 |  |
|
Prin dezbatere se intelege discutare unei cauze in fata instantei de judecata de catre partile unui proces[1]
Intr-o alta[2] acceptiune prin dezbatere judiciara se intelege modalitatea practica si obligatorie de expunere, in cadrul sedintei de judecata, de catre parti a pretentiilor si apararilor lor; ea reprezinta cadrul procesual necesar pentru realizarea justitiei cu respectarea principiilor fundamentale care guverneaza activitatea de judecata [3].
Etapa dezbaterilor se desfasoara in sedinta de judecata, de regula la mai multe termene de judecata.
In aceasta etapa partile, in cadrul sedintei de judecata au posibilitatea sa isi sustina in contradictoriu pretentiile si apararile, sa administreze probe, sa depuna concluzii.
Deoarece dezbaterea cauzei are ca obiectiv stabilirea situatiei de fapt si a normelor juridice aplicabile, ea reprezinta una dintre cele mai importante etape ale procesului civil.
In cadrul dezbaterilor judecatorul are posibilitatea sa-si exercite rolul activ in vederea stabilirii adevarului in cauza supusa judecatii si sa asigure respectarea altor principii fundamentale care guverneaza procesul civil (principiul contradictorialitatii, principiul dreptului de aparare, principiul legalitatii, principiul publicitatii, principiul oralitatii, principiul nemijlocirii).
Activitatea de solutionare a cauzei in sedinta publica parcurge unele momente procesuale importante incepand cu activitatea de pregatire a sedintei de judecata, administrarea probelor, rezolvarea exceptiilor procesuale si pana la dezbaterea cauzei in fond[4].
Dezbaterea in fond este partea finala a judecatii in care partile au posibilitatea de a-si expune in sedinta publica pretentiile si apararile lor solicitand fiecare pronuntarea unei hotarari favorabile; dezbaterea in fond are loc cu prilejul ultimei sedinte de judecata dupa ce la termenele anterioare au fost administrate probele incuviintate cu privire la toate imprejurarile cauzei[5].
In continuare vom analiza cele mai importante momente ale sedintei de judecata.
Potrivit art.103 din Regulament[6] grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registru de termene, afiseaza lista cauzelor cu o zi inaintea termenului de judecata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei la instantele la care activitatea se desfasoara in 2-3 timpi. Grefierul de sedinta completeaza condica de sedinta[7] verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare sau de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedura, precum si relatiile si actele
solicitate de presedinte sau de instanta de judecata. De asemenea, grefierul de sedinta verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar si informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele constatate pentru a se lua eventualele masuri. Dosarele se predau completului de judecata.
Alineatul 3 al art.98 din Regulament prevede ca presedintele instantei asigura procurorului de sedinta, partilor si celorlalte persoane prevazute de lege posibilitatea consultarii din timp a dosarelor.
Sedinta de judecata constituie o faza hotaratoare in desfasurarea procesului civil deoarece in cadrul ei se lamuresc faptele care au generat litigiul dintre parti si prin administrarea, verificarea si cercetarea intregului material probator se stabilesc adevaratele raporturi dintre parti, drepturile indicate sau contestate cu privire la care instanta va trebui prin aplicarea dispozitiilor legale sa pronunte hotararea de reintegrare a ordinii de drept incalcate[8].
Dispozitiile art.52 alin.2 din Legea nr. 304/2004 prevad ca, completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul dintre membrii acestuia[9] .
Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta (art.128 alin.1 C.proc. civ.).
Desi textul de lege nu prevede expres, consideram ca legiuitorul s-a referit la presedintele completului de judecata.
Din moment ce presedintele completului de judecata deschide, suspenda si ridica sedinta, reiese ca atributiile presedintelui vizeaza intreaga desfasurare a procesului civil[10].
Presedintele completului de judecata 'ridica' sedinta dupa ce s-au luat masuri (s-a dispus amanarea, suspendarea judecatii, inchiderea dezbaterilor) in toate dosarele repartizate pentru termenul respectiv[11].
Tocmai pentru a asigura disciplina in activitatea procesua1a art. 128 alin. l Codul de procedura civila se completeaza cu art.130 C. proc.civ. care dispune ca judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui de complet care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct.
Sedintele de judecata vor fi publice, afara de cazurile cand prin lege se dispune a1tfel[12].
Daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti, instanta poate sa dispuna ca dezbaterea sa se faca in sedinta secreta insa pronuntarea hotararii se va face tot in sedinta publica.
Potrivit art. 122 alin. l C. proc.civ, presedintele exercita politia sedintei putand lua masuri pentru pastrarea ordinei si bunei credinte.
Textul de lege are, o importanta deosebita deoarece ii confera presedintelui de complet puteri, adecvate in vederea realizarii in bune conditii a actului de justitie[13] .
In acelasi articol sunt prevazute si alte reguli privind conducerea sedintei de catre presedintele completului de judecata precum si masurile pe care acesta le poate dispune.
Astfel, daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele completului de judecata poate inlatura pe cei care au venit mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
In sala de sedinta nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
Presedintele completului de judecata poate dispune indepartarea din sala a minorilor si a persoanelor care au o tinuta necuviincioasa.
Persoanele care participa la sedinta de judecata sunt obligate sa aiba o purtare cuviincioasa iar cei care vorbesc instantei trebuie sa stea in picioare, daca presedintele nu incuviinteaza altfel.
Orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor poate fi chemata la ordine de presedintele de complet. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat el poate obliga pe cel care tulbura sedinta sa paraseasca si, la nevoie, va da ordin sa fie scos din sala. Presedintele de complet poate sa dispuna indepartarea tuturor persoanelor din sala daca altfel nu se poate pastra ordinea.
Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de deschiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa nulitatii, i se vor pune in vedere toate faptele importante petrecute in lipsa sa, precum si dec1aratiile celor ascultati (art.123 alin.1 C. proc. civ).
O astfel de masura nu mai este necesara atunci cand avocatul care a reprezentat partea a ramas in sala de judecata, acestuia revenindu-i obligatia sa aduca la cunostinta partii despre cele intamplate. Aceasta obligatie de a aduce la cunostinta partii despre cele petrecute in sala de judecata in lipsa sa este o obligatie care tine de deontologia profesionala, iar nu o obligatie impusa printr-o norma procedurala[14].
Prin O.U.G. nr.l38/2000[15] fost introdus un nou alineat la art.122 C.proc.civ. in sensul ca, daca in cursul sedintei de judecata se savarseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul de procedura penala. In vederea aplicarii alineatului 7 urmeaza a fi avute in vedere dispozitiile art.299 Codul de procedura penala[16].
Dispozitia constitutionala a art. 130 prevede ca, instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor .
Asigurarea ordinii in timpul desfasurarii sedintelor de judecata este un imperativ al asigurarii functionalitatii instantelor judecatoresti care se impune in virtutea unor multiple ratiuni: in instanta se confrunta interese contradictorii, hotararile acestora influenteaza starea relatiilor sociale, ele se iau intr-un spatiu la care au acces toti cei interesati[17] .
Pentru asigurarea linistii necesare desfasurarii sedintelor de judecata se impune ca instantele de judecata sa dispuna de forte de ordine.
Potrivit dispozitiilor prevazute in art. 106 din Regulament, grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu jumatate de ora inainte de inceperea sedintei de judecata pentru a pune la dispozitie dosarele pentru consultare; acesta se ingrijeste sa fie atasate la dosar ultimele acte de procedura sau corespondenta sosite la registratura.
Grefierul anunta publicului din sala intrarea completului de judecata.
Deschiderea sedintei de judecata se face asa cum am aratat, de catre presedintele de complet.
Cauzele care se amana fara sa comporte discutii, vor putea fi strigate la inceputul sedintei in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau s-a solicitat judecata in lipsa. La cererea partilor instanta va putea lasa cauza la urma, fixand o anumita ora, cand dosarul va fi strigat din nou (art. 101 alin.11 si 12 din Regulament).
