Mobilitatea geografica a muncii - Ministerul Protectiei Sociale

Mobilitatea geografica a muncii - Ministerul Protectiei Sociale

De ce acest exemplu?

Acest exemplu ofera o descriere detaliata a intrebarilor din evaluarea sumativa si le pune in legatura cu ipotezele dezvoltate. Testarea ipotezelor este caracteristica majoritatii evaluarilor sumative cauzale. Acest exemplu ar putea oferi o intelegere a modului in care variabilele dependente si independente au fost alese pentru a sprijini/respinge ipotezele.

Celalalt scop al selectarii prezentului exemplu este complexitatea procesului de esantionare. Este un exemplu de utilizare a unor metode multiple de esantionare descrise in Etapa a 4-a, in timpul aceleiasi evaluari.

Informatii generale

Dupa aderarea Letoniei la UE, unul dintre drepturile de baza ale UE - mobilitatea muncii - a furnizat multe oportunitati pentru cetatenii Letoniei de a locui si a-si cauta un loc de munca in alte state membre UE. In ciuda unor restrictii din partea statelor membre mai vechi, odata cu aderarea la UE, tendinta mobilitatii geografice  s-a schimbat radical. Se emigra din Letonia pentru mai multe motive: un salariu mai bun, experienta de invatare a limbii sau pur si simplu, pentru a gasi un loc de munca. Un grad atat de mare de mobilitate a determinat consecinte negative asociate dezvoltarii tarii: pierderea fortei de munca calificate, imigratia muncitorilor necalificati din alte tari, destramarea multor familii, scaderea surselor de venit la bugetul statului.

In acest scop, Ministerul Protectiei Sociale a initiat o cercetare pe tema problemelor de mobilitate in scopul de a obtine informatii suplimentare care ar putea ajuta la imbunatatirea politicii existente de ocupare a fortei de munca. Cercetarea a fost finantata din Fondurile Structurale ale UE in cadrul proiectului "Cercetarea pietei muncii". A fost efectuata in perioada iulie 2005 - iunie 2007.

Intrebari de evaluare

Care sunt motivele mobilitatii externe si interne a muncii in Letonia? Cum se pot ajusta cererea si oferta de pe piata muncii?

Intrebari de evaluare mai specifice au fost urmatoarele:

• Evaluarea volumului si fluxurilor migratiei externe, motivatia si caracteristicile migrantilor, dorinta lor de a lucra in strainatate;
• Analiza motivelor sau motivatiei pentru care muncitorii migranti se intorc;
• Intocmirea unei prognoze a migratiei populatiei letone;
• Efectuarea unei analize eficienta-cost a mobilitatii geografice a lucratorilor;
• Sistematizarea informatiilor pe tema mobilitatii, stabilirea principalelor motive de colectare a datelor si de asemenea evaluarea existentei unui flux de informatii optim intre institutii;
• Sugerarea de alternative pentru imbunatatirea in viitor a politicii privind migratia.

In timpul efectuarii cercetarii de birou, echipa de evaluare a examinat literatura adecvata si constatarile cercetarilor anterioare si a identificat principalii factori care influenteaza procesele de mobilitate in tari, in general, si in Letonia, in special. Cateva ipoteze caracteristice pentru mobilitatea geografica au fost dezvoltate si testate mai tarziu, in timpul cercetarii:

dupa aderarea Letoniei la UE, institutiile publice nu colecteaza date referitoare la libertatea de miscare a fortei de munca. Acest fenomen complica procesul de evaluare si prognozare a tendintelor migrationale si posibilitatile de influentare a comportamentului pentru a preveni consecinte negative;

mobilitatea difera in functie de sex si etnie, dar mai semnificativi sunt factori ca varsta, oportunitatile de angajare conform profesiunilor cerute in districtele invecinate;

majoritatea persoanelor care isi cauta un loc de munca si lucratorii cu salarii mici din zone indepartate vor fi mai dispusi sa munceasca pentru salarii decente in zona lor decat sa mearga in alta parte;

obstacole inaintea crearii de noi locuri de munca sunt: cererea scazuta pentru anumite profesii din regiuni, lipsa informatiilor referitoare la cererea pe piata muncii din regiune.

