Metodica cercetarii infractiunilor de furt si talharie

METODICA CERCETARII INFRACTIUNILOR DE FURT SI TALHARIE

Infractiunile de furt si talharie sunt cele mai des intalnite in practica organelor judiciare, ocupand de departe locul I in topul infractionalitatii (numarul lor fiind extrem de ridicat, modul de operare atat de diferit si tot mai ingenios punand adesea probleme dificile celor care instrumenteaza, atat identificarea autorilor cat si apoi, in probarea faptelor lor).

De precizat ca potrivit legii procesual-penale competenta materiala de cercetare a furtului si talhariei revine organelor specializate ale politiei judiciare, atat inainte (in faza de "A.N.") cat si dupa descoperirea (identificarea) autorilor si pentru ca din punct de vedere metodic atat problemele generale de lamurit cat si principalele activitati de intreprins sunt in principiu aceleasi. Chestiunile respective le vom trata laolalta, subliniind unitatea celor doua dimensiuni ale anchetei in sensul ca nu este suficienta doar identificarea autorilor ci si probarea faptelor lor.

PROBLEME GENERALE PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE ANCHETA

a) Locul si timpul comiterii infractiunii

Prezinta un interes deosebit sub ancheta atat sub aspectul economiei anchetei, cat si al corectei incadrari juridice a faptei. Bunaoara in functie de locul comiterii furtului sau talhariei se poate determina zona in care pot fi gasite urme si mijloace materiale de proba, obiectele furate, persoanele implicate, modul de operare, deci bunul mers al anchetei.

Pe de alta parte, in raport cu locul furtului sau talhariei se poate face corecta incadrare juridica a faptei respectiv in furt calificat (comis intr-un loc public, intr-un mijloc de transport in comun sau pe timpul noptii) ori talharie calificata (comisa in imprejurarile mentionate , precum si intr-o locuinta sau dependinta).

b) Modul de operare. Modul de comitere a furtului sau talhariei, masurile luate de faptuitori pentru ascunderea acestora si derutarea organelor de ancheta

Sub acest aspect intereseaza in concret actiunile faptuitorilor, premergatoare si post-infractionale, traseele urmate, instrumentele folosite, informatiile detinute (despre victime, despre locul de operare, despre sistemele de paza etc.), precum si daca este vorba de o fapta calificata sau nu. Astfel, daca furtul a fost comis de catre o persoana avand asupra sa o arma, substanta narcotica sau paralizanta, de o persoana mascata, deghizata sau travestita, prin escaladare, efractie sau folosirea fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase ori din conducte petroliere este calificat ca si talharia comisa in imprejurari respective sau avand ca urmare vatamarea corporala grava a victimei.

De asemenea, determinand modul de operare se poate delimita corect gestul de talharie, in cazul folosirii de violente, amenintari sau de punere a victimei in imposibilitate de a se apara ori intrebuintand asemenea mijloace (de constrangere fizica sau verbala) pentru pastrarea bunului furat sau inlaturarea urmelor infractiunii. De altfel, din punct de vedere al stiintei criminalistice aceasta este si diferenta majora intre anchetarea furtului si anchetarea talhariei, adica clarificarea acestei probleme legate de modul de operare: daca a existat sau nu violenta, amenintare ori punere a victimei in imposibilitatea de a se apara, in ce au constat acestea, cand si cum au fost exercitate si daca au fost intr-adevar de natura sa paralizeze vointa victimei.

c) Faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la comiterea faptelor

Sub acest aspect, ancheta trebuie sa lamureasca in primul rand cine sunt faptuitorii, problema principala in momentul declansarii cercetarilor (cand cauza e cu A.N.), numarul lor, modul de organizare si gradul de participare spre buna desfasurare a anchetei si justa aplicare a circumstantelor (cu minor) pentru corecta incadrare juridica a faptelor, trebuie sa se stabileasca daca persoana a actionat avand asupra sa o arma, substanta narcotica ori paralizanta; mascata, deghizata sau travestita ori prin efractie, escaladare sau folosire fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase, in aceste cazuri fiind vorba de furt calificat.