In acest sens, si art.126 C.proc. civ. prevede ca partile pot cere instantei la inceputul sedintei amanarea pricinilor[18] care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
Din dispozitia prevazuta in art.126 reiese ca amanarea cauzelor se poate face de un singur judecator la inceputul sedintei numai daca nu sunt necesare dezbateri.
Cauzele care nu au fost amanate la inceputul sedintei vor fi strigate in ordinea listei de sedinta, insa art.125 alin.3 C.proc.civ. ca partile pot cere schimbarea randului daca impricinatii avand pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.
Dupa referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, presedintele completului verifica personal modul de indeplinire a procedurii de citare precum si atunci cand este cazul daca s-au indeplinit dispozitiile legale privitoare la taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
La strigarea cauzelor se pot intampla trei situatii:
a) partile sa nu raspunda la apel;
b) numai una din parti sa raspunda;
c) toate partile sa raspunda[19].
Potrivit art. 7204 alin 3 c.proc.civ, judecatorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispune pentru fiecare termen si, cand este cazul, vor lua masuri de refacere a acestor proceduri; precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.
Se va dispune de catre judecatori , refacerea procedurii de citare pentru care s-a constatat nelegalitatea citarii.
In functie de situatia concreta a fiecarui dosar, presedintele completului va dispune amanarea cauzei atunci cand exista motive intemeiate, suspendarea cauzei in cazul in care nici una din parti nu se prezinta la proces si nici nu s-a cerut de cel putin o parte judecata in lipsa sau va purcede la solutionarea cauzei.
In ceea ce priveste amanarea cauzei am dori sa subliniem in acest , context ca acestea nu trebuie lasate la latitudinea partilor desi procesul privind solutionarea litigiului in materie comerciala este guvernat de principiul disponibilitatii.
Totdeauna cand se solicita amanarea cauzei aceasta masura trebuie sa fie dispusa de catre judecator numai daca sunt motive intemeiate deoarece solutionarea cauzelor impune celeritate.
Prin celeritate, operativitate sau urgenta se, intelege solutionarea proceselor si cererilor cat mai aproape de data sesizarii instantei prin evitarea tergiversarilor si amanarilor repetate ale acestora[20].
Potrivit art. 7206 alin1 C.proc.Civ, procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere. Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului.
Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezinta, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriu comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.(alin 2).
Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai ]n cayul ]n care judecata nu poate continua potrivit alin 2(alin 3.)
In legatura cu textul de lege mentionat se impun anumite precizari[21] :
-daca o parte are termen in cunostinta pentru judecata desfasurata in sedinta publica si nu este prezent, personal sau prin mandatar, la termenul la care se dispune judecarea in camenra de consiliu, se impune citarea sa.
- faptul ca judecat ase desfasoara in camera de consiliu nu inseamna ca sedinta este secreta astfel incat sa fie aplicabile dispozitiile art. 121 c.proc.civ.
Pentru eliminarea tergiversarii solutionarii cauzelor in procesul civil o importanta aparte o are exercitarea cu buna credinta a drepturilor procedurale.
De aceea consideram ca ori de cate ori intervine abaterea judiciara in cursul procesului judecatorul trebuie sa fie mai prompt in aplicarea dispozitiilor legale in materie.
Abaterea judiciara reprezinta o incalcare a obligatiilor procesuale de catre parti au alti participanti la activitatea judiciara (agenti procedurali, experti, martori, etc)[22] .
Incalcarea obligatiilor procesuale poate antrena aplicarea amenzilor judiciare numai in cazurile anume prevazute de codul de procedura civila[23] atat partilor cat si altor participanti procesuali[24].
In privinta partilor amenda judiciara se aplica cu deosebire in cazul exercitarii unor drepturi procesuale cu rea-credinta, iar in cazul altor participanti in situatia in care acestia nu indeplinesc anumite insarcinari date de instanta sau in cazul nesocotirii altor obligatii procesuale[25].
Din cele aratate reiese ca in legislatia interna exista dispozitii care asigura solutionarea cauzelor cu celeritate sau intr-un termen ,,rezonabil', conditia impusa de art.6 paragraf l din Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Referitor la suspendarea judecatii cauzei, instanta se va pronunta in temeiul dispozitiilor art.242 alin.1 pct.2 C. proc. civ., respectiv, daca nici una dintre parti desi legal citate nu se prezinta si nici nu s-a cerut de cel putin o parte judecarea in lipsa, instanta va suspenda judecata.
