Turismul - factor si efect al globalizarii

Turismul - factor si efect al globalizarii

TURISMUL CA FACTOR SI EFECT AL GLOBALIZARII

Globalizarea este termenul intrebuintat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul ca evenimente care au loc intr-o parte a globului au repercusiuni din ce in ce mai ample asupra societatilor si problemelor din alte parti ale globului.

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici definitiva. Motivul rezida in faptul ca globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diverse ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbarilor in societati si in economia mondiala care rezulta din comertul international extrem de crescut si din schimburi culturale. Descrie cresterea comertului si a investitiilor datorita caderii barierelor si interdependentei dintre state. In context economic, este des intalnita referirea aproape exclusiva la efectele comertului si in particular la liberalizarea comertului sau la liberul schimb.

Notiunea de "globalizare" a inlocuit-o rapid pe cea de "razboi rece", fiind termenul cel mai abordat in justificarea evolutiilor contradictorii la nivelul relatiilor internationale. Pentru multi acest concept reprezinta in mod natural o evolutie inexorabila catre o "lume fara frontiere", insemnand o noua provocare la adresa procesului de regionalizare inscris pe noicoordonate. In opinia altora, acest concept este folosit inadecvat, exagerandu-se influentele negative ale acestui fenomen. Continuand aceasta serie, invocarea "globalizarii" genereaza teama si rezistenta. Conceptul este folosit ca subterfugiu pentru a justifica cresterea somajului si reducerea bunastarii.

Redus la conceptele economice se poate spune ca globalizarea contrasteaza cu nationalismul economic si cu protectionismul. Este inrudita cu economia de piata libera si neo-liberalismul. Imparte o parte din caracteristici cu internationalizarea si este deseori interschimbabila, chiar daca unii prefera sa foloseasca termenul de globalizare pentru largirea gaurilor din granitele nationale sau statale. Formarea satului global - o mai mare apropiere intre diferite parti ale lumii odata cu cresterea posibilitatilor de schimburi personale, intelegere mutuala si prietenie intre cetateni "internationali", si crearea civilizatiei globale.

Globalizarea economica - patru aspecte se refera la globalizarea economica ce indica patru tipuri de fluxuri peste granite, si anume fluxuri de bunuri/servicii, de exemplu liber schimb, fluxuri de persoane (migratia), de capital si de tehnologie. O consecinta a globalizarii economice este imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltatorii aceleiasi industrii din diferite parti ale lumii (globalizarea unei industrii), dar si o erodare a suveranitatii nationale asupra sferei economice. FMI-ul defineste globalizarea ca si "cresterea in interdependenta economica a tarilor din intreaga lume prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei.

Dincolo de caracterul riscant al determinarii unor etape istorice clare ale acestei evolutii, globalizarea ramane un fenomen caracteristic celei de-a doua jumatati a secolului 20,ale carui tendinte fundamentale sunt cresterea gradului de liberalizare economica, a deschiderii economiilor nationale si a gradului de interactiune dintre acestea, in conditiile revolutiei inregistrate in transporturile internationale si a dezvoltarii fara precedent a tehnologiilor informatice si a telecomunicatiilor, care au proiectat pe alte coordonate activitatea firmelor multinationale si miscarea transfrontaliera a capitalurilor, ducand la suprimarea distantelor relative si la cresterea interconexiunilor.Fara indoiala, firmelor multinationale le revine un rol important in accelerarea procesului; pe fondul liberalizarii vietii economice internationale si a globalizarii pietelor financiare, aceste corporatii si-au intensificat activitatea investitionala, contribuind la mobilitatea si cresterea capitalurilor. Extinderea activitatilor firmelor multinationale a dus, in conditiile cresterii interdependentelor si a gradului de integrare a pietelor externe, la modificarea strategiilor lor; nevoia de coordonare si integrare la scara globala, precum si globalizarea concurentei, le-au transformat in firme globale, actionand dupa alte principii decat cele dupa care o faceau inainte de anii '80 (aliante strategice, subcontractare, organizarea activitatilor in retea).

Globalizarea poate fi, deci, considerata, dintr-o perspectiva istorica drept ultimul stadiual procesului de largire a dimensiunilor spatiului activitatii economice, care are ca efect poate, in mod paradoxal, nu multiplicarea pietelor, ci formarea unei piete globale unice. Datorita tuturor acestor tendinte, economia mondiala a devenit structural interdependenta, integrata,astfel incat poate fi denumita economie globala.

Privit in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora.Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, intre altele, in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, si indirect, in stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii deagrement etc.

In acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice insotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a incasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe;

3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, generand o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora, contribuind in acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale.