Daca furtul a fost savarsit intre soti sau rude apropiate, de catre un minor in paguba tutorelui sau, de catre cel care locuieste impreuna cu partea vatamata sau este gazduit de aceasta, atunci fapta se urmareste penal la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala (art.251 C.pen.).

d) Bunurile si valorile sustrase, persoana prejudiciata si urmarile (consecintele) faptelor. Destinatia celor sustrase si posibilitatile de recuperare a pagubelor

Sunt mai multe probleme care intereseaza ancheta pentru identificarea faptasilor sau persoanelor in posesia carora au ajuns cele sustrase in vederea recuperarii lor si repararii pagubelor - sarcina legala a organelor judiciare, aprecierea corecta a prejudiciului si mai ales pentru corecta incadrare juridica a faptelor.

Astfel, suntem in prezenta furtului calificat daca a fost sustras un bun din patrimoniul cultural-national, un act ce serveste dovedirii identitatii, starii civile, legitimarii sau identificarii, de titei, produse petroliere, gaze naturale, echipamente, instalatii si componente ale acestora (daca sunt de interes general) - art.250 alin.2 lit.a-d.

De asemenea, daca furtul sau talharia au avut consecinte deosebit de grave, care potrivit art.160 C.pen. inseamna o paguba mai mare de 3 miliarde lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii persoanei vatamate suntem in prezenta infractiunii de furt calificat (art.250 alin.3), respectiv talharie calificata (art.253 alin.2 C.pen.). Este talharie calificata si daca aceasta a avut drept consecinta vatamarea corporala grava sau moartea victimei (art.253 alin.1 lit.g si alin.2 C.pen.).

Referitor la cele care pot face obiectul material al furtului, legea penala prevede ca se considera bunuri materiale si impulsurile electromagnetice si mijloacele audio-vizuale (reteaua de cablu) si orice energie cu valoare economica, precum si inscrisurile (art.249 C.pen.).

Stabilirea celor mai sus mentionate este deci necesara pentru probatiune (bunurile sustrase - corpuri delicte, probeaza dubitabil imprejurarile faptelor), pentru stabilirea participatiei penale si pozitiei procesuale a celor implicati (coautori, complici, tainuitori, martori) cat si pentru corecta incadrare juridica a faptelor.

e) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor cu privire la intreaga activitate infractionala si toate persoanele implicate

De regula, furturile si talhariile nu se comit izolat, ci in concurs cu alte fapte de acelasi gen sau de alt fel ca viol, infractiuni la regimul circulatiei, trafic de droguri, infractiuni la regimul armelor, asociere in vederea comiterii de infractiuni etc. Intrucat in pregatirea, comiterea si ascunderea faptelor sunt adesea implicate numeroase persoane (grup) este necesara extinderea anchetei cu privire la alte infractiuni (decat cele sesizate) si la alti participanti, inclusiv in cauze ramase initial cu autori neidentificati (A.N.).

f) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit comiterea faptelor

Si acest gen de infractiuni se comit intr-o multitudine si diversitate de imprejurari si circumstante care trebuie clarificate cat mai exact pe parcursul anchetei, nu doar pentru justa solutionare a cauzei, cat si pentru ca, tinand seama de ele, sa fie luate masuri de prevenire adecvate.

Un aspect de noutate rezultat din art.22 C.pen. (publicat in Monitorul Oficial nr.575/29.06.2004) si care trebuie avut in vedere il constituie imprejurarea in care partea vatamata l-a surprins pe hot la furat si a ripostat violent, in legitima aparare. Bunaoara, potrivit art.22 alin.3 C.pen. se prezuma ca este in legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, efractie, viclenie sau alte asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea.

Este, de asemenea, in legitima aparare si acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs actul.

ACTIVITATATI DE INTREPRINS PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR

a) Cercetarea la fata locului

Este una din cele mai importante activitati de ancheta care se efectueaza in cazul furturilor si talhariilor, avand drept principale obiective descoperirea urmelor si mijloacelor de proba necesare identificarii faptuitorilor si probarii faptelor.

