Principiul legalitatii procesuale

Principiul legalitatii procesuale

In definitia procesului penal se precizeaza ca procesul constituie o activitate reglementata de lege. Principiul legalitatii presupune ca intreaga desfasurare procesuala, toate activitatile participantilor la procesul penal, sa aiba loc si sa se realizeze numai in conformitate cu dispozitiile legii.

Principiul legalitatii nu se poate analiza fara a se evoca indatorirea cetateneasca fundamentala inscrisa in art.1 alin.5 din Constitutie, potrivit careia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Principiul legalitatii se desprinde implicit din intreaga reglementare constitutionala. Fara a proclama expres legalitatea ca principiu al procesului penal, Legea fundamentala se refera totusi la aceasta chiar intr-o norma concreta. In art.23 alin.12 se inscrie regula ca nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si temeiul legii. Cum aplicarea de pedepse este realizabila exclusiv pe calea unui proces penal, Constitutia consacra in felul acesta principiul legalitatii in activitatea judiciara.

Art.2 C.p.p. prevede ca principiul legalitatii se aplica atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii.

In literatura de specialitate s-a observat justificat ca norma care inscrie principiul legalitatii procesuale in art.2 C.p.p. prezinta o inadvertenta de exprimare, atunci cand cantoneaza respectarea legii numai la urmarirea penala si la judecarea cauzelor. In realitate, legalitatea este o regula de baza a intregului proces penal aplicandu-se in egala masura si dupa ramanerea definitiva a hotararii, pentru ca punerea in executare se supune cu tot atata rigurozitate tuturor prevederilor legii. O ilustrare a acestei concluzii o da insasi reglementarea din Codul de procedura penala, care nu intamplator a disciplinat faza de punere in executare a hotararilor penale atat de amplu.

Legalitatea este mai mult decat un principiu explicit al procesului penal, intinderea sa acoperind de fapt intreaga activitate judiciara inclusa in normele de procedura penala, indiferent daca prin procedurile respective se realizeaza sau nu un proces penal prin care se solutioneaza litigiul izvorat din savarsirea unei infractiuni. Astfel, este neindoielnic ca atunci cand se desfasoara o procedura de reabilitare judecatoreasca (art.494-503), o reparare a pagubei pricinuite de condamnarea, privarea de libertate sau restrangerea libertatii, pe nedrept (art.504-507), principiul legalitatii se aplica tot asa de consecvent, nici una din procedurile speciale amintite neputandu-se realiza decat in stricta conformitate cu legea.

Respectarea legalitatii in procesul penal prezinta importanta cu atat mai mult cu cat in acest domeniu necesita aparare unele drepturi si libertati cetatenesti dintre cele mai importante, iar pe de alta parte sunt conferite organelor judiciare posibilitati de luare impotriva celor in cauza masuri de maxima gravitate cum ar fi: retinerea, arestarea preventiva, aplicarea de sechestre, efectuarea de perchezitii, ridicarea de obiecte etc.

Avand in vedere importanta deosebita a respectarii normelor juridice in acest domeniu si pentru a intari aplicarea nestirbita a legilor au fost impletite sarcinile organelor judiciare in privinta controlului legalitatii. Astfel, procurorul controleaza activitatea organelor de cercetare penala, iar intre procuror si instanta se constata un control reciproc care se manifesta prin verificarea regularitatii actului de sesizare a instantei, rezolvarea actiunii penale de catre instanta, respectiv declansarea controlului judiciar ca urmare a exercitarii de catre procuror a cailor de atac.

La asigurarea legalitatii contribuie in mare masura si sistemul larg de garantii procesuale existente, precum si numeroasele sanctiuni juridice care pot interveni pe diverse planuri, cand legea de procedura este incalcata.

In cadrul procedurilor judiciare se pot aplica sanctiuni procesuale specifice, dar alaturi de acestea subzista posibilitatea angajarii raspunderii penale, civile, administrative sau disciplinare a unor subiecti. De pilda, nerespectarea normelor de procedura penala poate determina nulitatea unor acte procedurale, iar incalcarea obligatiilor de catre unii participanti la cauza penala poate atrage amenzi judiciare; incalcarile grave ale legii procesuale pot constitui infractiuni.