Primele 4 piete emitente de turisti sunt si cele care numara cei mai multi utilizatori de Internet, conform studiului 'Comercializarea in domeniul destinatiilor turistice; strategii pentru era informaticii', SUA, Germania, Japonia si Marea Britanie furnizeaza 2/5 din numarul de turisti internationali si peste 80 % din cei care apeleaza la Internet pentru efectuarea de calatorii externe. Serviciile turistice publicate in sistemele electronice din SUA au cuprins aproape 1 % din totalul vanzarilor. Pe de alta parte, in Europa, vanzarile prin Internet au atins 1 mld. USD, reprezentand 0 % din totalul acestora. Pentru anul 2000 studiul apreciaza ca in Europa Occidentala, cifra de afaceri realizata prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentand 2 % din cifra de afaceri, in timp ce in SUA ele se vor ridica pana la 10 %. Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinte ce se inregistreaza in domeniul turismului, pana in prezent si care se va amplifica in perspectiva anilor 2020, in ceea ce priveste cererea si oferta turistica. Printre cele mai semnificative,aspecte, pot fi mentionate urmatoarele:

- un numar mereu crescand de turisti doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale, bazate pe natura, locuri istorice, activitati economice si interese profesionale;

- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc sa-si viziteze locurile unde s-au nascut ei sau stramosii lor este in crestere; o latura aparte o formeaza turismul religios format din persoanele care, prin pelerinaje, viziteaza locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase;

- creste cererea pentru noi destinatii, cu repercusiuni benefice dezvoltarii de noi zone sau asupra imbunatatirii si extinderii celor existente;

- sporeste preocuparea pentru mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate si, in acest fel, stimuleaza dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice si centrelor de tratament balneare; hotelurile clasice din statiuni incep sa se adapteze la noile orientari ale cererii,incluzand facilitati si unitati pentru gimnastica, fitness, alte tratamente si proceduri netraditionale etc., crescand interesul solicitantilor;

- se constata o tendinta de sporire a numarului de vacante de durata mai scurta; aceasta permitand dezvoltarea mai multor destinatii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,ocazia de a oferi facilitati si activitati pentru turisti, in toate anotimpurile;

- creste numarul persoanelor de varsta a III-a care sunt mai active si dornice de calatorii, fara sa se inregistreze reduceri la numarul de persoane de varsta medie sau din randul populatiei tinere; in paralel, persoanele handicapate calatoresc intr-un numar crescand, fapt ce determina adaptarea serviciilor si utilitatilor pentru necesitatile acestui segment de clientela;

- turistii devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe masura si tarife /preturi adecvate calitatii in calatoriile lor;

- calatoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc. continua sa se dezvolte, aducand beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participa la astfel de actiuni sunt in acelasi timp si turisti 'de vacanta' care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza;

- sporeste numarul turistilor care sunt preocupati de problemele de mediu natural sau social si, prin urmare, cresc cautarile unor destinatii foarte putin poluate si fara probleme de mediu sau de natura sociala; ca urmare a acestor orientari, foarte multe destinatii sunt preocupate in adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc sa incurajeze turismul de  buna calitate, care evita problemele de mediu sau de natura sociala, optimizandu-se si beneficiile economice;

- statiunile turistice mai vechi sunt restructurate si revitalizate pentru a corespunde asteptarilor prezente ale turistilor, procesul fiind planificat si condus cu multa precautie;

- turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna in domenii ca servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioada Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare si marketing.

Factorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii.

Liberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor

'70 in SUA, fiind continuata in anii '80 in Marea Britanie si ulterior in Uniunea Europeana si Japonia.Tendinta continua si in prezent, incluzand si tarile Europei Centrale si de Est, printre care si Romania.

Liberalizarea pietelor de capital ca uramre a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale. Aceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii normale.

Liberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea. Incepand cu anii '70, interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului inconjurator s-a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala: bunurile comune ale umanitatii, dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale.

Bunurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. Cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile tehnice de a le exploata si deteriora.

Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat.

Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. Un alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura.

Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor economice internationale.

Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor transnationale.

Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte transnationale.Cercetatorii romani, sustinatori ai ultimelor doua conceptii, le completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rol important, invocand exemplul Frantei si Marii Britanii.

Triumful international al sistemului de liber comert genereaza o reactie critica care adereaza drept miscare antiglobalizatoare. Criticii globalizarii considera ca chiar daca acest fenomen rezulta favorabil pentru prosperitatea economica, este in definitiv contrar obiectivelor echitatii sociale. Protestul ce se manifesta in infruntari impotriva organismelor internationale, FMI OMC si altele, este de altfel o reactie impotriva triumfalismului excesiv al liberalismului economic care trebuie luat serios in cont. Vocea ONG-urilor si a altor participanti ai miscarii antiglobalizatoare are un ecou in interiorul acestor organisme internationale care arata de fiecare data o mai mare constiinta fata de necesitatea infruntarii problemelor sociale globale odata si cu acelasi interes ca si oamenii de finante.

Pentru a judeca avantajele si inconvenientele globalizarii este necesar sa se distinga intre diferitele forme pe care le adopta. Unele forme pot conduce la rezultate pozitive si altele la rezultate negative. Fenomenul globalizarii inglobeaza comertul liber, international miscarea capitalurilor pe termen scurt, investitiile straine directe, fenomenele migratoare, dezvoltarea tehnologiilor comunicatiilor si efectul lor cultural. 

Beneficiile globalizarii depasesc aproape intotdeauna prejudiciile, dar exista daune si, pentru a le contracara, este nevoie de institutii adecvate. Cand intreprinderile cu capital strain contamineaza tarile in dezvoltare, solutia nu este de a impiedica investitia straina sau de a inchide aceste companii, ci de a lua solutii in acel moment si mai ales sa organizeze societatea, cu ministere, norme medioambientale si un aparat juridic eficace care sa le impuna.

Efortul institutiilor trebuie sa se produca de asemenea si la nivel international. FMI-ul trebuie sa contureze masuri de previziune si control ale prejudiciilor cauzate de miscarile spasmodice de capital pe termen scurt. In plus, trebuie sa actioneze intr-o forma mai coerenta. De exemplu, daca OMC dezvolta comertul liber, nu trebuie sa accepte bariere comerciale justificatoare din motive sociale. Lupta impotriva muncii infantile, de exemplu, nu trebuie sa se bazeze pe represalii comerciale, ci pe un mai mare interventionism al Organizatiei Internationale de Lucru sau al Organizatiei Internationale a Sanatatii.

Ca urmare a avantajelor pe care le ofera utilizarea tehnologiilor de varf in turism, se poate considera ca, in prezent, o trasatura dominanta a acestui sector o constituie nivelul considerabil al investitiilor ce se fac pentru introducerea acestora, in special in domeniul computerelor.

In contextul noilor tehnologii, al schimbului rapid de informatii, al transporturilor rapide, prin globalizarea pietei, concurenta a crescut dramatic. Pe langa avantajul informatiei de piata, adica specularea informatiilor privind cererea si oferta unor bunuri sau servicii intr-o anumita zona, avantajul calitatii este incontestabil. Supravietuirea si succesul firmelor depinde de rapiditatea de adaptare la conditiile mereu in schimbare si la posibilitatea de a oferi produse dar mai ales servicii de calitate la preturi avantajoase.

Cresterea concurentei pe planul preturilor si al retelelor cu destinatii mai bine organizate si mai ieftine de pe alte continente accentueaza presiunea asupra sectorului turistic european si al destinatiilor traditionale. Mai multe destinatii isi fac concurenta pe planul experientei, iar competitia este intarita de o mult mai mare transparenta a pietei in ceea ce priveste preturile si/sau alte caracteristici comparabile ale destinatiilor.

La cererea turistilor de a achizitiona produse la preturi permanent corelate cu nivelul ofertei, operatorii raspund prin optimizarea tot mai accentuata a raportului calitate/pret.

Intreprinderile turistice mici si mijlocii clasice sunt nevoite sa lupte pentru supravietuire in fata concurentei destinatiilor integrate, ce lucreaza cu profesionisti de talie mondiala a turismului, dispun de o organizare functionala puternica si pot realiza economii semnificative, net superioare celor ale oricarei intreprinderi de talie mica, izolata.

Pe de alta parte insa aceste intreprinderi mici, pentru a putea face fata unei presiuni crescute, trebuie sa se indrepte spre cooperare, inovare, specializare si crearea de produse de marca, de calitate ridicata.

Prestatorii turistici, pentru a obtine un avantaj diferential, trebuie sa aiba in vedere imbunatatirea calitatii, astfel incat sa depaseasca asteptarile consumatorilor in perceperea acesteia. In acest scop, intreprinderile trebuie sa identifice factorii determinanti ai calitatii serviciilor, asteptarile clientilor care recurg la serviciile intreprinderilor turistice si modul de evaluare al serviciilor de catre clienti.

Bibliografie

O. Snak, P. Baron, N. Neacsu - "Economia turismului", Ed. Expert, 2001

C. Cristureanu - "Economia si politica turismului international", Ed. Abeona, Bucuresti, 1992;

www.world-tourism.org

George Soros, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iasi, 2002

ILIE ROTATIU , Globalizare si turism" - Editura Continent 2004