Actiunea Civila

Actiunea Civila

In situatiile in care savarsirea unei infractiuni produce un prejudiciu moral sau material persoanei vatamate, infractiunea este si sursa unor obligatii de natura civila.

In fapt, o infractiune poate fi izvor atat al raspunderii penale cat si al raspunderii civile. Trebuie facuta mentiunea ca in cadrul procesului penal, actiunea civila are un caracter accesoriu, fiind dependenta de existenta actiunii penale.

Pentru ca actiunea penala sa poata fi exercitata in cadrul procesului penal este necesar a fi indeplinite cumulativ urmatoarele 5 conditii:

- infractiunea sa cauzeze un prejudiciu moral sau material (pot genera dreptul la actiune civila doar infractiunile numite in doctrina de prejudiciu fiind excluse infractiunile de pericol);

- intre infractiunea savarsita ti prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate (inexistenta acestui raport inlatura existenta temeiului tragerii la raspundere juridica a celui ce a savarsit fapta);

- prejudiciul sa fie cert atat sub aspectul existentei cat si al intinderii sale);

- prejudiciul sa nu fi fost recuperat (acoperit total sau partial);

- sa existe conform principiului disponibilitatii manifestarea de vointa a persoanei pagubite (sa se constituie parte civila).

Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.

Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei care a suferit o paguba prin infractiune ca parte civila, in caz contrar aceasta putand sa se indrepte impotriva persoanei vinovate in cadrul unui proces civil separat, cu precizarea ca judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.

Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:

a) in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare;

b) prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta.

Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila atat pentru repararea daunelor materiale cat si pentru repararea daunelor morale, suferite de partea civila, potrivit legii civile.

Persoana vatamata poate sa se constituie parte civila impotriva invinuitului sau inculpatului si eventual a persoanei responsabile civilmente. Constituirea ca parte civila se poate face oricand in cursul urmaririi penale, iar in fata instantei de judecata, pana la citirea actului de sesizare.

Persoana responsabila civilmente este persoana care raspunde alaturi de inculpat pentru repararea pagubei, potrivit legii civile ( parintele pentru copil, comitentul pentru prepus, educatorul sau profesorul pentru elev). Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Dupa citirea actului de sesizare partea responsabila civilmente nu mai poate fi introdusa in procesul penal, dar ea poate interveni in proces, din proprie initiativa, pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei.

Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat.

Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa (de ex.: minor, interzis judecatoresc). In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere persoanei vatamate ca, prin reprezentantul sau legal, ori, dupa caz, persoanei care ii incuviinteaza actele, sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei materiale si a daunelor morale, precum si date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite.

Mai mult, in cazul in care persoana vatamata prin infractiune este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, legea prevede ca instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila.

Legea stabileste obligatia procurorului de a sustine actiunea civila si interesele partii civile, atunci cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, chiar si in situatia in care aceasta nu s-a constituit parte civila in procesul penal.

Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.

Hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.

In situatia in care una din parti decedeaza, actiunea civila ramane in competenta instantei penale, care va dispune introducerea in cauza a mostenitorilor.

Art. 21 alin. 2 Cod de procedura penala stabileste ca, daca una din parti (in latura civila a procesului penal) este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduc "succesorii in drepturi" extinzandu-se astfel sfera subiectilor actiunii civile, in categoria acestora intrand nu numai "unitatea" succesoare in drepturi, ci orice persoana (fizica sau juridica), care ar putea dobandi calitatea de succesoare in drepturi potrivit legii.

Persoana vatamata are posibilitatea de a-si valorifica pretentiile civile fie prin exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal, fie separat in cadrul unui proces civil. Daca a fost aleasa una din aceste modalitati, optiunea este irevocabila. Exceptiile de la aceasta regula sunt: instanta a lasat nerezolvata latura civila, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea procesului penal, sau procesul penal a fost suspendat.

Dreptul la optiune la care faceam referire mai sus nu functioneaza in situatiile in care actiunea civila se exercita din oficiu (art.17 C. proc. pen. - persoana vatamata este lipsita de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitii restransa sau una din unitatile prev. de art. 145 C. proc. pen.).

In aceste situatii procurorul in faza de urmarire penala este obligat sa sustina prin actiunea civila interesele persoanelor mentionate, iar in faza de judecata art.348 C. proc. pen. arata ca instanta rezolva din oficiu actiunea in cazurile prev. de art.17 C. proc. pen. Daca prin hotararea penala instanta a lasat nesolutionata in tot sau in parte actiunea civila persoana vatamata are dreptul conform art.20 al.1 C. proc. pen. sa se adreseze instantei civile. De asemenea, daca se descopera pagube ulterioare pronuntarii de catre instanta de fond a unei hotarari penale in conformitate cu art. 20 al.3 persoana vatamata poate solicita recuperarea sau repararea acestora pe calea unei actiuni civile separate.

Din cele de mai sus rezulta ca pot fi intalnite 3 situatii:

1 - actiunea penala se rezolva separat si inaintea actiunii civile situatie in care hotararea instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile.

2 - actiunea civila se rezolva separat si inaintea actiunii penale situatie in care hotararea instantei civile nu are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale.

3 - cele doua actiuni sunt exercitate concomitent fie :

- in fata aceleiasi instante situatie in care aceasta este obligata sa se pronunte si asupra actiunii civile prin aceeasi hotarare.

- in fata unor instante diferite caz in care cele doua hotarari penala si civila sa fie contradictorii, legea procesual penala stabilind in art.19 al.2 C.p.p. ca judecata in fata instantei civile sa se suspende pana la solutionarea cauzei penale.

In situatia in care cele doua actiuni se exercita in acelasi cadru procesual pot fi intalnite urmatoarele situatii:

1 - instanta nu acorda despagubiri civile (atunci cand se dispune achitarea in baza art.10 lit. a si c C. proc. pen.)

2 - instanta admite actiunea civila in tot sau in parte (atunci cand se pronunta condamnarea, achitarea in temeiul art.10 lit. b/1 C. proc. pen., si incetarea procesului penal in baza art.10 lit. g, h si i daca s-au cauzat prejudicii).

3 - instanta respinge actiunea civila ca lipsita de temei (daca se constata ca nu s-a cauzat prejudiciu).

4 - instanta nu actioneaza actiunea civila (cand pronunta achitarea in temeiul art.10 lit. b si incetarea procesului penal in cazurile prevazute de art.10 lit. f si j C. proc. pen.).