Persoanele care pot declara apel - Motivarea apelului

Persoanele care pot declara apel - Motivarea apelului

Potrivit art.362 pot declara apel urmatoarele persoane: procurorul, inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea civilmente responsabila, martorii, expertii, interpretii, aparatorii precum si alte persoane.

a) Procurorul poate declara apel atat in privinta laturii penale a cauzei, cat si privinta laturii civile (art.362 lit.a). Posibilitatea procurorului de a ataca hotararile judecatoresti sub orice aspect rezulta din pozitia procesuala a acestuia. procurorul, spre deosebire de ceilalti indrituiti nu exercita apelul in nume propriu. In conformitate cu art.129 din Constitutia Romaniei, folosirea cailor de atac de catre procuror reprezinta o modalitate de realizare a atributiilor Ministerului Public potrivit art.131.

In privinta laturii civile procurorul va declara apel in limitele stabilite de art.17 si art.18 C.p.p.

Desi procurorul exercita functia acuzarii, nu trebuie sa se conchida ca acesta face apel exclusiv in sensul agravarii situatiei inculpatului. Apelul procurorului poate avantaja sau dezavantaja situatia oricareia dintre parti, daca prin rezolvarea cauzei s-a ajuns la o situatie care dupa opinia acestui organ este nelegala sau netemeinica[1]. Atat timp cat apelul parchetului vizeaza hotararea in intregul ei fara nici o limitare, chiar daca motivele de desfiintare depuse ulterior se refera la unele aspecte determinate, aceasta nu opreste pe procuror ca in sustinerea apelului sa invoce si alte motive pentru care pretinde desfiintarea hotararii atacate .

b) Inculpatul poate apela hotararea de asemenea sub ambele sale laturi (penala si civila - art.362 lit.b). Impotriva sentintei de achitare sau incetare a procesului penal inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal, in vederea crearii unei situatii mai avantajoase (de  ex. in locul achitarii pe motiv ca fapta nu e prevazuta de legea penala sa obtina o achitare pe motivul inexistentei faptei).

Inculpatul nu poate insa apela hotararea primei instante fara un interes procesual legitim. Astfel, in practica s-a decis ca inculpatul nu poate ataca cu apel hotararea, numai pe considerentul ca prima instanta a gresit achitand un coinculpat, atata vreme cat aceasta solutie nu se repercuteaza asupra aspectelor in care este implicat apelantul[3].

c) Potrivit art.362 alin.1 lit.c, partea vatamata are dreptul de a face apel in urmatoarele conditii:

- cauza trebuie sa fie din acelea in care actiunea penala se exercita la plangere prealabila;

- apelul acestei parti nu poate viza decat latura penala a cauzei.

Prin decizia nr.100 din 9 martie 2004 Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art.362 alin.1 lit.c sunt neconstitutionale, urmand ca persoana vatamata sa poata exercita calea de atac, in privinta laturii penale, indiferent de modul in care se pune in miscare actiunea penala.

d) Partea civila si partea civilmente responsabila, intrucat sunt parti angajate in procesul penal numai in legatura cu exercitarea actiunii civile, au posibilitatea de a declara apel exclusiv privitor la latura civila a cauzei (art.362 alin.1 lit.d).

Prin decizia nr.482/2004 Curtea Constitutionala a statuat ca aceasta reglementare este neconstitutionala in masura in care nu permite partii civile si partii responsabile civilmente sa exercite apelul si in privinta laturii penale .

De altfel, in practica judiciara anterioara deciziei Curtii Constitutionale se acceptase ideea ca in apelul partii civile pot fi vizate aspecte ale laturii penale in masura in care acestea urmeaza sa aiba consecinte asupra laturii civile[6].

e) Martorul, expertul, interpretul si aparatorul pot face apel cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite. Aceste persoane, fara a fi parti in proces, sunt subiecti procesuali, ale caror drepturi sau interese legitime pot fi nesocotite cu ocazia solutionarii cauzei in prima instanta (de ex. necuprinderea in cheltuielile judiciare a remuneratiei cuvenite expertului pentru munca depusa in aceasta calitate). Reglementarea este judicioasa pentru ca permite rezolvarea in acelasi cadru a tuturor problemelor adiacente procesului penal, evitand angajarea persoanelor respective in calea unei actiuni civile ulterioare si separate.

Este de mentionat, ca aparatorul facand apel in acest cadru, actioneaza in nume propriu pentru apararea intereselor sale si nu declara apelul in calitate de aparator al unei parti pentru promovarea intereselor acesteia.

f) Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate (art.362 alin.1 lit.f). Problema limitelor in care se poate folosi apelul in temeiul art.362 lit.f se reduce in cele din urma la satisfacerea conditiei de vatamare a unor interese legitime printr-o masura sau act al instantei.