Dispozitiile art. 104 alin.13 din Regulament prevede ca in cazul in care nici una din parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei, cand dupa o noua strigare in ordinea listei se va proceda conform dispozitiilor legale.
In situatia in care cauza nu s-a amanat sau suspendat, instanta procedeaza la solutionarea acesteia si in functie de complexitatea ei, procesul se poate finaliza intr-o singura sedinta sau se desfasoara de-a lungul mai multor sedinte[26].
In procesele si cererile in materie comerciala, in cursul judecatii asupra fondului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor. Intelegerea se constata prin hotarare irevocabila si executorie(art.7207 C.proc.civ)
Judecata poate avea loc si atunci cand o singura parte sau amandoua lipsesc dar procedura de citare a fost legal indeplinita si cel putin una din parti a solicitat judecarea in lipsa.
Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise(art.151 C.proc.civ).
Presedintele completului va acorda mai intai cuvantul reclamantului, apoi paratului.
Intervenientii in cauza vor avea cuvantul in ordinea urmatoare: intervenientul accesoriu va avea cuvantul dupa partea pe care o apara; intervenientul principal va vorbi dupa reclamant; chematul in garantie de catre parat va vorbi dupa acesta.
Daca este necesar presedintele de complet poate da cuvantul partilor de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data, avand insa grija ca intotdeauna paratul sa aiba ultimul cuvant[27].
Dispozitiile art.l51 Codul de procedura civila permit instantei de judecata sa repuna cauza pe rol in acele situatii in care, cu ocazia deliberarii, constata ca au ramas imprejurari de fapt sau de drept nelamurite. Repunerea pe rol se poate face in toata perioada de timp rezervata deliberarii, insa ea nu mai este posibila dupa pronuntarea hotararii deoarece instanta s-a dezinvestit. In cazul in care s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, instanta va fixa termenul de judecata fiind obligata sa citeze partile pentru acest termen[28].
Din motive obiective, solutionarea unei cauze nu se realizeaza la un singur termen de judecata, ci la mai multe termene.
Tocmai pentru respectarea altor principii cum ar fi, principiul contradictorialitatii, legalitatii, dreptului de aparare, adevarului, in numeroase cazuri procesul privind solutionarea litigiilor in materie comerciala nu se poate finaliza cu pronuntarea unei hotarari la primul termen de judecata.
Prima zi de infatisare nu trebuie confundata cu primul termen de judecata deoarece dispozitiile art. 134 Codul de procedura civila impun doua conditii si anume:
1) partile sa fi fost legal citate si
2) partile sa poata pune concluzii.
Daca la primul termen procedura nu este indeplinita sau, desi, este indeplinita, imprejurare fortuita face ca parti1e sa nu poata pune concluzii, prima zi de infatisare se proroga , pana 1a la primul termen cand vor fi indeplinite cele doua conditii[29]
Dupa cum reiese din cele aratate prima zi de infatisare nu este primul termen de judecata, insa, daca sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii, prima zi de infatisare poate fi primul termen de judecata.
Prima zi de infatisare are importanta deosebita atat pentru parti cat si pentru instanta deoarece pe de o parte, legea leaga de acest moment exercitiul unor drepturi procesuale ale partilor, iar pe de alta parte, se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice u1terioare[30].
Potrivit art.132 alin. l, la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata, precum si pentru a propune noi dovezi. In aceasta situatie instanta dispune amanarea cauzei si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea depunerii intampinarii.
Textul de lege mentionat distinge intre doua categorii de cereri si anume: cereri de intregire, care au ca obiect completarea lipsurilor din cuprinsul cererii de chemare in judecata si cereri de modificare, adica cererile prin care reclamantul urmareste sa schimbe unele elemente importante ale cererii initiale[31].
