Actiunea penala, actiunea civila si exercitarea lor in procesul penal

ACTIUNEA PENALA, ACTIUNEA CIVILA SI EXERCITAREA LOR IN PROCESUL PENAL

1. ACTIUNEA PENALA. NOTIUNE. OBIECT SI SUBIECTI

Instrumentul juridic cu ajutorul caruia conflictul de drept penal este adus spre solutionare organelor judiciare penale poarta denumirea de actiune penala. Prin intermediul ei se realizeaza scopul procesului penal, deci tragerea la raspundere penala si pedepsirea inculpatului.

Obiectul: tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni.

Subiectul activ este statul cu dreptul sau de a trage la raspundere penala si subiectul pasiv este inculpatul. Titularul dreptului la actiune este numai statul.

Trasaturile actiunii penale:

- apartine statului: numai statul prin organele sale anume investite poate sa actioneze;

- este obligatorie: actele se indeplinesc din oficiu;

- este individuala: raspunderea penala este personala, pentru ca nimeni nu poate sa fie tras la raspundere penala in locul inculpatului;

- este irevocabila: pusa in miscare, ea nu mai poate fi oprita si nici limitata.

Actiunea penala se stinge in cazurile prevazute de lege.

MINISTERUL PUBLIC, SUBIECT ACTIV AL ACTIUNII PENALE. PRINCIPII DE ACTIUNE

Ministerul Public este reprezentantul intereselor generale ale societatii in activitatea judiciara, precum si aparatorul drepturilor si libertatilor cetatenilor.

El nu numai acuza, dar poate sa puna concluzii de achitare.

Principiile de actiune ale Ministerului Public sunt:

1. principiul legalitatii: art. 131 alin. 2 din Constitutie prevede ca Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.

El actioneaza pentru asigurarea respectarii legii de catre toti cetatenii, ceea ce implica respectarea legii in activitatea lor. Legea prevede ca procurorul este obligat sa renunte la sustinerea invinuirii atunci cand aceasta nu este intemeiata sau nu se incadreaza in prevederile legii.

Ca o garantie a respectarii acestui principiu, in art. 62 alin. 4 din Legea nr. 304/2004 se arata ca Ministerul Public este independent in relatiile cu instanta de judecata si cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si ptr. asigurarea respectarii acesteia.

2. principiul impartialitatii obliga pe procuror sa se manifeste obiectiv, nepartinitor fata de toti cei care au intrat in conflict cu legea penala.

Toate persoanele sunt egale in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.

O garantie este si modul de reglementare a raspunderii lor disciplinare, precum si institutia incompatibilitatii.

3. principiul controlului ierarhic: procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

PARTEA VATAMATA, SUBIECT ACTIV AL ACTIUNII PENALE

Trebuie sa fie indeplinite doua conditi:

- sa aiba vocatia de a deveni parte vatamata(daca a suferit prin infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala)

- sa-si manifeste vointa de a participa la procesul penal.

I se pune in vedere ca poate participa ca parte vatamata, apoi o asculta, declaratia ei fiind mijloc de proba. Poate sa renunte la acesta calitate printr-o declaratie expresa si neechivoca de reatragere a plangerii prealabile.

Ea exercita actiunea penala cand participa la procesul penal, poate face memorii si cereri, participa la efectuarea unor acte de urmarire penala(cercetarea la fata locului), face plangeri procurorului sau chiar instantei de judecata, pune concluzii orale si scrise, are dreptul sa declare apel si recurs.

INCULPATUL, SUBIECT PASIV AL ACTIUNII PENALE

Faptuitorul este persoana care a comis infractiunea si fata de care nu s-a pus in miscare actiunea penala. Dupa inceperea urmaririi penale faptuitorul devine invinuit, iar dupa punerea in miscare a actiunii penale se numeste inculpat. Daca impotriva lor s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare se numesc condamnati, nemaifiind parti in proces.

Inculpatul ca subiect pasiv al actiunii penale este cea mai importanta parte in proces, intreaga activitate judiciara desfasurandu-se in legatura cu tragerea sa la raspundere penala.

Obligatii ale inculpatului: suportarea invinuirii ce i se aduce, suportarea unor masuri procesuale, obligatia de a se prezenta in fata organelor judiciare de cate ori este chemat.

Drepturi ale inculpatului: de aparare, de a cunoaste materialul de urmarire penala, de a avea ultimul cuvant in fata instantei de judecata, de a ataca hotararea judecatoreasca.

Cine poate avea calitatea de inculpat: persoana fizica, iar in baza Legii nr. 278/2006 Codul penal a fost completat, reglementand prin art. 19¹ raspunderea penala a persoanei juridice, cu exceptia statului si a autoritatilor publice.

Punerea in miscare si exercitarea actiunii penale

A pune in miscare actiunea penala inseamna a efectua actul procesual prevazut de lege prin care se formuleaza impotriva unei persoane determinate, invinuirea de savarsire a unei infractiuni si se declanseaza activitatea de tragere la raspundere penala a acesteia.

Trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

- constatarea ca s-a savarsit o infractiune;

- cunoasterea persoanei sau a persoanelor care au savarsirt infractiunea;

- sa nu existe vreunul din cazurile prevazute in art.10 C.pr.pen.

Punerea in miscare a actiunii penale se face prin actul de inculpare: ordonanta, in timpul urmaririi penale, sau rechizitoriu, daca urmarirea penala s-a desfasurat fara punerea in miscare a actiunii penale.