Art.362, extinzand sfera titularilor apelului, permite sa foloseasca aceasta cale de atac orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. In literatura de specialitate s-a sustinut ca poate exercita apel o persoana, chiar straina de cauza, daca instanta a dispus gresit confiscarea speciala a unui obiect pe care l-a socotit al inculpatului si care in realitate apartinea apelantului. In astfel de cazuri, in lipsa prevederilor art.362 lit.f, persoana ar fi trebuit sa introduca o actiune civila, pe care sa o intenteze pe cale separata.

In practica s-a decis ca persoanele care nu au calitatea nici de inculpati, nici de parti civilmente responsabile si ale caror interese legitime au fost vatamate prin aplicarea unui sechestru penal pe bunuri care - potrivit sustinerilor acestor persoane - le apartin in exclusivitate, au drept de apel in baza art.362 lit.f .

Apelul este declarat in general de cei indreptatiti. El poate fi declarat pentru titulari si de reprezentantii lor legali sau de catre aparator . Pentru inculpat are dreptul de a face apel si sotul acestuia (art.362 alin.2). Procurorul declara apel numai personal.

Apelul declarat de soti nu se poate face decat in numele si interesul inculpatului, nu si in interesul celui care exercita calea de atac. De aceea, in practica judiciara s-a retinut ca daca inculpatul este decedat si sotia sa a facut apel in calitate de mostenitoare, apelul este inadmisibil. De asemenea, s-a retinut ca este inadmisibil apelul introdus de tatal inculpatului major, apelantul nefiind reprezentant legal al partii si nici enumerat de art362 printre cei care pot face apel .

Nu poate declara apel nici persoana care sustine ca a suferit o vatamare din partea inculpatului pentru o fapta pentru care acesta nu a fost trimis in judecata, intrucat un asemenea apelant neavand o calitate procesuala nu poate figura ca parte civila in cauza .

In cauzele cu minori s-a ridicat in practica intrebarea daca autoritatea tutelara poate declara apel. Raspunsul a fost negativ, pe de o parte pentru ca rolul autoritatii tutelare fiind acela de a sprijini instanta in luarea masurilor celor mai potrivite fata de inculpatul minor, pozitia acesteia nu poate fi echivalenta cu aceea a unei parti; pe de alta parte, autoritatea tutelara nu se incadreaza nici in prevederile art.362 lit.e, deoarece nu poate justifica vatamarea unui interes legitim prin masura luata de instanta .

Motivarea apelului. Persoanele care introduc apelul, exercitand calea de atac, aduc hotararii atacate anumite critici. Acestea constituie motivele de apel.

Motivele de apel se formuleaza in scris prin insasi cererea de apel introdusa. Se pot formula motive de apel si intr-un memoriu separat care urmeaza a se depune la instanta de apel cel mai tarziu pana in ziua judecatii (art.374).

Spre deosebire de recurs, la care motivele invocate trebuie bazate pe una din imprejurarile expres prevazute in art.385⁹ C.p.p., in ipoteza apelului pot fi formulate orice critici la adresa primei hotarari. Apelantul nefiind obligat a se inscrie in cazuri prestabilite de lege, poate evidentia orice nemultumire in legatura cu aspectele de fapt sau de drept si modul lor defectuos de rezolvat de catre prima instanta.

Pentru a evita orice urma de formalism, teoretic s-ar putea sustine ca apelul nici nu trebuie motivat cu anticipatie. Chiar in lipsa unor motive scrise depuse cu anticipatie odata cu declararea apelului, apelantul in ziua judecatii, prin luarea sa de cuvant de la dezbateri, poate invedera in concluziile sale aspectele din hotararea atacata pe care le considera necorespunzatoare. Apelantul este interesat sa arate pe ce isi intemeiaza solicitarea desfiintarii solutiei anterioare si inlocuirea ei cu o alta rezolvare.

Punctul de vedere se sprijina si pe argumentul de text din teza finala a art.374 care prevede ca motivele de apel se pot formula si oral in ziua judecatii. Aceasta teza e valabila pentru toti apelantii. In practica s-a admis ca procurorul poate invoca in scris sau verbal, pana la incheierea dezbaterilor si alte motive decat cele formulate anterior de aceasta chiar daca adresa initiala de declarare a apelului nu a fost motivata .

In virtutea rolului activ, instanta de apel nu este tinuta a judeca apelul in limitele motivelor invocate, fiind obligata a examina din oficiu legalitatea si temeinicia hotararii atacate sub toate aspectele. Apelul poate fi admis, chiar daca criticile aduse de recurent se resping ca neintemeiate, daca instanta de apel constata din oficiu nelegalitatea sau netemeinicia hotararii atacate sub alte aspecte decat cele formulate prin motivele de apel.