Metodica cercetarii infractiunilor de omor

Metodica cercetarii infractiunilor de omor

Conform studiilor efectuate de organismele specializate internationale asupra tendintelor criminalitatii, functionarii sistemelor de justitie penala si strategiilor in materie de prevenire a crimei, constatam o crestere globala a criminalitatii, tendinta inregistrata si de infractiunile contra vietii.

Din datele furnizate de statistici si din studiile efectuate la nivel national rezulta ca Romania se inscrie, cu unele particularitati in contextul evolutiei criminalitatii mondiale . Tendinta de crestere sau cel putin de mentinere la un nivel ridicat al multor categorii de infractiuni, intre care se situeaza cele impotriva vietii, atrage atentia asupra necesitatii coordonarii eforturilor pe toate planurile pentru a se asigura o eficienta mai buna in combaterea fenomenului infractional.

Acest imperativ este relevat indeosebi de cresterea ingrijoratoare la nivelul tarii a numarului cauzelor privind infractiuni de omor ramase cu autori nedescoperiti, potrivit statisticii de la 76 omoruri in 1989 la 281 in anul urmator si la 494 cazuri in 1994. Caderea usoara cu 9,5% inregistrata in 1995, a fost apreciata ca un indiciu incurajator, relevand intensificarea staruintei pentru descoperirea autorilor infractiunilor de omor, o mai judicioasa organizare a muncii si o coordonare mai eficienta a membrilor echipelor de cercetare.

In investigarea infractiunilor contra vietii se impune astfel adoptarea acelor metode si reguli tactico-penale precum si a mijloacelor tehnico-criminalistice care si-au dovedit eficienta in practica nemijlocit la descoperirea operativa a autorilor si la tragerea lor, prompta, la raspundere penala.

Una dintre regulile de baza dupa care trebuie sa se orienteze organele judiciare in cercetarea infractiunilor de omor, o reprezinta organizarea judicioasa a anchetei si planificarea urmaririi penale.

Literatura de specialitate a relevat importanta acestei reguli metodologice pentru determinarea cu precizie a directiilor si intinderii cercetarilor, in scopul clarificarii complete a imprejurarilor savarsirii omorului si al identificarii autorului . In cadrul planificarii, o pozitie centrala o detine elaborarea versiunilor de urmarire penala, referitoare la natura mortii violente (omor, sinucidere sau accident), la persoana autorului, la mobilul si scopul infractiunii si la imprejurarile sau conditiile in care a fost savarsita. In vederea elaborarii versiunilor, procurorul care conduce ancheta trebuie sa dispuna de un minim de date precise si concrete, referitoare la fapta. Aceste date sunt obtinute pe cale procesuala, cu ocaziile cercetarii la fata locului, efectuarii de constatari tehnico-stiintifice, ascultari de martori etc. precum si din izvoare extrapenale: investigatii, zvonuri, scrisori anonime etc.

In cercetarea infractiunii de omor, primele date sunt desprinse de organul de urmarire penala pe baza cercetarii la fata locului, a examinarii cadavrului si efectuarii constatarii sau expertizei medico-legale. Coroborarea si interpretarea obiectiva a datelor obtinute, prin activitatile procedurale mentionate, permite in majoritatea cazurilor, elaborarea de versiuni plauzibile cu privire la natura mortii.

Daca di cercetarea locului faptei si constatarea medico-legala rezulta cu certitudine ca ne aflam in fata unei morti violente si ca persoana decedata nu-si putea provoca singura leziunile, este evident ca nu pot fi elaborate decat doua versiuni principale: omor sau accident. Cauza se simplifica si mai mult in situatia in care din intregul tablou infractional, din datele primelor cercetari se contureaza fara dubiu concluzia ca fapta constituie un omor.

Intr-un caz de moarte violenta survenit pe raza comunei Bistra, judetul Alba, victima a fost gasita in locuinta sa, intr-o balta de sange, prezentand multiple plagi intepate in coapsa piciorului stang. Examinarea cutitului gasit langa cadavru, a conformatiei si dispunerii leziunilor, a permis confirmarea versiunii ca victima si-a produs singura leziunile lovindu-se cu cutitul, dupa incercari prealabile, intr-un acces de furie, in timp ce statea la masa si consuma bauturi alcoolice. Ulterior aceasta versiune a fost confirmata si de alte probe, cauza fiind pe deplin elucidata prin inlaturarea suspiciunii ca decedatul ar fi fost victima unei heteroagresuni.

In alte situatii sunt identificate indicii puternice cu privire la existenta unui conflict care insa nu se afla in raport de cauzalitate cu decesul.

Astfel, intr-un caz produs pe raza municipiului Aiud, ajungand la fata locului, echipa de cercetare a gasit la sediul organelor de politie, banuitul care recunostea ca a avut un conflict verbal cu decedatul, precum si vecinii care confirmau existenta unui schimb de replici intre cei doi. La fata locului, a fost gasit cadavrul prezentand leziuni de cadere, superficiale, pe maini si pe fata, culcat la baza scarilor de acces in locuinta banuitului. Dupa efectuarea autopsiei s-a infirmat versiunea ca victima ar fi fost impinsa pe scari deoarece s-a constatat ca moartea acesteia a fost neviolenta, ea datorandu-se unei pancreatite acute.