Locul faptei, unde urmeaza a se efectua cercetarea criminalistica difera de la caz la caz, putand fi mai intins (o portiune de teren sau un traseu de cale ferata) sau mai restrans (o incapere, o piscina) in functie de locul unde s-au sustras bunurile si de zonele unde pot fi gasite urme si mijloace materiale de proba.

Cautarea urmelor si mijloacelor materiale de proba (obiecte, inscrisuri - corp delict) trebuie facuta cu migala si atentie in toate locurile si zonele pretabile a fi gasite (ferestre, usi, ziduri, pereti, clante, intrerupatoare, robinete, oglinzi, scari, magazii, poduri, terase, poteci, vehicule, garaje, garduri si numeroase alte asemenea locuri) fara a omite nimic din perimetrul campului infractional.

Se au in vedere toate categoriile de urme posibil a fi gasite: amprente papilare, urme de incaltaminte, particule de lemn, metal, sol, geam, obiecte si ambalaje abandonate sau pierdute, urme biologice (sange, par, saliva), resturi de tigara, inscrisuri, acte etc.

De mare importanta este interpretarea urmelor, delimitarea celor provenite din infractiune de cele existente intamplator la fata locului si evidentierea imprejurarilor negative (urme care logic, nu se gasesc sau care sunt acolo, dar prezenta lor nu se justifica).

In cazul talhariei, pe langa urmele specifice furtului (sustragerii) mai trebuie identificate si constatate leziunile traumatice de pe corpul victimei sau urmele de pe vestimentatia acesteia ca urmare a agresiunilor savarsite asupra ei, ca si eventuale urme (leziuni) provenite din inclestarea ei cu faptuitorul.

Rezultatele cercetarii la fata locului se fixeaza in procesul-verbal la care se anexeaza schita locului faptei, plansa fotografica si procesul-verbal intocmit de insotitorul caineului de urmarire folosit pentru prelucrarea urmei de miros.

b) Ascultarea partii vatamate (victimei)

    Se face cu respectarea regulilor tactice criminalistice, cunoscute amanuntit, punandu-se accent pe imprejurarile faptelor savarsite, modul de operare al faptuitorului (faptuitorilor), posibilitatile de identificare a acestuia, cine mai cunostea locul, bunurile si valorile sustrase, caracteristicile si valoarea lor, prejudiciul suferit, pretentiile pe care le formuleaza.

Trebuie acordata atentie deosebita situatiei partii vatamate (victimei) care a suferit pagube sau leziuni ca urmare a infractiunilor, interesele sale, dorinta de razbunare, atitudinea si comportamentul ei, anterior si ulterior faptelor.

c) Efectuarea de perchezitii. Ridicari de obiecte si inscrisuri

Se efectueaza la domiciliul (locuinta) faptuitorilor, la locul de munca al acestora, al tainuitorilor, complicilor, altor persoane implicate vizand gasirea bunurilor sau valorilor sustrase, a sumelor de bani rezultate din valorificarea acestora, instrumentelor de spargere, inscrisuri doveditoare sau altor mijloace materiale de proba (corpuri delicte), obiecte provenite din alte infractiuni (pentru extinderea cercetarilor).

Pentru efectuarea perchezitiei domiciliare, organul judiciar trebuie sa se "inarmeze" in prealabil cu autorizatia magistratului si sa o pregateasca temeinic pentru obtinerea rezultatelor scontate si preintampinarea aspectelor negative.

Cautarea se face minutios in toate locurile si colturile pretabile ascunderii, iar tot ceea ce se gaseste si intereseaza ancheta se ridica, respectandu-se intocmai dispozitiile legale si regulile tactice criminalistice in materie.

Paralel cu efectuarea perchezitiilor, in raport cu specificul cauzei, pot fi ridicate obiectele si inscrisurile doveditoare, predate de catre detinatori sau solicitate oficial de organele de ancheta, ca de exemplu, documente oficiale privind pagubele prilejuite persoanei juridice sau acte medicale ale victimei talhariei.

d) Dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice, medico-legale, tehnice si contabile

In raport cu cele constatate si ridicate cu prilejul cercetarii la fata locului, perchezitiei sau in alte ocazii, se vor dispune si efectua diverse constatari tehnico-stiintifice si expertize, dintre care exemplificam:

dactiloscopice pentru examinarea urmelor papilare (amprentelor);

traseologice pentru expertizarea urmelor de incaltaminte, ale instrumentelor de spargere, ale vehiculelor, ale animalelor etc.;

fizico-chimice pentru determinarea compozitiei si caracteristicilor fizico- chimice ale unor substante, precum pilitura de fier, particule de sol, rumegus, geam (sticla), vopsea, scrum sau hartie;

grafice (grafoscopice) pentru examinarea inscrisurilor si identificarea persoanei dupa scris;

    balistice, in cazul folosirii armelor de foc;

toxicologice pentru examinarea substantelor toxice, narcotice sau paralizante;

biocriminalistice, asupra urmelor de sange, par, saliva sau urina;

medico-legale traumatologice pentru examinarea si precizarea naturii si gravitatii leziunilor suferite de victima talhariei;

medico-legale psihiatrice in cazul minorilor sau cand organul judiciar are dubii asupra discernamantului faptuitorilor;

autopsia in cazurile cele mai grave de talharie urmata de moartea victimei;

contabile pentru stabilirea prejudiciului, a cuantumului acestuia, a modului de producere, in patrimoniul cui se localizeaza si posibilitatilor de recuperare;

tehnice, de diferite feluri, inclusiv tehnice-auto in cazul furtului de autovehicul cu care a comis si accident.

In raport cu particularitatile cazului pot fi dispuse numeroase si diverse constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si de alt fel, de natura sa conduca la clarificarea pe cale stiintifica a unor imprejurari ale cauzei.

e) Identificarea si ascultarea martorilor

Martorii sunt persoanele care au luat cunostinta intr-un fel sau altul despre cele intamplate, de imprejurari concrete ale furtului (talhariei), motiv pentru care trebuie ascultati in detaliu, cat mai rapid cu putinta, cu respectarea regulilor tactice criminalistice consacrate, declaratiile lor putand fi extrem de utile pentru stabilirea adevarului si probarea faptelor.

Principalele aspecte care trebuie sa reiasa din declaratiile martorilor sunt: locul unde se aflau in momentul perceperii faptelor; conditiile de vizibilitate si audibilitate existente in locul in care se aflau, actiunile desfasurate de faptuitori, victime sau alte persoane implicate; itinerariile parcurse de acestia; comportamentul lor inainte si dupa comiterea faptelor; bunurile (valorile) sustrase; provenienta, caracteristicile si destinatia acestora; daca-i cunosc pe faptuitori ori i-ar putea recunoaste la o eventuala prezentare; relatiile cu partile implicate si interesul in cauza etc.

f) Identificarea, prinderea si ascultarea faptuitorilor in calitate de invinuiti sau inculpati

O data sesizat furtul sau talharia se declanseaza de catre organele abilitate (politie, parchet) un complex de masuri operative de identificare a faptuitorilor, asupra carora nu este locul si momentul sa insistam.

Dupa descoperirea si prinderea lor (activitati deloc simple in practica) se trece la cercetarea lor, adesea in stare de arest preventiv, data fiind gravitatea faptelor si pericolul social ridicat al acestora.

In cadrul cercetarii penale, ascultarea invinuitilor (inculpatilor) reprezinta momentul "cheie" al confruntarii pe plan psihologic si judiciar dintre faptuitor si anchetator, in care fiecare are un interes contrar celuilalt. De aceea, se impune pe langa respectarea cu strictete a dispozitiilor legale privind drepturile lor procesuale si regulilor criminalistice in materie (asistati de aparatori, fara cea mai mica constrangere etc.), aplicarea celor mai adecvate procedee tactice menite sa conduca la obtinerea de declaratii cat mai sincere si mai complete, utile solutionarii cauzei.

Ascultarea invinuitilor (inculpatilor) vizeaza modul cum au pregatit si comis infractiunea, informatiile detinute, metodele si mijloacele folosite (modul de operare), locul, timpul, traseele folosite, persoanele implicate, relatiile cu acestea, a cui a fost initiapiva, participatia fiecaruia, bunurile si valorile luate, destinatia acestora, modul de valorificare si castigurile realizate, masurile luate pentru ascundere sau derutarea organelor de ancheta, contributia victimelor, alte fapte de acelasi fel comise.

Cele mai des utilizate si eficiente procedee tactice criminalistice, intalnite in ascultarea celor care au comis furturi si talharii sunt: ascultarea in detaliu, ascultarea sistematica, ascultarea incrucisata, ascultarea unui faptuitor despre faptele celorlalti, solicitarea de a justifica timpul critic (alibiul), folosirea graduala sau frontala a probelor de vinovatie.

Indiferent de procedeul ales, subliniem inca o data necesitatea ascultarii invinuitului (inculpatului) cu respectarea intocmai a drepturilor sale, in spiritul legii si umanismului.

g) Prezentarea pentru recunoastere de persoane, bunuri, animale si mai rar, cadavre

Se efectueaza dupa regulile tactice cunoscute, in raport cu particularitatile cauzei, putand constitui importante mijloace de proba pentru ancheta.

Mai frecvent sunt intalnite in cazul talhariilor, cand victima retine in memorie semnalmentele faptuitorului si dupa formarea cercului de banuiti se efectueaza prezentarea pentru recunoastere care duce adesea la identificarea celui in cauza si confirmarea ca banuitul este autorul faptei.

h) Reconstituirea

Se efectueaza frecvent atunci cand este necesara probarea unor imprejurari ale cauzei, indeosebi ale indemnarii si deprinderilor faptuitorilor de a actiona intr-un anumit mod (escaladare, efractie, confectionarea si folosirea unei chei mincinoase - pontoarea, spargerea portierelor si condusul autovehiculului etc.).

Reconstituirea, de cele mai multe ori se impune atunci cand infractorii, condamnati pentru alte fapte, fac autodenunturi in penitenciar, recunoscand si furturi nedescoperite, aflate in evidenta cauzelor cu A.N. si in lipsa altor probe concludente, reconstituirea este de mare utilitate. Trebuie efectuata insa cu multa atentie si minutiozitate, stiut fiind ca multi infractori din diverse interese sunt dispusi sa ia asupra lor A.N.-urile, ceea ce nu este nici legal si nici moral.

i) Constatarea in flagrant a furtului sau talhariei

Este cazul ideal, cand exista date si informatii referitoare la intentiile infractorilor (hoti sau talhari) situatie in care "flagrantul" trebuie organizat si desfasurat cu maxima operativitate, prudenta si stricta respectare a dispozitiilor legale si regulilor tactice.

Constatarea in flagrant a infractiunii se preteaza cel mai bine in cazul furturilor de si din autovehicule, furturilor din buzunare, de si din genti, sacose in locuri aglomerate, de material lemnos din paduri, precum si in cazul furturilor de produse petroliere din conducte magistrale.

Este recomandabil ca dupa prinderea si cercetarea faptuitorilor acestia sa fie trimisi in judecata de urgenta, conform procedurii speciale prevazuta de art.465 si urmatoarele din C.pr.pen. care permite folosirea acestei uzante in cazul furturilor mentionate. In cazul ca nu sunt intrunite conditiile stricte impuse de folosirea procedurii speciale, infractorii pot fi cercetati in continuare, inclusiv sub stare de arest preventiv conform procedurii obisnuite.

1) In raport cu specificul fiecarui caz in parte, in cazul anchetei mai pot fi efectuate si alte activitati (confruntari, solicitarea de relatii oficiale privind prejudiciul, sechestru etc.) toate ducand in final la solutionarea legala si temeinica a cauzei, in spiritul legii, adevarului si justitiei .