QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente administratie

Notiunea si importanta cercetarii la fata locului



NOTIUNEA SI IMPORTANTA CERCETARII LA FATA LOCULUI


Procedeul probator, denumit de Codul roman de procedura penala cercetarea la fata locului - cunoscut in legislatiile occidentale si ca cercetarea scenei infractiunii sau scena crimei, cum este cazul sistemului judiciar de tip anglo-saxon, ori american - reprezinta actul de debut al investigatiilor in fapte cu periculozitate deosebita.



Aceasta activitate importanta, care contribuie la realizarea scopului procesului penal, in vederea stabilirii adevarului si in care se inscrie, este si cercetarea locului faptei termen care in practica judiciara are un continut mai larg, respectiv investigarea criminalistica a locului faptei. Cercetarea la fata locului reprezinta activitatea procedurala si de tactica criminalistica al carui obiect il constituie perceperea nemijlocita a locului unde s-a savarsit infractiunea; cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si examinarea urmelor si a altor mijloace materiale de proba; precizarea pozitiei si starii acestora; determinarea traseului parcurs de infractor ( iter criminis ), avand ca scop stabilirea naturii si imprejurarile comiterii faptei, precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului. Prin " loc al faptei " se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea ilicita precum si cel in care s-au produs rezultatele acesteia. Potrivit prevederilor legale si din practica organelor judiciare se poate concluziona ca locul savarsirii infractiunii difera de la caz la caz, in raport cu natura faptei savarsite, cu multitudinea de metode si mijloace folosite in acest in acest scop, cu urmarile activitatii ilicite desfasurate de catre faptuitori. Locul savarsirii unei fapte este cel mai bogat in urme sau date referitoare la fapta si la autorul acesteia, astfel ca de modul in care se desfasoara intreaga cercetare, cautare si ridicare a urmelor sau probelor materiale, precum si de fixarea rezultatelor investigatiilor, va depinde intr-o mare masura descoperirea infractiunii si identificarea autorului. Importanta acestei activitati rezida din faptul ca organul de urmarire penala percepe nemijlocit imprejurarile in care a actionat faptuitorul, obiectele folosite sau atinse de catre acesta, astfel putandu-se obtine probe deosebit de pretioase in cauza. Cercetarea la fata locului reprezinta conditia de baza pentru solutionarea cu succes a cauzelor penale, intrucat, in marea majoritate a infractiunilor, rezultatele obtinute cu acest prilej constituie punctul de plecare, determina directiile in care se vor desfasura ulterior cercetarile. Alteori, cercetarea la fata locului reprezinta singura modalitate de obtinere a probelor in prima faza a cercetarilor.[3] Fara efectuarea la timp, atent si calificat a acestei activitati, exista riscul ca procesul penal sa nu poata sa se desfasoare eficient, adevarul sa nu poata fi aflat, iar ca urmare numeroase infractiuni sa nu fie descoperite sau sa ramana cu autori necunoscuti. Doar respectand aceste conditii se pot lamuri numeroase probleme ce apar pe parcursul instrumentarii unei cauze penale, cum ar fi:

existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a savarsit o infractiune;

caile folosite de faptuitori pentru a patrunde in locul infractiunii;

activitatea desfasurata de faptuitori la locul faptei;

instrumentele folosite la comiterea infractiunii;

locurile pe unde s-au deplasat faptuitorii in campul infractiunii;

numarul faptuitorilor;

bunurile si valorile care lipsesc de la locul faptei;

existenta asa-numitelor " imprejurari negative " ;

persoane care au perceput, in totalitate sau in parte, sau puteau sa perceapa fapta si imprejurarile savarsirii acesteia;

modificarile intervenite in campul infractiunii, persoanele care le-au facut si

scopul acestora;

cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau facilitat savarsirea infractiunii si masurile de prevenire ce trebuie luate in viitor. Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile ce contribuie in mod substantial la realizarea procesului penal, se dovedeste a fi una din cele mai complexe activitati desfasurate de organele de urmarire penala si permite desprinderea unor concluzii juste referitoare la modul cum a fost savarsita infractiunea si cu privire la persoana autorului. Importanta cercetarii la fata locului este subliniata in literatura de specialitate, atat procesual penala, cat si criminalistica, majoritatea autorilor fiind de acord ca ne aflam in fata unui procedeu probator cu adanca semnificatie in aflarea adevarului . Astfel importanta cercetarii la fata locului rezulta din :

cercetarea la fata locului este o activitate de maxima importanta cu un caracter imediat si de neanlocuit ;

ofera posibilitatea perceperii nemijlocite a ambiantei locului unde s-a desfasurat activitatea infractionala, a corelarii diferitelor imprejurari si prefigurari, in plan mintal, a diferitelor versiuni, si a activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate pentru verificarea lor, inclusiv a ordinii prioritare in care se vor desfasura acestea;

este modalitatea de descoperire a urmelor si mijloacelor materiale de proba, care valorificate din punct de vedere stiintific prin constatari tehnico - stiintifice si expertize pot conduce la identificarea faptuitorului si dovedirii vinovatiei acestuia;

