Comunicare si limbaj. Limbajul verbal, scris, interior

Limbajul -Comunicarea este o transmitere de informatii prin intermediul semnalelor si simbolurilor. Acest proces presupune recurgerea la coduri. Alegerea codurilor este conditionata de limbajul in care se produce comunicarea.

Semantica - Scoala referentiala - John Locke - semnificatia cuvintelor este conventionala. Semnalele sonore, care formeaza cuvinte, permit oamenilor sa comunice, acestia fiind "capabili sa utilizeze sunetele ca semne ale conceptiilor lor". Cuvintele sunt semne arbitrare (voluntary signs) care trebuie sa dispuna de o acceptare comuna.

Odgen si Richards - triunghiul semantic:

B.Concept / reprezentare

A. Cuvant C. Obiect / referent

Pentru Odgen si Richards, intre cuvant si obiectul la care se refera cuvantul nu exista o relatie directa. Cuvintele sunt asociate unor concepte, acestea din urma referindu-se la obiectele reale. Relatia dintre cuvant si referent nu este de ordin cauzal, ci reprezinta rezultatul unei asociatii pe care o face vorbitorul si ascultatorul.

Conceptualism - Katz - teoria psihologica a semnificatiei 

In memoria oamenilor, cuvintele sunt cuplate unei anumite informatii conceptuale (lexical reading), pe baza careia cuvintele pot fi definite. Pe langa informatia conceptuala, cuvintele ofera o informatie perceptuala, cuprinzand reprezentarea imaginara a obiectelor la care cuvantul se refera. Rezulta o relatie triadica intre cuvant, informatie conceptuala si informatie perceptuala:

Cuvant Informatie conceptuala

/

Informatie perceptuala

Strategia semantica si persuadarea - Comunicarea persuasiva - Intentia de a-i convinge pe ceilalti joaca un rol important in procesele de comunicare. Intentia de a convinge, de a-i face pe ceilalti sa-ti imprumute punctul de vedere sau de a-i impiedica sa preia un alt punct de vedere, apartine comunicarii persuasive.

Variantele de strategie semantica - Leech identifica doua tipuri de comunicare in "semantica strategica":

manipularea conceptuala (conceptual engineering)

manipularea asociativa (associative engineering)

Prima varianta cuprinde manipularile de ordinul extensiunii si intensiunii verbale, cea de-a doua se refera exclusiv la manipularea prin conotatii.

Cinci variante de strategie semantica

1). Manipularea denotativa: extensionalizarea - implica abaterea de la semnificatia curenta cu scopul de a impune un anumit punct de vedere (sau de a exclude un alt punct de vedere). Una dintre variantele principale este extensionalizarea disensiunilor de ordin intensional. Conflictele din planul definirii termenilor sunt transpuse in planul aplicabilitatii acestor termeni.

2). Manipularea denotativa: impunerea intensiunii - apare atunci cand vorbitorul pretinde ca extensiunea termenului folosit de el reprezinta singura intensiune verbala corecta.

Emitentul revendica pentru sine corectitudinea intensiunii. Exemplu: "campionul economiei de piata", "aparator al dreptului la educatie" - formule frecvent intalnite in comunicarea politica si electorala.

3). Manipularea denotativa: impunerea intensiunii - Implica modificarea disimulata a intensiunii printr-o largire sau o restrangere a extensiunii. Exemplu de largire: "democratie" este un termen aplicat oricarei dictaturi care se autodefineste drept "democratie populara".

4). Manipularea denotativa: relationarea improprie a cuvintelor - Presupune folosirea improprie a relatiilor de sinonimie, antonimie, hiponomie, omonimie.

Exemplu de pseudo-sinonimie: "Comunismul este dirijism de stat" - impropriu, deoarece au existat tari comuniste in care dirijismul era absent sau diminuat, si tari in care dirijismul de stat era prezent fara sa fie vorba de un regim comunist (Germania nazista). Strategia semantica creaza aici o pseudosuprapunere a intensiunilor verbale.

Exemplu de pseudo-antonimie: "Libertate in locul socialismului" - formula sugereaza ca libertatea si socialismul se exclud reciproc. Se creaza o relatie antonimica intre doi termeni care in limbajul obisnuit nu sunt antonime.

5). Manipularea conotativa - De multe ori, in limbajul politic, conotatiile sunt mai importante decat denotatia. Manipularea conotativa apare in folosirea cuvintelor cu o denotatie aproape inexistenta, a cuvintelor predominant conotative, a eufemismelor sau asa-numita image building (constructie a imaginii). Cuvinte ca "fascist", "reactionar" sau "politician degenerat" si-au pierdut denotatia prin frecventa lor utilizare de catre comunisti. Cuvinte ca "democratic", "egalitate" sau "solidaritate" sunt folosite aproape exclusiv pentru valoarea lor conotativa.

Eufemismele servesc la estomparea conotatiilor negative ale cuvintelor pe care le inlocuiesc. Exemple: tarile din lumea a treia sunt denumite "tari in curs de dezvoltare" sau "tari subdezvoltate", scumpirea este "reasezarea preturilor".

Procesul de alegere al cuvintelor pentru conotatia lor este denumit de Leech image building. Importanta nu este denotatia, ci asociatiile pe care cuvintele le genereaza la nivelul publicului. Exemplu: lozinca pe care Thatcher a folosit-o in prima ei campanie electorala a fost "Labour does not work" ("Laburismul nu functioneaza").