In faza de judecata procurorul pune in miscare actiunea penala prin declaratia orala, iar instanta prin incheierea de extindere a procesului penal.

Prin exercitarea actiunii penale se intelege sustinerea ei in vederea realizarii tragerii la raspundere penala a inculpatului. In esenta ea consta in realizarea activitatilor ce tin de efectuarea probatiunii in cauza penala, luarea unor masuri procesuale, formularea de cereri, ridicarea de exceptii etc. Partea vatamata poate sa renunte la exercitarea actiunii penale, retragandu-si plangerea.

Stingerea actiunii penale poate avea loc daca se constata existenta unuia din cazurile prevazute de art. 10 C.pr. pen.

ACTIUNEA CIVILA.

Pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, persoana vatamata are la indemana actiunea civila pe care o poate exercita in cadrul procesului penal. In acest sens art. 24 C.pr.pen prevede ca persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul penal se numeste parte civila. Poate avea aceasta calitate atat o persoana fizica, dar si una juridica.

Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente in vederea repararii juste si integrale a pagubelor cauzate prin infractiune.

Modalitati de reparatie civila: repararea in natura, plata unei despagubiri banesti, dar prioritara este reparatia in natura.

Prejudiciul este format din valoarea pagubei efectiv suferite(damnum emergens) si folosul nerealizat (lucrum cessans). Se pot acorda si daune morale in caz de suferinte fizice produse printr-o infractiune de omor, vatamari corporale grave etc.

PARTEA CIVILA

Conditii pentru a putea fi parte civila in procesul penal:

- persoana a suferit un prejudiciu material sau moral in urma infractiunii;

- persoana sa-si manifeste vointa de a fi despagubita in procesul penal.

Constituirea de parte civila se face in tot cursul urmaririi penale, iar la instanta de judecata cel mai tarziu pana la citirea actului de sesizare a instantei.

In cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exrcitiu restransa, actiunea civila se exercita din oficiu.

Constituirea de parte civila se poate face printr-o cerere scrisa sau oral, de persoana pagubita dar si de persoana care are calitatea de reprezentant legal (aparator, sot, parinte pentru copilul minor).

Drepturi si obligatii ale partii civile:

- se pune in miscare actiunea civila si se exercita astfel aceasta;

- devine parte in proces;

- poate formula cereri de reparatii civile impotriva inculpatului;

- sustine in fata instantei de judecata pretentiile formulate si dovedite;

- exercita caile de atac;

- participa in proces, la urmarirea penala si la instanta de judecata.

Persoana vatamata care a facut plangere prealabila si s-a constituit si parte civila, cumuleaza amandoua calitatile de parte vatamata si de parte civila.

PARTEA RESPONSABILA CIVILMENTE, SUBIECT PASIV AL ACTIUNII CIVILE

Persoana chemata sa raspunda in procesul penal, potrivit legii civile, pentru pagubele materiale si morale provocate prin fapta inculpatului are calitatea de parte responsabila civilmente.

Potrivit Codului civil (art.1000) pot fi chemate in calitate de parti responsabile civilmente:

- parintii pentru faptele ilicite savarsite de copiii lor minori;

- comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate lor;

- institutorii si artizanii pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor.

Modalitati prin care partea responsabila civilmente intra in procesul penal:

- introducerea ei ca urmare a interventiei partii civile;

- din oficiu, cand prejudiciile au fost cauzate unor persoane incapabile sau cu capacitate de exercitiu restransa;

- prin interventia ei, pana la terminarea cercetarii judecatoresti.

Drepturi si obligatii ale partii resp.civ.:

- sa raspunda civil ptr. sau alaturi de inculpat;

- propune probe utile apararii sale ;

- poate folosi tot materialul probator in cauza;

- are interese commune cu inculpatul, inclusive in latura penala;

- poate sa exercite caile de atac si in latura penala si in cea civila;

- daca moare, se introduc in cauza mostenitorii.

APARATORUL, SUBIECT AL PROCESULUI PENAL

Aparatorul este persoana care potrivit art.171 si 173 C.pr.pen. acorda asistenta juridica invinuitului, inculpatului si celorlalte parti din proces. El este de regula un avocat, care desfasoara activitatea conform Legii nr. 51/1995 republicata, cu modificarile ulterioare.

Asistenta juridica este sprijinul prin care aparatorul il da partilor in cadrul procesului penal prin lamuririle, sfaturile si interventiile lor, ca specialisti in domeniul dreptului.

Asistenta juridica poate fi facultativa sau obligatorie.

Potrivit art.171 alin.2 si 3 C.pr. pen., asistenta juridica este obligatorie:

- cand invinuitul sau inculpatul este minor;

- cand fata de invinuit sau inculpat s-a dispus masura retinerii sau arestarii preventive, masura de siguranta a obligarii la tratament medical sau internarea medicala;

- cand organelle judiciare apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea;

- in alte cazuri prevazute de lege;

- in faza de judecata, cand ptr. fapta se prevede inchisoarea pe viata sau inchisoarea mai mare de 5 ani.

Drepturile si obligatiile aparatorului:

- sa prezinte cereri scrise si orale si sa depuna memorii;

- are dreptul sa formuleze plangeri;

- asista la audierea inculpatului si a celorlalte parti;

- exercita caile de atac.

Obligatii:

- sa se prezinte la dat si locul unde se desfasoara activitatea de urmarire penala sau judecata;

- sa nu se serveasca decat de mijloacele prevazute de lege;

- daca lipseste nejustificat, poate primi amenda judiciara.