analizand si interpretand modul de dispunere a urmelor din campul infractiunii, organul de urmarire penala are posibilitatea de a stabili, cel putin teoretic actiunile sau inactiunile faptuitorului inaintea, in timpul sau dupa comiterea infractiunii, modul cum a reactionat victima si posibilele urme ce au ramas pe corpul faptuitorului;

leziunile existente pe corpul victimei, profunzimea, amplasarea si succesiunea lor permit stabilirea mecanismului de producere a mortii si data instalarii ei, deci a timpului savarsirii infractiunii, datele furnizate de medicul legist la fata locului, chiar provizorii, constituind un indiciu pretios in directionarea cercetarilor;

alte urme existente la fata locului permit elaborarea versiunilor referitoare la traseul parcurs de infractor pentru a se indeparta de locul faptei, oferind premisa extinderii perimetrului de cercetat, si a luarii masurilor de urmarire si prindere a faptuitorului;

cunoscand data producerii faptei, organele de urmarire penala pot identifica persoanele ce se aflau in zona si care pot furniza date, cu privire la activitatile desfasurate de victima, cat si cele ale faptuitorului, eventualele conflicte pe care le-a avut victima, motivele altercatiei, existenta provocarii din partea victimei ori daca a vazut persoane suspecte in zona, semnalmentele acestora, modul in care si-au motivat prezenta in acel loc, etc.;

daca victima a fost deposedata de anumite lucruri sau valori, locul faptei

coroborat cu ora la care a survenit decesul victimei constituie punctul de plecare in darea acestora in urmarire, atentia organelor de cercetare penala concentrandu-se, cel putin in prima faza a cercetarilor, spre locurile din zona unde s-a savarsit infractiunea si unde se valorifica, de obicei, bunurile produs al acesteia: piete, targuri, gari, autogari, etc.;

numai percepand in mod nemijlocit imprejurarile in care s-a comis fapta si urmarile acesteia, organul de urmarire penala poate sesiza " imprejurarile negative" aparute in campul infractional. Importanta cercetarii la fata locului este data si de faptul ca rezultatele ei, nu numai ca directioneaza cercetarile, dar de cele mai multe ori conditioneaza finalitatea investigarilor efectuate in cauza[5].

Cu ocazia cercetarii la fata locului trebuiesc lamurite urmatoarele probleme:

" ce " anume eveniment a avut loc( daca e vorba de o fapta penala sau nu);

" unde " - s-a savarsit fapta si care este locul de comitere al acesteia;

" cand " - a fost savarsita infractiunea ( ziua, noaptea );

" cu ce " - mijloace, instrumente, substante, materiale, s-a comis fapta;

" de ce - "s-a savarsit fapta (intrarea in posesia unor bunuri, razbunare, gelozie, ura, etc. );

" cine " - a savarsit fapta ( una sau mai multe persoane, barbat sau femeie, persoana minora sau majora, etc.).

Atat practica judiciara cat si literatura de specialitate sunt unanime in a aprecia ca " locul unde s-a savarsit infractiunea, unde s-au produs consecintele activitatii ilicite ori care in orice mod, conserva urmele acesteia constituie sursa celor mai fidele informatii " , ce pot fi valorificate in scopul aflarii adevarului. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, de regula, cercetarea la fata locului este activitatea cu care debuteaza cercetarile, faza in care datele referitoare la natura faptei, imprejurarile comiterii ei, faptuitorii sunt extrem de sumare sau inexistente . Pe de alta parte, asigurand identificarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba , cercetarea la fata locului prezinta o importanta deosebita si sub aspectul prevenirii si descoperirii operative a infractiunilor si a faptuitorilor, impiedicarea acestora de a comite alte fapte antisociale, ofera posibilitatea cunoasterii cauzelor determinante si conditiilor favorizante de savarsire a infractiunilor putandu-se propune masuri mai eficiente de paza, de asigurare a integritatii anumitor bunuri prin mijloace tehnice adecvate si de sesizare a factorilor de raspundere in legatura cu neglijentele constatate.




M. J. Palmiotto, Criminal investigation, Ed. Nelson-Hall, Chicago, Illinois, SUA, 1994, p.167.

A. Ciopraga - Criminalistica. Elemente de tactica. - Universitatea « Al. I. Cuza « , Facultatea de Drept, Editia 1986, pg. 24.

C. Aionitoaie Tactica cercetarii la fata locului - in Curs de Criminalistca - Anexa - Academia de Politie «  Al. I. Cuza « , Bucuresti, Editia 1985, pg. 2.

I. Neagu, Drept procesual penal. Partea generala, Ed.Eurotrading, Bucuresti, 1992, vol.II, p.102.

A. Swensson, O. Wendel - Descoperirea infractiunilo - metode moderne de investigatie criminala - Stockholm, 1954, traducere in limba romana, pg. 31.

Tratat detactica criminalistica - editia a II-a - Misterul de Interne, 1992 -Bucuresti, pg.29.

A. Ciopraga - Criminalistica - Elemente de tactica - Universitatea « Al. I. Cuza « Iasi, Facultatea de Drept, Editia 1986, pg. 7.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }