Metodica cercetarii ultrajului si a ultrajului contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice

METODICA CERCETARII ULTRAJULUI SI A ULTRAJULUI CONTRA BUNELOR MORAVURI SI TULBURAREA LINISTII PUBLICE

Autoritatea si ordinea publica sunt valori fundamentale ale statului de drept, fara de care societatea moderna, democratica n-ar putea exista, cazand prada haosului si faradelegii.

Facem de la inceput precizarea ca ultrajul este o infractiune indreptata impotriva autoritatii publice, a carei anchetare este de competenta procurorului (art.209 C.pr.pen.) in timp ce ultrajul contra bunelor moravuri este o fapta prin care se aduce atingere normelor generale de convietuire sociala, in principiu de competenta de cercetare a politiei judiciare.

Din punct de vedere metodic, criminalistic ele pot fi tratate laolalta, mai ales ca adesea in practica se si savarsesc impreuna, mai ales cu prilejul unor mineriade, tulburari de ordine la meci, scandaluri in localuri etc. cand turbulentii nu se multumesc doar cu incalcarea regulilor de buna cuvinta ci se dedau si la agresarea organelor de ordine menite sa intervina pentru aplanarea starilor conflictuale si asigurarea linistii publice.

De aceea, in finalul acestei teme, vom face si cateva precizari referitoare la anchetarea ultrajului savarsit asupra lucratorilor M.A.I. si mai ales asupra masurilor de precautie pe care sa le aiba in vedere cadrele M.A.I. cu prilejul constatarii si cercetarii acestui gen de infractiuni.

PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE ANCHETA

A) In cazul ultrajului

a) Calitatea de functionar public a persoanei ultragiate

Este problema esentiala in cadrul cercetarii ultrajului, cerinta obligatorie pentru existenta infractiunii.

Pentru ca in cauza sa poata fi vorba de ultraj (si nu de lata infractiune contra persoanei) trebuie sa se probeze ca activitatea infractionala (agresiunea fizica sau verbala) a fost indreptata impotriva unui functionar public investit cu exercitiul autoritatii publice, aflat in exercitiul functiunii. De precizat ca nu orice functie publica implica exercitiul autoritatii publice ci numai cele expres prevazute de lege (prefecti, comisari ai garzii financiare, gardieni publici, ofiteri etc.) si ca, pentru existenta ultrajului, la momentul comiterii faptei, functionarul public sa se fi aflat in exercitiul functiunii. Daca functionarul ultragiat este un magistrat, politist, jandarm sau alt militar, suntem in prezenta unei fapte mai grave si mai aspru sanctionate.

Legea penala a extins sfera persoanelor aparate prin incriminarea ultrajului si la familia functionarului public, daca fapta a fost savarsita in legatura cu exercitarea autoritatii sau ca o razbunare pentru acte indeplinite in cadrul atributiunilor sale profesionale.

b) Activitatea infractionala desfasurata

Fapta consta in insulta, calomnia, amenintarea direct sau prin mijloace de comunicare (scrisori, telefon, presa), lovirea, vatamarea corporala, alte acte de violenta savarsite asupra functionarului public in legatura cu exercitarea autoritatii sau ca razbunare pentru acte indeplinite in cadrul atributiunilor sale de serviciu.

Aceleasi modalitati faptice plus lipsirea de libertate (rapirea) indreptate impotriva familiei functionarului public din aceleasi considerente, constituie specie a ultrajului, la fel sanctionate.

Deci, sub acest aspect trebuie vazut in concret, in ce a constat actiunea infractionala si relatia de cauzalitate intre aceasta si exercitarea autoritatii publice de catre functionarul ultragiat.

c) Urmarile activitatii ilicite si scopul urmarit

Din acest punct de vedere, trebuie vazut in ce a constat atingerea onoarei, demnitatii, autoritatii functionarului public, daca prin actiunile indreptate asupra sa a fost impiedicat sa-si indeplineasca atributiunile de serviciu, pagubele si prejudiciile cauzate, iar in caz de violenta, gravitatea leziunilor provocate.

Analizand consecintele faptelor si scopul urmarit - impiedicarea exercitarii functiei, intimidare sau razbunare pentru ceea ce functionarul a facut in virtutea obligatiilor legale, se poate concluziona asupra intentiei faptuitorului de a comite ultrajul, delimitand corect fapta indreptata impotriva autoritatii publice de cea contra persoanei.

d) Faptuitorii

Intereseaza identitatea, comportamentul lor, inclusiv relatiile dintre acestia si functionarii ultragiati pentru a concluziona asupra vinovatiei fiecaruia si circumstantelor in care s-au comis faptele. De mare utilitate este clarificarea relatiilor - anterioare si concomitente comiterii faptelor - dintre partile implicate, indeosebi comportamentul si atitudinea functionarului actionat in cunostinta de cauza sau ca nu este cumva vorba de vreo provocare.

e) Existenta concursului de infractiuni

Adesea, ultrajul se comite in concurs cu alte fapte penale, precum ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, vatamare corporala grava, distrugere etc., iar cercetarile trebuie extinse cu privire la toate faptele si toti faptuitorii.

f) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit comiterea faptelor

Este necesara stabilirea in concret a acestora pentru determinarea si luarea masurilor de prevenire ce se impun.

B) In cazul ultrajului contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice

a) Locul si timpul comiterii faptelor

Locul comiterii faptelor prezinta o importanta deosebita in economia anchetei. Pentru existenta infractiunii faptele trebuie sa fie savarsite intr-un loc public, cerinta obligatorie pentru corecta incadrare juridica. Daca activitatea infractionala nu s-a savarsit intr-un asemenea loc, nu avem de-a face cu asemenea fapta. Locul public este cel susceptibil de a fi populat sau frecventat de mai multe persoane.

Timpul savarsirii faptei are relevanta mai mult asupra aprecierii gravitatii incalcarii, spre exemplu o tulburare a linistii are o alta rezonanta pe timp de noapte decat in cursul zilei, cand zgomotul cotidian este mult mai intens.

b) Activitatea infractionala desfasurata si amploarea acesteia

Fapta consta in proferarea de cuvinte, expresii indecente, acte si gesturi obscene in public si orice manifestari prin care se ating bunele moravuri ori se produce tulburarea linistii publice, incalcandu-se normele generale de convietuire sociala. Exista o multitudine de modalitati faptice de savarsire a ultrajului contra bunelor moravuri si tulburare a linistii publice pornind de la "simplele" injuraturi, vociferari si ofense savarsite in public si pana la trivialitati, obscenitati, scandaluri cu distrugeri de bunuri, blocarea circulatiei, provocarea de indignare, agitatie, teama sau revolta generala.

In functie de amploarea si pericolul faptelor se poate aprecia daca in cauza este vorba de infractiune sau contraventie, in sensul ca nu orice incalcare a normelor de convietuire sociala are caracter penal, faptele mai putin grave incadrandu-se in art.2 din Legea nr.61/1991 privind sanctionarea contraventiilor referitoare la incalcarea normelor de convietuire sociala.

c) Urmarile activitatii ilicite

Sub acest aspect, ancheta trebuie sa clarifice consecintele faptelor savarsite, unele de natura a contribui la calificarea faptei, sau sa determine masurile ce se impun. Trebuie stabilit cum a fost tulburata ordinea si linistea sociala, daca s-a produs scandal public, indignarea si panicarea opiniei publice, distrugeri si pagube materiale, vatamari corporale etc. Desigur, trebuie dovedita legatura de cauzalitate intre activitatea infractionala si consecinte.

d) Faptuitorii si contributia fiecaruia

Intereseaza pe langa identitatea si numarul lor, antecedentele, comportamentul, modul de organizare, starea in care se aflau (de regula sub influenta alcoolului) si participarea fiecaruia. Toate acestea sunt necesare pentru individualizarea faptelor si orientarea corespunzatoare a anchetei in raport cu contributia fiecaruia la incalcarea normelor de convietuire sociala.

e) Existenta concursului de infractiuni

La fel si ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice se poate comite in concurs cu alte fapte, precum ultrajul (contra autoritatii), vatamarea corporala grava, distrugerea, furtul, violarea de domiciliu etc.

f) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat, inlesnit comiterea faptelor

Este necesar a fi stabilite cat mai exact cu putinta deoarece in raport cu acestea pot fi luate cele mai adecvate masuri de prevenire. Practica a demonstrat ca acest gen de fapte se datoreaza in principal consumului exagerat de alcool, pe fondul lipsei de educatie, violentei, frustrarilor si chiar ineficientei activitatii unor organe de ordine.

ACTIVITATILE DE INTREPRINS PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR

A) In cazul ultrajului

a) Ascultarea amanuntita a functionarului ultragiat

Va fi audiat cu privire la toate imprejurarile faptelor, activitatea infractionala indreptata impotriva sa, ce activitate a intreprins in virtutea sarcinilor profesionale, daca faptuitorul a cunoscut calitatea sa, consecintele faptelor, pretentii etc.

b) Ridicarea de inscrisuri

Se au in vedere inscrisurile din care rezulta calitatea de functionar public a persoanei ultragiate aflate in exercitiul autoritatii publice, acte care sa ateste legalitatea activitatii sale si atributiunile sale de serviciu.

Procurorul care instrumenteaza cauza (cercetarea ultrajului este de competenta obligatorie a procurorului) solicita institutiei de care apartine functionarul ultragiat (sau ministerului tutelar) acte oficiale din care rezulta calitatea, functia, atributiunile si legalitatea misiunii sau interventiei sale. Daca anumite date au caracter secret (ordinul de serviciu, misiunea ordonata etc.) acestea se vor comunica in extras doar ce poate fi facut public sau reformulate de felul "ofiterul se afla in executarea sarcinilor de serviciu pe linia prevenirii si combaterii criminalitatii".

In afara inscrisurilor care atesta autoritatea functionarului public, mai pot fi ridicate si anexate la dosarul cauzei si alte acte sau documente care sa probeze anumite imprejurari ale cauzei: scrisori de amenintare, materiale de presa, acte medicale etc.

c) Cercetarea la fata locului

In cazul ca exista urme si mijloace materiale de proba ce pot fi identificate si ridicate printr-o asemenea activitate (de exemplu in cazul scrisului pe ziduri de insulte sau amenintari) se va efectua cercetarea la fata locului, cu respectarea regulilor tactice criminalistice consacrate.

d) Dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si medico-legale

In raport cu imprejurarile cauzei, cu urmele si obiectele ridicate la fata locului sau in alte ocazii, precum si cu cele ce trebuie lamurite, pot fi efectuate constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice grafice, a vocii si vorbirii, a fotografiei de portret, traseologice si medico-legale, traumatologice, psihiatrice etc. Toate acestea au ca obiect examinarea de urme, obiecte sau persoane pentru clarificarea diferitelor imprejurari ca de exemplu in cazul ultrajului cu violenta, prin constatarea (expertiza) medico-legala se poate determina existenta leziunilor, natura si mecanismul de producere a acestora, gravitatea lor sau starea psihica a persoanei examinate.

e) Identificarea si ascultarea amanuntita a martorilor

Martorii sunt selectionati din randul persoanelor care cunosc despre anumite imprejur ri ale cauzei, fiind chemati sa le relateze in detaliu, declaratiile acestora putand constitui importante mijloace de proba pentru stabilirea adevarului si justa solutionare a cauzei.

f) Ascultarea invinuitilor (inculpatilor)

Este o activitate indispensabila anchetei penale. Trebuie efectuata cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale si regulilor tactice criminalistice care reglementeaza aceasta activitate, indeosebi a dreptului la aparare al acestora.

Invinuitii (inculpatii) se asculta amanuntit, toate explicatiile si justificarile lor trebuind verificate temeinic pentru a fi retinute daca se confirma sau inlaturate daca sunt nefondate.

De regula, in apararea lor, faptuitorii, in scopul de a-si diminua raspunderea penala sau chiar de a o inlatura, invoca faptul ca nu au cunoscut calitatea de functionar public a functionarului ultragiat si ca nu au atentat la functia ci la persoana sa, ori ca au fost provocati prin comportamentul abuziv sau incorect al acestora. Indiferent cat sunt sau nu de plauzibile apararile lor, ele trebuie consemnate si verificate, in conformitate cu drepturile si garantiile lor legale si procesuale.

g) In afara celor mentionate, in functie de specificul cauzei mai pot fi efectuate si alte activitati de ancheta, precum prezentari pentru recunoastere, confruntari, perchezitii, reconstituiri, constatari in flagrant etc.

B) In cazul ultrajului contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice

a) Constatarea in flagrant a faptelor

Dupa luarea de catre organele abilitate a masurilor legale de interventie pentru restabilirea ordinii tulburate si aplicarea conflictelor (aici jandarmii au o contributie majora) se trece la constatarea faptelor, delimitandu-se in functie de amploarea, consecintele si pericolul lor faptele de natura penala de cele contraventionale (prevazute in Legea nr.161/1991).

Intreaga operatiune trebuie desfasurata cu fermitate, hotarare, calm, tact, in masura sa asigure intreruperea activitatii ilicite si limitarea consecintelor negative (violente, distrugeri, tulburari etc.), iar prin modul de actiune al organelor de ordine sa se preintampine amplificarea starilor conflictuale care sa degenereze in evenimente negative majore.

Cu ocazia constatarii faptelor, vor fi stabilite toate imprejurarile acestora, modul de declansare si derulare a ostilitatilor, persoanele implicate, martorii oculari, partile vatamate si faptuitorii care trebuie izolati si apoi condusi la sediul unitatii (politie, jandarmerie) pentru cercetarea lor penala.

In raport cu specificul fiecarui caz pot fi luate si alte masuri corespunzatoare (prin ajutor acordat victimelor, inlaturarea pericolelor iminente, deblocarea cailor de circulatie, ridicarea de obiecte etc.) toate acestea urmand a fi consemnate in procesul-verbal de constatare.

Referitor la fixarea rezultatelor constatarii, este indicat ca pe langa procesul-verbal care sa cuprinda toate cele procedate si stabilite, sa se efectueze si filmarea interventiei, pe de o parte pentru a inlatura orice dubii privitoare la legalitatea acesteia, iar pe de alta parte pentru probatiune, la vizionarea filmului putandu-se identifica participantii si actiunile lor.

b) Identificarea si ascultarea detaliata a martorilor si persoanelor vatamate

Persoanele implicate, identificate cu ocazia constatarii faptelor sau ulterior, prin alte activitati de ancheta (sau operative) vor fi ascultate in detaliu cu privire la imprejurarile faptelor petrecute, urmarindu-se obtinerea cat mai multor date referitoare la modul cum s-au intamplat si evoluat lucrurile, persoanele implicate, consecinte, pretentii etc.

c) Identificarea si ascultarea invinuitilor (inculpatilor)

Si acestia trebuie ascultati amanuntit cu privire la faptele savarsite si apararile ce le formuleaza spre a putea fi temeinic verificate, in conformitate cu dispozitiile legale si regulile tactice criminalistice.

Avand in vedere specificul faptelor, este necesar ca ascultarea faptuitorilor sa aiba loc dupa inlaturarea starilor tensionate, pentru a se asigura obiectivitatea cercetarilor. Declaratiile invinuitilor (inculpatilor) trebuie atent analizate, verificate si coroborate cu celelalte probe administrate in cauza spre a servi la solutionarea acesteia in spiritul adevarului si justitiei.

d) Efectuarea de perchezitii, ridicari de obiecte si inscrisuri

Dupa caz, pot fi efectuate, cu respectarea stricta a dispozitiilor legale in materie, perchezitii vizand descoperirea si ridicarea obiectelor sau instrumentelor folosite sau destinate sa foloseasca la comiterea agresiunilor si tulburarilor, arme, diferite bunuri provenite din inscrisuri doveditoare etc. De asemenea, trebuie identificate si ridicate diverse acte (medicale, de prejudiciu s.a.) necesare stabilirii tuturor imprejurarilor cauzei. Iar daca ultrajul contra bunelor moravuri se comite in concurs cu alte fapte vor fi ridicate si actele sau documentele care atesta comiterea acestora (de exemplu, in cazul concursului cu ultrajul contra autoritatii vor fi ridicate si inscrisurile care probeaza calitatea de functionar public).

e) Dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si medico-legale

La fel ca si in cazul ultrajului (vezi sectiunea anterioara) pot fi dispuse si efectuate dupa caz constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice traseologice, dactiloscopice, grafice, balistice, a vocii si vorbirii, a fotografiei de portret etc. in raport cu urmele si obiectele ridicate in cauza. De asemenea, pot fi dispuse si expertize sau constatari medico-legale in cazul vatamarii corporale a unor persoane, psihiatrice si chiar toxicologice a alcoolemiei fata de turbulentii aflati in avansata stare de betie.

f) Prezentari pentru recunoastere

Atunci cand este necesar a fi identificata una sau mai multe persoane implicate, fie dupa semnalmente, fie dupa fotografie sau film se va proceda la prezentarea pentru recunoastere in conformitate cu regulile tactice criminalistice consacrate.

g) Alte activitati in raport cu specificul cazului

In afara celor mentionate si care de regula sunt nelipsite in cazul cercetarii ultrajului contra bunelor moravuri si mai ales in cauzele complexe cu multitudine de fapte si participanti (exemplu: mineriade, scandaluri in discoteci, batai la meci etc.) pot fi efectuate si alte activitati de ancheta, precum reconstituiri, confruntari, masuri asiguratorii etc.

PARTICULARITATILE CERCETARII INFRACTIUNILOR PREVAZUTE IN LEGEA NR.60/1991 REPUBLICATA, PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ADUNARILOR PUBLICE

Legea nr.60/1991 republicata in temeiul art.2 din Legea nr.31/2004 (publicata in Monitorul Oficial nr.223/15.03.2004) porneste pe de-o parte de la libertatea constitutionala a oricarei persoane de a-si exprima public opiniile, organiztnd sau participand la mitinguri, demonstratii, manifestari si orice fel de intruniri legale, iar pe de alta parte, de la necesitatea si obligativitatea desfasurarii oricaror adunari sau manifestari publice intr-un mod civilizat, pasnic, cu protejara protagonistilor, participantilor si mediului ambiant.

Legea prevede concret si in detaliu aspecte de natura organizatorica si participativa, responsabilitatile specifice pe segmente sociale, elementul central constituindu-l asigurarea si respectarea ordinii publice pe timpul desfasurarii adunarilor si oricaror manifestari publice.

La art.29 din respectiva lege sunt sanctionate cele mai grave incalcari ale dispozitiilor ei, astfel:

- constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani introducerea sau portul, de catre persoanele participante in locurile destinate desfasurarii adunarilor publice, a armelor de orice fel, materialelor explozive sau incendiare, substantelor iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori a altor asemenea materiale, substante sau obiecte;

- constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, opunerea cu violenta fata de organizatori, imputernicitii acestora sau fata de organele de ordine ori impiedicarea lor de a-si exercita atributiile legale privind asigurarea ordinii si desfasurarea adunarilor publice.

Din cele mai sus aratate rezulta ca:

- activitatea infractionala poate consta in:

introducerea de catre participanti in locurile destinate adunarilor sau manifestarilor publice de arme, explozivi, materiale incendiare, substante iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant si oricaror asemenea bunuri, expres interzise la art.12 lit.j din Legea nr.60/1991;

portul de catre participanti in locurile mentionate a bunurilor interzise (alin.1);

opunerea cu violenta fata de organizatori, imputernicitii acestora sau fata de fortele de ordine la actiunile lor legale;

impiedicarea organizatorilor sau fortelor de ordine de a-si exercita atributiile legale privind asigurarea ordinii in desfasurarea adunarilor sau manifestarilor publice (alin.2).

- locul comiterii faptelor este cel unde se desfasoara adunari sau manifestari publice, precum mitinguri, marsuri, procesiuni, intruniri, competitii sportive, spectacole, serbari populare etc. Deci locuri pretabile aglomerarilor de persoane, cum sunt piete, stadioane, arene, sali de spectacole, case de cultura, parcuri, gradini publice etc.;

- bunurile care fac obiectul material al infractiunilor sunt cele expres mentionate in art.12 lit.j din lege: arme de orice fel, materiale explozive si incendiare, substante iritant-lacrimogene, cu efect paralizant, dispozitive pentru socuri electrice, precum si orice alte obiecte sau instrumente ce pot constitui pericol pentru viata, integritatea, sanatatea, avutul persoanelor sau pentru ordinea publica;

- faptuitori pot fi orice persoane turbulente, care din varii motive sunt predispuse la comiterea faptelor. In raport cu personalitatea acestora, numarul lor, modul de organizare, antecedentele penale si comportamentale, scopul urmarit, atitudinea fata de ordinea si linistea publica - aspecte ce trebuie avute in vedere cu prilejul anchetei se poate aprecia asupra gravitatii faptelor si individualizarii sanctiunilor;

- victimele si consecintele suportate. Principala valoare social lezata prin comiterea actelor de dezordine este ordinea publica, dar in subsidiar pot exista si victime din randul persoanelor fizice (morti, raniti, pagubiti) sau juridice in patrimoniul carora s-au produs daune materiale.

Toate acestea, inclusiv cuantumul despagubirilor datorate, trebuie stabilite in cursul anchetei pentru corecta incadrare juridica a faptelor.

Celelalte probleme generale pe care ancheta trebuie sa le clarifice (perioada de timp in care s-au produs faptele, sarcinile si atributiile organiaztorilor si participantilor, comportamentul fortelor de ordine etc.) nu necesita discutii sau comentarii suplimentare. Doar ca in cursul anchetei trebuie stabilite cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat, inlesnit comiterea faptelor (intre care la loc de frunte se afla alcoolul si educatia precara) pentru luarea masurilor preventive ce se impun.

Referitor la activitatile de intreprins pentru administrarea probelor, in principiu, cele prezentate in cazul investigarii ultrajului si respectiv ultrajului contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice sunt valabile si in cazul infractiunilor prevazute in Legea nr.60/1991 republicata, cu precizarea ca, in raport cu specificul cauzei, trebuie intreprinse concomitent masuri de ordine corespunzatoare (de incetare a tulburarilor si aplanare a conflictelor) si activitati de ancheta penala, precum: constatarea faptelor (in flagrant), cercetarea la fata locului, identificarea si ascultarea tuturor persoanelor implicate (martori, victime, faptuitori), identificarea si ridicarea bunurilor ce fac obiectul cauzei, retinerea faptuitorilor etc. De precizat ca in astfel de cazuri, lucratorii jandarmi, aflati in prima linie a luptei impotriva dezordinilor si tulburarilor, in conformitate cu prevederile art.214 C.pr.pen. si art.19 lit.r combinate cu art.39 din Legea Jandarmeriei au competenta legala si datoria profesionala de a constata faptele si de a intocmi primele acte de cercetare penala in vederea inceperii urmaririi penale.

PARTICULARITATILE ANCHETARII ULTRAJULUI SAVARSIT ASUPRA LUCRATORILOR JANDARMI

In principiu, metodica cercetarii infractiunilor de ultraj (probleme de lamurit si activitatile de intreprins pentru administrarea probelor) este aceeasi indiferent de calitatea persoanei ultragiate. Totusi, avand in vedere specificul muncii de jandarm si faptul ca este militar aflat in serviciul tarii 24 de ore din 24 (cum scrie la cartea lui de capatai), exista si unele particularitati pe care le vom mentiona in cele ce urmeaza :

competenta de constatare si cercetare a faptelor de acest fel revine obligatoriu procurorului. Deci, in cazul savarsirii unei asemenea fapte asupra lucratorilor jandarmi, trebuie anuntat de urgenta (prin telefon, aflat acum la indemana oricui) procurorul competent pentru preluarea cazului.

Actele ce nu sufera amanare pot fi constatate si de celelalte organe abilitate, obligate sa procedeze conform prevederilor art.213-214 C.pr.pen., situatie in care, la sosirea procurorului vor preda acestuia obiectele ridicate, actele intocmite si persoanele implicate (retinute, in sensul de impiedicate sa paraseasca locul faptei ori sa se faca nevazute). Jandarmii, indiferent de grad sau functie trebuie sa intocmeasca rapoarte detaliate si argumentate cu privire la imprejurarile celor petrecute.

in legatura cu calitatea de functionar public a persoanei ultragiate, nu mai este nici o indoiala ca jandarmul indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice. Cu toate acestea, ancheta trebuie sa evidentieze faptul ca la momentul savarsirii agresiunii (fizice sau verbale) asupra sa, se afla in exercitiul functiunii, adica in executarea misiunii sau atributiunilor sale legale ori in legatura cu exercitarea acestora.

Sub acest aspect trebuie vazuta misiunea in care se afla, modul de indeplinire a acesteia, sarcinile/atributiile avute, daca a actionat in virtutea acestora si in conformitate cu dispozitiile legii, ordinele legale primite, daca actiunea/interventia sa a fost necesara, oportuna, corecta si nu abuziva, violenta sau in interes personal, tinuta in care se afla (militara sau civila) si starea in care se gasea (oboseala, nervozitate, influenta alcoolului), toate acestea putand demonstra (sau nu) ca s-a atentat la autoritatea sa.

referitor la faptuitor (faptuitori), trebuie stabilit ca acestia au actionat in cunostinta de cauza, cunoscand calitatea oficiala a functionarului, atentand asupra autoritatii si nu persoanei sale, urmarind impiedicarea acestuia de a-si indeplini atributiunile de serviciu, timorarea sa, lezarea onoarei si demnitatii sale si a institutiei din care face parte;

totodata trebuie vazut in ce a constat atingerea autoritatii functionarului agresat (fizic sau verbal), delimitand prejudiciile personale aduse (pagube proprii, vatamari, suferinte) de cele aduse institutiei (impiedicarea indeplinirii misiunii, scoaterea acestuia din dispozitiv, distrugeri si pagube materiale etc.).

Toate acestea trebuie analizate si apreciate vizavi si de scopul urmarit (intimidare, impiedicare, razbunare, pedepsire, riposta la provocare etc.) si de relatiile dintre faptuitor si jandarm (daca exista) si de toate conditiile si imprejurarile care au determinat sau favorizat comiterea faptelor.

pentru probarea ultrajului savarsit asupra lucratorilor jandarmi este necesar in primul rand sa se anexeze la dosarul cauzei actele si documentele oficiale eliberate de C.N.J. sau M.A.I. din care sa reiasa calitatea sa, atributiunile de serviciu, misiunea si alte date referitoare la modul de exercitare a autoritatii publice. Datele cu caracter confidential (clasificate) ce nu pot fi facute publice (exemplu: ordinul de serviciu, ordinul de zi pe unitate, dispozitivul, consemnul etc.) se comunica in extras sau reformulate de asa maniera incat sa nu afecteze secretul. De pilda, in adresa unitatii catre Parchet se poate spune ca "Militarul X se gasea la data si ora_____ in misiune de prevenire si combatere a criminalitatii sau de asigurare a ordinii si linistii publice" fara a fi furnizate informatii nedestinate publicitatii.

ancheta trebuie facuta cu minutiozitate, obiectivitate si constiinciozitate, fara partinire sau subiectivism indiferent de numarul, numele sau gradele persoanelor implicate.

Pentru evitarea situatiilor neplacute si preintampinarea evenimentelor negative este indicat ca lucratorii jandarmi pe timpul executarii misiunilor incredintate sa tina seama intocmai de dispozitiile legale si regulile tactice consacrate si sa ia toate masurile de precautie, de asa maniera incat orice aspecte negative sa fie pe cat posibil prevenite.

MASURI DE PRECAUTIE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN VEDERE LUCRATORII M.A.I. CU PRILEJUL CONSTATARII SI ANCHETARII FAPTELOR DE ACEST GEN (IN LEGATURA CU AUTORITATEA SI ORDINEA PUBLICA)

Pentru preintampinarea aspectelor negative ce pot surveni cu prilejul constatarii si anchetarii faptelor de acest fel (amplificarea starilor conflictuale si tulburarilor; distrugerea de bunuri, provocarea de pagube materiale; incercarea de a fugi de sub paza, disparitia, sustragerea de la ancheta si raspundere; distrugerea/ compromiterea probelor; agresarea/lovirea martorilor, partilor vatamate, altor persoane, publicului; agresarea oamenilor de ordine, dezarmarea lor, atac armat asupra acestora sau a cetatenilor; luarea de ostatici, uciderea de persoane, sinucideri, acte de terorism) este necesar a fi luate o serie intreaga de masuri de precautie, dintre care evidentiem:

x indeplinirea exemplara a atributiunilor de serviciu si a misiunilor incredintate, cu respectarea stricta a dispozitiilor legale si regulilor tactice consacrate;

x comportare demna, civilizata, cu mult tact, calm si stapanire de sine in orice ocazie;

x interventie ferma, hotarata, responsabila;

x obiectivitate, nepartinire, principialitate, echidistanta in toate cazurile;

x evitarea conflictelor, tulburarilor, dezordinilor, preintampinarea sau aplanarea din fasa a tensiunilor si starilor de spirit negative;

x uzul de arma cu oportunitate si cu respectarea stricta a normelor legale in materie;

x raportarea urgenta a evenimentelor, informarea de indata a procurorului competent a constata faptele, a prelua si coordona ancheta. Constatarea faptelor date in competenta (in conditiile legii procesual-penale cu respectarea intocmai a prevederilor legale si procedeelor tactice criminalistice cunoscute);

x neangajare politica, transparenta, colaborare si conlucrare cu organele judiciare, factorii administrativi locali, O.N.G. si alte organisme implicate in prevenirea si combaterea criminalitatii.