Dreptul familiei, Tratat, vol. I., Editura Didactica și Pedagogica, București, 1965

Albu, I.,Dreptul familiei, Editura Didactica și Pedagogoca, București, 1975

Bacaci, A., Raporturile juridice patrimoniale in dreptul familiei, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1986

Chirica, V.,D., Drept civil. Contracte speciale, Editura Cordial, Cluj Napoca, 1994,

Comanescu, I., Mihuța, I., Petrescu, R., Ocrotirea familiei in dreptul socialist roman, Editura Politica, București, 1989,

Comanescu,I., Mihuța, L., Petrescu, R., Ocrotirea familiei in dreptul socialist roman, Editura Politica, București, 1989

Costin, M.N., Marile instituții ale dreptului civil roman, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984

Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (publicat in Buletinul Oficial nr.8 din 30 ianuarie 1954).

Dicționarul encyclopedic roman, vol. II, Ed. Politica, București, 1964

Eliescu, M., Raspunderea civila delictuala, Ed. Academiei, București, 1972,

Emese, Florian, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, 1997, cu trimitere la Bacaci, Al., Raporturile juridice patrimoniale in dreptul familiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986

I. Albu, Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Țiclea, A., Dreptul Muncii - curs universitar, Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2006

Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti, 1999,

Maria, Banciu, Dreptul familiei, vol I.,Editura "Argonaut", Cluj Napoca, 1995

B., Marian, Dreptul familiei și starea civila , Ed. Universitatea Petru Maior Tg-Mureș, 2009

Mureșan, M., Boar, Ana, op. cit., p. 67 și urm. Cu trimitere la Beleiu, Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele de drept civil, Casa de Editura și Presa "Șansa" S.R.L., București, 1993,

Pop,L.,Drept civil. Teoria generala a obligațiilor vol. I., Ed. Fundației "Chemarea", Iași, 1993

Popescu, T.R., Dreptul familiei, tratat,, vol. I., Editura Didactica și Pedagogica, București, 1965,

Statescu, C., Barsan, C., Teoria generala a drepturilor reale, Universitatea din București, 1988

Statescu, C., Birsan, C., op. cit. Tratat de drept civil. Teoria generala a obligațiilor Tratat de drept civil. Teoria generala a obligațiilor , Ed. Academiei, București, 1982

Tudor, R. Popescu: Dreptul familiei, tratat, București, Editura didactica și pedagogica, 1965,

Cocoș, Șt, Dreptul familiei, București, Editura Lumina Lex, 2003

Irina, A., Andone, R.,O.,Dreptul familiei, Iași, Casa de eitura Venus,2005

Ivanovici, L., Procesul de divorț, București, Editura C.H.Beck,2006

Corhan, A., Dreptul familiei. Teorie și practica, Ed. A II revazuta și completata, București, Editura Lumina Lex, 2009

Legistlație:

Codul familiei adoptat prin Legea nr. 41953 republicata in Buletinul Oficial nr. 14 ianuarie 1954, modificat de pct. 1 al art. 1 din Legea nr. 288 din 29 octombrie 2007, publicata in M.Of.,Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007

Codul de procedura civila, consolidat 2009

Codul penal 2009

Constituția Romaniei actualizata pe 1 septembrie 2009

Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (publicat in Buletinul Oficial nr.8 din 30 ianuarie 1954).

Trib. Sprem,dec.civ.nr.1196 din 27 mai 1972

Trib. Sprem,dec.civ.nr.974 din 26 aprilie 1972, Repertoriu 1969-1972

Noul Cod civil (2009)

Legea nr.119/1996

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr. 511 din 24 iulie 2009

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr. 510 din 24 iulie 2009