Metodele si mijloacele folosite de faptuitori pentru savarsirea si ascunderea infractiunilor contra vietii persoanelor

Metodele si mijloacele folosite de faptuitori pentru savarsirea si ascunderea infractiunilor contra vietii persoanelor

Aceasta problema vizeaza atat stabilirea agentului vulnerant care a cauzat moartea victimei, cat si a celorlalte mijloace destinate pregatirii savarsirii faptei, patrunderii in campul infractiunii, imobilizarii victimei, transportarii acesteia in alt loc decat cel in care s-a comis omorul etc. Aceasta identificarea isi gaseste utilitatea si in incadrarea juridica a faptei.

De exemplu, in ipoteza uciderii unei persoane, prin aruncarea in aer a autoturismului acesteia, ne aflam in fata unor mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane, ceea ce conduce la incadrarea faptei in prevederile art. 175  lit. "c" din Codul penal.

Infractorii dandu-si seama de pericolul pe care-l prezinta urmele, indeosebi instrumentele sau obiectele corp delict folosite la comiterea omorului (arma de foc, cutit, topor, substante toxice etc.) pentru demascarea lor, le distrug, le arunca departe de locul faptei, le spala sau le ascund.

De aceea una din sarcinile de baza ale cercetarii la fata locului este gasirea urgenta a acestora si dispunerea examinarii lor de catre experti criminalisti.

Avand in vedere ca infractiunile de omor sunt fapte comisive si materiale, deci conditionate de producerea unui rezultat, fiind susceptibile de o desfasurare in timp, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca atat metodele si mijloacele care au dus la consumarea faptei cat si actele preparatorii ori cele care intrunesc elementele constitutive ale tentativei de omor.

Astfel, pe parcursul cercetarii trebuie sa se stabileasca daca victima a fost urmarita, atrasa in cursa, atacata prin surprindere etc., toate de natura sa demonstreze premeditarea.

Exista premeditare atunci cand intre rezolutiunea infractionala si executarea infractiunii se interpune un interval de timp in care faptuitorul a desfasurat, pe langa actele premergatoare mentionate si alte activitati (culegerea de informatii despre victima, confectionarea sau procurarea mijloacelor necesare scopului propus, inclusiv cautarea complicilor).

De mentionat faptul ca pentru a se retine premeditarea (cu implicatiile asupra incadrarii juridice)39 este necesar sa se probeze ca acea hotarare a fost exteriorizata, manifestata si obiectivizata in acte pregatitoare, efectuate, singur elementul timp nefiind suficient.

Premeditarea, implicand o concretizare, in acte de pregatire a hotararii infractionale luate, presupune nu numai trecerea unui timp mai indelungat, dar si conditii necesare cantaririi tuturor posibilitatilor de savarsire a faptei si a consecintelor legate de hotararea luata.41

Lamurind problema metodelor si mijloacelor folosite pentru savarsirea omorului, organele de urmarire penala trebuie sa depuna toate eforturile pentru identificarea instrumentelor folosite de infractor pentru savarsirea omorului (arma de foc, cutit, topor, substanta toxica etc.) sa stabileasca daca in executarea activitatii infractionale s-au folosit mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane ori daca autorul faptei a recurs la cruzimi pentru suprimarea vietii victimei.

Agravanta folosirii unor mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane42 nu presupune ca fapta respectiva sa fi avut ca rezultat moartea altor persoane, fiind suficient ca viata acestora sa fi fost pusa in primejdie de mijlocul utilizat de catre faptuitor.

Spre exemplu, otravirea apei din fantana folosita si de alte persoane decat cea impotriva careia este indreptata actiunea de ucidere, sau iradierea cu substante radioactive a locului unde pe langa victima se afla si alte persoane, colegi de serviciu.

Imprejurarea privitoare la cruzimi exista din moment ce la savarsirea omorului s-a folosit ca procedeu supunerea victimei la cruzimi. Nu prezinta relevanta faptul ca moartea persoanei a fost pricinuita efectiv de cruzimile practicate sau daca ele au precedat actul uciderii.

Cruzimile nu presupun numai provocarea de suferinte fizice victimei (suferinte care, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit) ci si ferocitatea cu care infractorul a savarsit omorul, ferocitate ce trezeste in constiinta membrilor colectivitatii sentimente de groaza, de repulsie. In aceasta situatie, devine irelevanta imprejurarea ca victima si-a pierdut cunostinta, nemaipercepand cruzimea, elementul determinant pentru retinerea agravantei fiind pericolul social deosebit pe care il prezinta inculpatul prin modul in care a savarsit omorul.43

Savarsirea omorului prin cruzimi presupune, din punct de vedere obiectiv, o activitate caracterizata prin folosirea unor procedee de natura sa produca moartea victimei intr-un timp relativ mai indelungat, ca urmare a vatamarilor si suferintelor inerente utilizarii acelor procedee. Este necesar sa se stabileasca daca autorul, desfasurand activitatea pentru a ucide, a avut reprezentarea ca victima va sucomba in urma unor suferinte deosebit de grele. Aceste cerinte obiective si subiective, sunt realizate in cazul in care faptuitorul, pentru a ucide victima, a stropit-o cu benzina, dupa care i-a dat foc.44

Fapta unei persoane de a aplica victimei (care in cele din urma a decedat) cu deosebita intensitate, numeroase lovituri cu o curea peste tot corpul, constituie omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi, iar nu infractiunea de loviri cauzatoare de moarte.45

In sfarsit, agravanta constand in aceea ca faptuitorul a comis omorul, profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara implica de pe o parte, dovedirea faptului ca autorul a cunoscut starea victimei, iar pe de alta parte, ca a profitat de aceasta stare. (De exemplu, o persoana aflata in stare de somn este in neputinta de a se apara impotriva agresiunii).

Atacul executandu-se in momentul in care victima, neputandu-l percepe, nu poate lua hotararea de a se apara, impusa de instinctul de conservare, demonstreaza circumstanta agravanta a omorului savarsit prin profitarea de starea de neputinta a victimei de a se apara.

De asemenea, pe parcursul cercetarii trebuie sa se stabileasca activitatile concrete desfasurate de faptuitor pentru a se sustrage de la urmarirea penala, arestare, sau de la executarea pedepsei, actiunile intreprinse pentru derutarea cercetarilor, distrugerea sau dezmembrarea cadavrului, ingroparea acestuia, disimularea omorului intr-o alta forma de moarte violenta sau neviolenta.