Alineatul 2 al art.132 prevede patru cazuri in care cererea nu se socoteste modificata, neacordandu-se termen in acest sens, insa declaratiile verbale vor fi consemnate in incheierea de sedinta. Astfel, cererea de chemare in judecata nu se socoteste modificata:
1) cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2) cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3) cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4) cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
Daca paratul lipseste la termenul la care reclamantul face precizarile in temeiul art.132 alin.2 C. proc. civ. nu este necesar sa se acorde termen pentru a i se aduce la cunostinta aceste precizari, insa daca procesul este in stare de judecata si paratul nu este prezent instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea catre parat a precizarilor reclamantului[32].
Sub aspect probatoriu importanta primei zi de infatisare consta in faptul ca: reclamantul poate propune noi probe pe care nu le-a aratat in cererea de chemare in judecata, iar in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele de complet ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare care vor fi consemnate in incheierea de sedinta
In cazul in care presedintele completului de judecata a declarat dezbaterile inchise intr-o cauza urmeaza deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararii in termenul legal prevazut de lege.
In cazul in care judecata s-a amanat va fi intocmita de catre grefier incheierea de sedinta in care se trec toate cele petrecute la acel termen.
In realitate, incheierea de sedinta este 'in mic o hotarare', insa trebuie sa cuprinda toate cele trei parti ale unei hotarari, respectiv, practicaua, considerentele si dispozitivul[33].
Incheierea de sedinta este semnata de judecatori si grefieri si trebuie sa fie in forma rezumativa, oglinda celor petrecute in sedinta de judecata[34].
Incheierile care preced hotararea se numesc incheieri premergatoare si sunt clasificate in incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii[35].
Incheierile preparatorii sunt acelea prin care instanta de judecata ia unele masuri in vederea cercetarii si solutionarii cauzei, pregatind darea hotararii, fara insa a se anticipa solutia. Masurile luate de instanta prin incheierile preparatorii nu rezolva aspecte legale de fondul cauzei; instanta nu este legata de aceste masuri astfel ca, poate reveni asupra lor atunci cand mai buna administrare a justitiei o impune. Au caracter preparatoriu incheierea de amanare a dezbaterilor, incheierea de repunere pe rol, incheierea prin care sunt incuviintate probele'[36].
Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care instanta rezolva un aspect al procesului, o anumita imprejurare de fapt sau de drept a pricinii, lasand sa se intrevada solutia procesului.
Incheierea interlocutorie leaga instanta astfel ca, aceasta nu mai poate reveni asupra ei. Au caracter interlocutoriu incheierea de admitere in principiu a unei cereri de interventie, incheierea de admitere in principiu procesele de partaj, incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra unei exceptii procesuale.
Deosebirea dintre cele doua categorii de incheieri. are o importanta practica si anume, asa cum am aratat, incheierea preparatorie nu leaga instanta care poate reveni asupra masurii luate, pe cand incheierea interlocutorie ca si o hotarare leaga instanta care nu mai poate reveni asupra ei, iar la pronuntarea hotararii problema de drept ce a fost solutionata prin incheierea interlocutorie, este considerata definitiv rezolvata.
In ceea ce priveste importanta incheierii de sedinta retinem doua aspecte si anume:
1) hotararea pronuntata de catre instanta se da numai pe baza materialului probator cercetat in contradictoriu in sedinta de judecata si a concluziilor puse de parti, acestea oglindindu-se in incheiere;
2) incheierea de sedinta permite sa se verifice in cadrul controlului judiciar daca instanta de judecata a fost constituita potrivit legii, daca procedura de citare a fost legal indeplinita, daca partile au fost. prezente si au pus concluzii cu respectarea ordinii legale a dezbaterilor.
[1] V.Breban, Dictionar al limbii romane, Ed. stiintifica si enciclopedica, 1987, p.283.
[2] M.Costin, I.Les, M.Minea, O.Radu, Dictionar de drept procesual civil, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti' 1983, p.191.
[3] ibidem
[4] I.Les, Tratat., P.381
[5] M.Dutu, Dictionar de drept privat, ed. a II-a, Ed. Monden, Bucuresti 2002, p.312, M.Costin, I. Les, M.St.Minea; D.Radu, op.cit.,p.191.