Planul de evaluare

Pentru a raspunde intrebarilor de evaluare si a sprijini/respinge ipotezele, s-a decis utilizarea de metode de cercetare calitative si cantitative:

• analiza constatarilor evaluarilor anterioare si analiza datelor secundare;
• sondaj in cadrul populatiei letone;
• interviuri aprofundate de expertiza (inclusiv sondaje in randul angajatorilor);
• sondaj in cadrul cetatenilor letoni ce lucreaza in strainatate;
• analize statistice si econometrice.

Pentru a produce date de incredere pentru evaluare s-a decis efectuarea unui sondaj reprezentativ pentru populatie si interviuri cu diferiti factori interesati. Deoarece se astepta ca masura esantionului sa fie mare, la fel ca si volumul de munca de colectat si date de analizat, s-a decis externalizarea unei parti din evaluare unor profesionisti.

Echipa de evaluare

Evaluarea a fost efectuata si gestionata de Ministerul Protectiei Sociale. Anumite parti ale culegerii si analizei de date au fost externalizate Universitatii de Stat din Letonia datorita temei si nevoilor de expertiza speciala pentru analiza de date. 

Metode de colectare a datelor

Echipa de evaluare a ales o combinatie de metode cantitative si calitative de colectare a datelor. Metodele cantitative de colectare a datelor au furnizat informatii statistice reprezentative si de incredere asupra caracteristicilor fortei de munca si motivelor pentru migratia externa si interna. Metodele de colectare a datelor calitative au relevat perspective cuprinzatoare in situatia somajului din regiuni, motivele pentru schimbari in migratie, aspecte ale interactiunii dintre diferiti actori in domeniul ocuparii fortei de munca si migratiei.

Evaluatorii au colectat informatii primare printr-o gama larga de interviuri aprofundate cu experti, sondaje in randul angajatorilor si al populatiei.

Interviuri cu experti

Cercetatorii au organizat interviuri cu 6 grupuri de experti diferite. Primul grup de experti a fost format din institutii ale administratiei publice: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Misiuni Speciale pentru Integrarea in Societate si Serviciul de Paza a Frontierei. Institutii similare au fost intervievate in Lituania, Estonia, Polonia si Irlanda, Suedia si Germania.

Expertii din institutiile publice au furnizat informatii referitoare la optiunile si procedurile de inregistrare in caz de emigrare si imigrare, imigratia ilegala si principalele dificultati intalnite in procesul de migrare. In final, cercetatorii au fost interesati de impartasirea de informatii si divizarea functiilor intre diferite institutii guvernamentale responsabile de controlul migratiei.

Al doilea grup de experti a fost format din reprezentanti ai sase Agentii de Ocupare a Fortei de Munca Regionale. In timpul interviurilor, cercetatorii au colectat informatii despre situatia somajului in regiuni si metodele de obtinere a informatiilor de la persoanele in cautarea unui loc de munca, cooperarea cu alte autoritati locale si firme private de recrutare (inclusiv straine).

Cel de-al treilea grup de experti a fost format din sindicatele comerciale sectoriale si asociatiile profesionale in ariile afectate in  mod semnificativ de fenomenul migratiei (ex. sanatate, constructii). In timpul interviurilor, aspecte ca magnitudinea fenomenului emigratiei, schimbari in procesul migratiei datorate aderarii Letoniei la UE si rolul sindicatelor comerciale au fost explorate in detaliu. In plus, au fost analizate aspecte de genul somajului in randul strainilor si concurenta acestora fata de forta de munca locala, ca si cooperarea cu organizatii similare din strainatate.

Grupul al patrulea a avut in componenta experti din agentiile de dezvoltare regionala. Acestora li s-au adresat intrebari referitoare la migratia intre regiuni din Letonia si strainatate. Cercetatorii au fost interesati in primirea de informatii referitoare la transport si infrastructura IT din regiune, intreprinderile straine, implicarea lucratorilor straini in regiuni, recalificarea, oportunitati alternative de angajare. Informatii mai detaliate au fost colectate asupra planurilor de dezvoltare regionala si posibilitatile pe care le furnizeaza acestea. Mai mult, expertii si-au exprimat opiniile referitoare la neajunsurile inregistrarilor de migratie a fortei de munca si au facut sugestii posibile pentru imbunatatirea situatiei.

Liderii de district municipal din zonele de granita au format cel de-al cincilea grup. Expertii au oferit informatii despre posibilitatile de angajare pe teritoriul municipalitatii si schimbul de forta de munca intre Letonia si tarile vecine (Lituania, Estonia), si de asemenea despre viitoarele posibilitati de cooperare.

Din al saselea grup de experti au facut parte rectorii universitatii regionale. Acestia au descris locul ocupat de universitatea de la care proveneau in contextul general al regiunilor, ariile in care absolventii isi pot gasi usor un loc de munca si cooperarea cu angajatorii in ceea ce priveste perioada de practica a studentilor.

Sondaj in randul angajatorilor

Sondajele in randul angajatorilor au constat in 21 de interviuri aprofundate. Acestia au reprezentat regiunile majore. In acelasi timp, a fost importanta asigurarea unei parti considerabile dintre angajatori care sa reprezinte regiunile de granita si diferite sectoare ce puneau accentul pe constructii, industria textila si alimentara (10 dintre expertii chestionati  proveneau din cadrul acelor industrii). Angajatorii au descris structura, functia, proprietarii, angajatii propriilor firme si procesul de interactiune cu tarile straine. Intrebari mai detaliate au fost adresate cu referire la fluxul de personal.

Sondaj in randul populatiei

Sondajul in randul populatiei a fost efectuat utilizand interviuri fata in fata cu reprezentantii gospodariilor. Cercetatorii au utilizat un chestionar, care a continut intrebari structurate in 10 categorii:

• ocuparea fortei de munca in Letonia;  
• intrebari pentru angajati;
• disponibilitatea de a lucra in alta parte;
• intrebari referitoare la cursurile de formare;
• migratia in ultimii 10 ani;
• intentiile de migratie in urmatorii trei ani in Letonia;
• intentiile de emigrare in alta tara;
• intrebari pentru cei ce in ultimii 15 ani s-au mutat in Letonia pentru a locui si a lucra;
• informatii Socio-demografice;
• informatii despre rudele si cunostintele care au migrat.

Selectarea unui esantion pentru sondajul in randul populatiei  

Populatia supusa studiului a fost cea letona cu varste cuprinse intre 15 si 65 de ani, adica 1. 629. 197 persoane.

Marimea esantionului a fost de 8.000 respondenti (800 puncte esantion cu 10 respondenti pentru fiecare). Marimea esantionului a fost mult mai mare decat s-a solicitat pentru un sondaj reprezentativ. Totusi, acest numar a permis producerea de date reprezentative nu numai pentru Letonia ca intreg, ci si pe baza regionala. Esantionul a fost divizat dupa cum urmeaza:

• 1.000 respondenti din Riga;
• 7.000 respondenti din regiuni.

Intervievatorii au vizitat 14.111 gospodarii, din care 11.567 au avut respondenti potentiali. In timpul procesului de interpretare a datelor este important de retinut ca in gospodariile unde nu a existat niciun respondent, nu locuiau neaparat persoane care indeplineau conditiile esantionului. Din 11.567 gospodarii vizitate, 2.067 nu au corespuns conditiilor de esantionare si 1.500 de potentiali respondenti au refuzat sa participe la sondaj.

7.000 respondenti (700 puncte esantion) au fost distribuiti proportional pe teritoriul a 26 districte din Letonia si 6 cele mai mari orase (cu exceptia Rigai). Punctele din orasele mari au fost impartite in diferite parti, conform marimii populatiei.

Pe baza opiniilor expertilor, ariile au fost impartite in patru categorii: urbana, centre rurale semnificative, moderat semnificative si nesemnificative. Apoi, in cadrul fiecarui district, cercetatorii au calculat procentele de populatie din toate categoriile, si au distribuit numarul de unitati de esantionare in conformitate. Computerul Biroului de Evidenta a Populatiei din Letonia a selectat adresa de start.

Sondaj in randul cetatenilor Letoniei ce lucreaza in strainatate

Scopul acestui sondaj a fost acela de a clarifica pre-conditiile care are putea promova si stimula cetatenii cu serviciul in strainatate pentru a se intoarce in Letonia. O parte din grupul tinta a fost intervievat in tarile de rezidenta altii prin posta sau e-mail, altii - in timpul vizitelor scurte efectuate in Letonia. In total, 328 interviuri au fost colectate. Pentru a obtine esantionul acestui grup tinta de populatie, s-a folosit metoda bulgarelui de zapada.

Metode de analiza a datelor

Pentru a analiza datele colectate si a formula opinii, s-a folosit o combinatie de metode de analiza a datelor cantitative si calitative. 

Analize econometrice individuale ale datelor au fost efectuate pentru a stabili impactul varstei, sexului, educatiei, experientei de lucru, salariului, locului de rezidenta, nationalitatii si ocupatiei curente asupra mobilitatii geografice a muncii.

Tehnicile de analiza a datelor cantitative utilizand variabile independente (motive pentru mobilitate) si dependente (de exemplu, numarul persoanelor care au emigrat sau probabilitatea ca persoana respectiva sa emigreze) au fost utilizate: analiza factorilor si regresia au fost utilizate pentru a stabili principalele cauze si trenduri ale mobilitatii geografice. Analiza datelor a fost efectuata prin folosirea  software -ului SPSS si a Ms Excel.

Statistici descriptive au fost utilizate pentru a descrie principalele caracteristici ale populatiei tinta. Urmatoarele sunt exemple de diferite seturi de date:

• defalcarea populatiei active pe grupe de sex si varsta;
• defalcarea rudelor ce lucreaza in strainatate ale respondentilor pe grupe de varsta, sex si tara de rezidenta;
• caracteristici ale locului de munca ale rudelor din strainatate (numarul si durata sederii);
• defalcarea populatiei pe tari ale rudelor care au lucrat in strainatate pana la 2 ani;
• viitoarele planuri ale rudelor respondentilor in functie de durata muncii sau a studiilor in strainatate;
• durata muncii sau a studiilor in strainatate in functie de durata angajarii in Letonia inaintea plecarii;
• defalcarea rudelor ce trimit bani in Letonia pe tari de rezidenta etc.

Urmatoarele sunt exemple de statistici inferentiale utilizate pentru a gasi cauze si dependente ale fenomenului migratiei si de a formula opinii:

• cauzele pentru care persoanele isi schimba localitatea si ocupatia;
• corelarea intre varsta, ocupatie, nivel educational si statut civil;
• corelarea intre durata sederii in strainatate si disponibilitatea de a se intoarce in Letonia;
• motive pentru care persoanele raman si lucreaza in strainatate;
• probabilitatea ca persoanele sa emigreze din cauza anumitor motive si semnificatia influentei acelor motive;
• obiceiurile de cheltuire a banilor ale populatiei tinta in functie de varsta (in %) etc.

Implementarea constatarilor evaluarii

Una dintre sarcinile echipei de evaluare a fost propunerea de diferite alternative pentru imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a politicilor de munca. Pe baza constatarilor evaluarii, cercetatorii au propus cateva alternative Ministerului Protectiei Sociale. Ministerul a selectat urmatoarele alternative pentru care s-au efectuat analize cost-eficienta detaliate:

Scaderea emigratiei. Aceasta alternativa a privit, in principal, promovarea pietei muncii, descresterea pachetului salarial, recalificarea lucratorilor conform cerintelor pietei muncii;

Dezvoltarea regiunilor. Aceasta alternativa a sugerat scaderea migratiei interne, dezvoltarea infrastructurii in regiuni;

Promovarea imigratiei in anumite zone. Aceasta alternativa a sugerat promovarea imigratiei in arii in care exista un deficit de lucratori;

Promovarea imigratiei. Aceasta alternativa a sugerat o abordare liberala a ocuparii fortei de munca - fara limitari pentru piata muncii, optimizarea regimului vizelor, lucratorii nu trebuie neaparat sa aiba permise de munca, iar membrii familiilor lor au acces la asigurari sociale.

Fiecare alternativa de politica a fost analizata conform unei metodologii care a furnizat criterii pentru analiza si formularea unei opinii. Conform analizei    cost-eficienta, procesul imigratiei are un impact negativ asupra economiei tarii. Luand in considerare rezultatele analizei care a sugerat scaderea emigratiei, factorii de decizie aleg alternative. Cateva modificari au fost propuse pentru legislatia in vigoare. Totusi, din cauza crizei economice si schimbarii guvernului in anii urmatori, ritmul reformelor in aceasta arie a incetinit din cauza lipsei resurselor financiare.