Turismul - Fenomen economico-social

Turismul - Fenomen economico-social

Principalele concepte utilizate in turism

Chiar daca turismul exista din cele mai vechi timpuri, in majoritatea tarilor lumii el a inceput sa fie practicat intr-un mod organizat numai in cea de a doua jumatate a secolului 19.

La inceputurile sale, turismul a fost tratat ca o activitate cu caracter recreativ, distractiv si nu una cu caracter economic.

Din punct de vedere etimologic: engleza "to tour", franceza "tour", greaca "tournos", latina "turnus" = circuit, calatorie.

Definitii: (pentru examen)

Turismul: totalitatea fenomenelor si relatiilor care decurg din deplasarea si sejurul turistilor, motivate de orice alta activitate decat aceea de prestare a unei activitati lucrative remunerate sau de schimbare a domiciliului.

Turistul intern (international): vizitatorul temporar care se deplaseaza fie pe teritoriul granitelor de resedinta (turist intern), fie in afara acestora (turist international) pentru orice alt motiv decat acela de prestare a unei activitati lucrative de remuneratie.

Excursionist: acea persoana care se deplaseaza pentru propria placere fie in interiorul, fie in afara granitelor de resedinta, pentru o perioada de timp de maxim 24 ore (nu presupune o innoptare).

Calatorul de tranzit: acea persoana care pentru a ajunge la locul de destinatie turistica traverseaza una sau mai multe tari pe al caror teritoriu opririle sunt de scurta durata si nu au scop turistic.

Vacantier: acea persoana care se deplaseaza pentru propria placere fie in interiorul, fie in afara granitelor de resedinta, pe o perioada de timp de maxim 4 zile, facandu-se in acest fel o distinctie intre turismul de weekend (1-3 zile) si turismul de sejur (peste 4 zile).

Exceptii de la notiunea de turist:

cei care au scop lucrativ;

cei care isi schimba domiciliul;

persoanele care au domiciliul intr-o tara si lucreaza in alta;

calatorul de tranzit;

muncitori, ingineri, etc., care lucreaza pe o perioada de timp limitata pe teritoriul unei tari (delegati);

imigranti, refugiati;

atasati culturali, militari, diplomati si familiile acestora.

Clasificarea turistilor pe baza imaginii negative (J. Knipendorf):

turistul naiv: cel care nu cunoaste nici o limba straina;

turistul ridicol: este cunoscut dupa imbracamintea sa;

turistul "organizat": in pericol permanent de a se pierde de grup si de ghid;

turistul ingrozitor: se comporta ca si cum lumea i-ar apartine;

turistul indiferent: nu este interesat deloc de regiunile si populatia gazda;

turistul bogat: doreste sa cumpere orice si cauta numai servicii de calitate;

turistul explorator: cel care profita de saracii pe care ii viziteaza;

turistul needucat: degradeaza mediul;

turistul oscilant: isi foloseste grupul si viziteaza zone necunoscute.

Contributia turismului la dezvoltarea economico-sociala

Efectele turismului se clasifica in patru categorii:

a) in plan economic

factor stimulator al sistemului economic global: presupune incasari majore pentru fiecare economie nationala a caror suma conduce la dezvoltarea economiei globale.

sporirea veniturilor populatiei.

sursa de venituri, taxe, impozite pentru economia locala / nationala.

contribuie la crearea PIB printr-un semnificativ spor de productie. (exemplu: turismul international reprezinta 12% din PGB; tari cu traditie in turism, Italia, Franta, Spania - turismul contribuie la PIB cu aproximativ 10%, in Maldive cu 86%).

contributie importanta la realizarea valorii adaugate; deoarece turismul corespunde un consum mare de munca vie, inteligenta si creativitate.

efect de atenuare si stimulare a ramurilor din avalul si din amontele industriei turistice (aval - materiale de constructii, utilaje, echipamente, canalizare; amonte - industria hoteliera, agentii de voiaj).

mijloc de diversificare a structurii economiei prin aparitia unor noi ramuri economice precum industria agrementului, agentilor de voiaj;

cale de verificare superioara a tuturor categoriilor de resurse (antropice si naturale);

contribuie la atenuarea dezechilibrelor regionale prin atragerea in circuitul economic si schimbul mondial de valori a unor zone care nu dispun de resurse economice (minereuri, agricultura, etc.) dar beneficiaza de resurse turistice deosebite (peisaje inedite, arhitectura locala, etc.);

prin turism poate fi valorificata si asezarea geografica a unei tari fiind cazul celor din centrul Europei care sunt tranzitate de drumuri ce leaga diferite puncte ale continentului;

permite dezvoltarea economiilor la scara mica (productia si consum mic); exemplu: obiecte de artizanat realizate de catre populatia din orasul Horezu care sunt valorificate pe plan local;

asigura o circulatie baneasca echilibrata prin participarea incasarilor din turism la cat mai multe circuite economice (daca banii se multiplica de 5-6 ori rezulta economie dezvoltata, daca banii se multiplica de 2-3 ori rezulta economie slab dezvoltata).

b) asupra fortei de munca

mare creator de locuri de munca, 8% din populatia ocupata la nivel mondial activeaza in turism sau 1 din 12 lucratori la nivel international lucreaza in turism;

contribuie la eliminarea somajului.

c) asupra comertului mondial

contributie semnificativa la cresterea si diversificarea comertului mondial din doua puncte de vedere:

cantitativ, cresterea turismului international presupune sporirea numarului de turisti si a incasarilor provenite de la acestia;

calitativ, deoarece prin turismul international sunt valorificate bunuri si servicii care nu fac in mod traditional obiectul comertului mondial rezulta diversificarea comertului mondial.

prin intermediul turismului international se pot consuma produse in conditii mai mici de risc (produsele de artizanat);

contribuie la echilibrarea balantelor de plati, aceasta reflectand incasarile si cheltuieli din toate domeniile de activitate inclusiv din cel turistic; cu cat turismul este mai important in economie cu atat el echilibreaza balanta de plati a unei tari.

d) in plan socio-cultural

contribuie la satisfacerea nevoilor materiale si spirituale, influentand pozitiv, dimensiunile si structura consumului (odihna, recreare); toate acestea contribuie la refacerea capacitatii fizice si psihice;

se afirma ca cel mai important si placut mod de petrecere si utilizare a timpului liber (vacante, concedii);

exercita o influenta negativa dar si pozitiva asupra mediului ambiant (poluare, amenajari turistice, constructii de drumuri, statiuni) prin practicarea eco-turismului sau prin crearea de arii naturale protejate cate determina reorientarea fluxurilor turistice spre zone mai putin sensibile;

reprezinta un factor de promovare a unui climat de pace, colaborare si intelegere intre tarile lumii;

contribuie la imbogatirea nivelului de instruire si cunoastere prin contractul cu noi culturi si civilizatii;

Indicatori de masurare a aportului turismului la dezvoltarea economiei nationale

a) Aportul (ponderea) incasarilor turistice la PIB:

incasari din turism

= -------- · 100

PIB

b) Ponderea cheltuielilor turistice in totalul cheltuielilor de consum:

total cheltuieli turistice

total cheltuieli de consum

c) Ponderea personalului ocupat in sectorul turistic in totalul populatiei active:

populatie ocupata in turism

= ------------ · 100

export marfuri

d) Aportul turismului in exportul de marfuri:

incasari din turism

= --------- · 100

export marfuri

e) Cheltuieli in import de marfuri:

total cheltuieli turistice

= ---------- · 100

total import de marfuri