[6] La data intrarii in vigoare a Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr.387 din 22 sept.2005, a fost abrogata Hotararea C.S al Magistraturii nr.159/2004 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti cu modificarile si completarile ulterioare, publicate in Monit. Of. al Romaniei, Partea I nr.881 din 27 sept 2004; in continuare vom folosi termenul de Regulament.
[7] In condica se sedinta se trece dosarele din sedinta respectiva, separat de complete, in ordinea inscrisa pe lista cauzelor, noul termen de judecata in caz de amanare a judecatii, hotararile pronuntate si numarul acestora precum si numele judecatorului ce le va redacta.
[8] I. Stoenescu, S. Zilberstein, Teoria genera.,p.466.
[9] Art.22 alin.1 lit.e din Regulament prevede ea, Colegiul de Conducere stabileste compunerea completelor de judecata la inceputul anului urmarind asigurarea continuitatii acestora.
[10] I.Les, Comentariile Codului, vol. I, p.357
[11] M.Tabarca, Codul,p.l93
[12] Principiul publicitatii, este consacrat atat in Constitutie(art.l26) cat si in Codul de procedura civila (art.121 alin. l) si in L.304/2004 (art. 11).
[13] I.Les, Comentariile Codului, vol. I, p.352.
[14] ibidem
[15] Alin.7 al art.
[16] Potrivit art.299 c. proc. penala, daca in cursul sedintei de judecata se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele constata acea fapta si identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului. Alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca, instanta daca este cazul poate dispune arestarea preventiva a invinuitului, iar presedintele poate emite un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.
[17] M.Constantinescu, I.Deleanu, A.Iorgovan, I.Muraru, FI.Vasilescu, I.Vida, Constitutia Romaniei comentata si adnotata, Regia Autonoma, Monitorul Oficial, Bucuresti, 1991, p.287.
[18] Pentru diferite modele de incheieri de sedinta se vor vedea Anexele 34-39 p. 159-164
[19] G. Tocilescu, Curs de procedura civila, partea a III a, Bucuresti, Tipografia Gutenburg, Joseph, Gobi, 1893, p.139-140
[20] G.Dobrican, Drept procesual civil, Ed. Continent, XXI, Bucuresti, 2003, p60
[21] M.Tabarca, dreptul, vol. II,p.310
[22] M. Costin In dictionar de drept procesual civil, p.57-58; G.Antoniu, C.Bulai, Gh.Chivulescu, Dictionar juridic penal, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1997, p.30-31; I. Les, Sanctiunile procedurale in procesul civil roman, Ed. stiintifica si Enciclopedica, 1988,p.338-339
[23] Amenzile judiciare
si despagubirile sunt reglementate de disp.art.l081-
[24]I. Les, Sanctiunile procedurale in procesul civil roman, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1998, p.339-340.
[25] Ibidem, p.340; a se vedea in acest sens D. C. Florescu, 'Sanctiunile procedurale civile', Ed. Paideia, Bucuresti, 2005, p.389-392.
[26] V. M. Ciobanu, op.cit., vol. II, p.1 07.
[27] I. Stoenescu, S.Zilberstein, Teoria Generala, p.470.
[28] G. Boroi, Codul procedurii civilii, comentat si adnotat, vol. I, Ed. All Beck, Bucuresti, 200 I, p.339; I L. Danila, C. Rosu, Drept procesual civil, Editia 4-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p.222-223.
[29] I. Stoenescu, G.Porumb, op.cit. p.246.
[30] I.Les, Tratat , p.388.
[31] ibidem
[32] Trib. Sup., Dec. de 'indr.nr.33/1961 'in Culegere de decizii de indrumare 1952-1965, p.271; I. Les, Tratat , p.389. ..
[33] I.Stoenescu, Gr.Porumb, op.cit., p.249
[34] Ibidem.
[35] O.Ungureanu, Actele de procedura In procesul civil (la instanta de fond), editia a III-a, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p.110
[36] G. Boroi, Drept, p.224; L. Danila, c. Rosu, op.cit.p.224.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |