Notiunea si importanta cailor legale de atac

Notiunea si importanta cailor legale de atac

Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti si in final remedierea erorilor savarsite. Ele sunt indispensabile, in orice sistem procesual, pentru remedierea eventualelor greseli de judecata sau de ordin strict procedural. De aceea, legiuitorul a acordat importanta cuvenita reglementarii detaliate a modului de exercitare a cailor legale de atac.

Reglementarea actuala a cailor de atac este rezultatul unei indelungate evolutii istorice. In momentele initiale ale evolutiei dreptului, existenta unor remedii procesuale pentru desfiintarea hotararilor judecatoresti nici nu putea fi conceputa. Asa s-a intamplat in perioadele istorice in care justitia avea un caracter accentuat religios. Aceasta deoarece in acele vremuri justitia era considerata ca o expresie a divinitatii, iar hotararile adoptate de judecatori erau apreciate ca fiind infailibile. Odata ce justitia a devenit laica au fost create si mijloacele procedurale necesare pentru remedierea hotararilor gresite.

In procedura romana, la inceput, caile de atac se infatisau mai degraba ca veritabile actiuni in anulare, intrucat in acea epoca nu exista o ierarhizare a instantelor judecatoresti. Doar in epoca procedurii extraordinare se realizeaza o veritabila ierarhizare a organelor de justitie cu consecinte favorabile si asupra modului de reglementare a cailor de atac.

Dreptul modern se caracterizeaza, in general, printr-o mare diversitate de organizare a cailor legale de atac. O atare diversitate se regaseste si in legislatiile care se intemeiaza pe acelasi sistem de drept. Ca atare o priv ire comparativa este adeseori dificila in domeniul cailor legale de atac. Aceasta imprejurare l-a determinat pe proceduristul uruguayan Eduardo J. Couture sa aprecieze ca "recursurile sunt de o atat de mare vastitate si varietate in dreptul hispano-american, incat face dificila orice sistematizare". Iar o atare asertiune se potriveste in mare masura si dreptului european.

O trasatura comuna a cailor legale de atac rezida in aceea ca ele se adreseaza, de regula, instantelor ierarhic superioare. In acest fel se realizeaza un control judiciar eficient asupra hotararilor judecatoresti pronuntate de judecatorii de la instantele inferioare. Numai in anumite circumstante exceptionale i se permite judecatorului sa revina asupra propriei sale solutii si sa pronunte o hotarare noua. Este cazul cailor de atac de retractare. De aceea, se spune in doctrina ca in dreptul modern controlul judiciar se intemeiaza pe principiul organizarii ierarhice a instantelor judecatoresti, el neavand caracterul unui "recurs circular".

Existenta cailor legale de atac constituie pentru parti o garantie a respectarii drepturilor lor fundamentale si le confera posibilitatea de a solicita remedierea eventualelor erori judiciare. De asemenea, existenta cailor legale de atac este de natura sa garanteze si calitatea actului de justitie, judecatorii fiind obligati sa-si respecte indatoririle lor, indeosebi acelea privitoare la impartialitatea lor.