Cercetand cauzele privind morti violente, procurorul nu trebuie sa piarda din vedere posibila disimulare a omorului printr-un accident sau sinucidere, cand din actele premergatoare nu se desprind date suficient de clare, care sa permita o incadrare juridica corecta a faptei, mai ales in cazul sesizarii unor imprejurari negative.

Intr-un alt caz, survenit in comuna Jidvei, judetul Alba, victima fiind gasita spanzurata in podul grajdului, s-a formulat o prima versiune in sensul ca aceasta s-ar fi sinucis deoarece a ramas singura dupa plecarea definitiva a sotiei sale in Germania. La examinarea medico-legala s-a constatat insa ca decedatul prezenta o plaga taiata, profunda, a gatului care avea caracter vital. Aprofundandu-se verificarile cu respectarea altei reguli metodologice esentiale, aceea a cercetarii in echipa , dupa o saptamana a fost identificat autorul faptei de omor, in persoana unui vecin a carui sotie avea relatii intime cu victima.

Dupa cum se subliniaza in literatura de specialitate, o importanta deosebita pentru orientarea cercetarii o au versiunile referitoare la autorul omorului si la modul sau scopul infractiunii. Pentru formularea acestora intrebarea decisiva este: "carei persane ii profita omorul sau cine avea interesul sa-l comita?". In practica se intalnesc o multime de mobiluri si scopuri fiind imposibila o inventariere absoluta.

Cu privire la criteriile de elaborare a versiunilor este de observat ca punctul de plecare al anchetei si in consecinta de elaborare a versiunilor il reprezinta intotdeauna victima, intrucat ea furnizeaza cele mai pretioase elemente pentru elucidarea cazului. Procurorul trebuie sa se conformeze unei reguli metodologice importante potrivit careia trebuie sa se porneasca de la fapta la faptuitor .

In elaborarea versiunilor cu privire la persoana autorului si la persoana autorului si la mobilul sau scopul omorului, trebuie sa ne raportam la cateva mari categorii de date:

I.     Date obtinute din cercetarea la fata locului si din examinarea cadavrului, pe baza carora pot fi desprinse concluzii referitoare la persoana autorului, la faptul ca acesta cunostea topografia locului sau era  o cunostinta apropiata a victimei, la mobilul faptei (furt, viol, razbunare), la modul de operare si la mijloacele vulnerante intrebuintate.

Astfel, intr-un caz de omor deosebit de grav savarsit in comuna Lunca Muresului, judetul Alba, pentru a sustrage darurile primite la nunta, in suma de 10.000.000 lei, victima care ingrijea casa a fost gasita de nuntasi, dimineata, decedata, prezentand multiple leziuni injunghiate. Formulandu-se mai multe versiuni cu privire la autorul faptei ca fiind unul dintre nuntasii sau vecinii care erau cunoscuti de victima si stiau topografia locului, acesta a fost identificat in persoana unui vecin care prezenta o plaga muscata pe obraz, plaga ce corespundea formulei dentare a decedatei. Si in acest caz, versiunea reala a fost conturata si confirmata prin rezultatele cercetarii in echipa, cu participarea activa a medicului legist.

2. Cunoasterea victimei sub multiple aspecte reprezinta pentru organul judiciar o sursa importanta de date utile identificarii autorului. Se poate stabili ce activitate desfasura victima in momentele prealabile agresiunii, cum s-a comportat la aparitia criminalului, daca i-a permis accesul in locuinta sau nu etc.

3.Date rezultate din audierea martorilor, a rudelor, ori din investigatiile privitoare la victima. Pot fi cunoscute astfel obiceiurile, pasiunile, viciile, relatiile cu familia si colegii de serviciu precum si unde, cand, cu cine si-a petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau disparitiei.

Verificarea versiunilor este o activitate obligatorie in cadrul fiecarei versiuni urmand a se proceda la clarificarea problemelor specifice prin efectuarea activitatii de urmarire penala prevazute pentru ipoteza respectiva. Versiunile se verifica concomitent, indiferent de gradul de verosimilitate, acordandu-se o anumita prioritate martorilor care prezinta o credibilitate mai mare [5].

O contributie importanta pentru planificarea urmaririi penale o poate aduce si informatizarea activitatii procurorului, in general, a activitatii de criminalistica, in special, avand in vedere ca unitatile de parchet sunt dotate cu computere pe care deocamdata le utilizeaza doar serviciile de contabilitate. Efectele impactului informatizarii asupra activitatii procurorului criminalist au fost expuse pe larg intr-o comunicare prezentata la consfatuirea procurilor criminalisti, organizata la Bucuresti, in 5-7 octombrie 1992 .

Am readus in discutie cunoscuta problema a planificarii urmaririi penale cu convingerea ca manifestand un plus de atentie in organizarea activitatii de ancheta, vom dovedi mai multa eficienta in descoperirea si in combaterea fenomenului criminalitatii.