Turismul - factor si efect al globalizarii

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Facultatea de Stiinte Economice

Masterat: Administrarea afacerilor in turism si servicii

Turismul - factor si efect al globalizarii

Turismul si globalizarea constituie doua notiuni care ar trebui alaturate in mod natural deoarece nu putem vorbi despre globalizare fara a vedea ca factor de influenta major al acesteaia turismul, dar nici despre turism nu putem vorbi fara a ne duce cu gandul la o activitate fara granite, globala!

Aceasta relatie de interdependenta dintre activitatea turistica si globalizare, o voi aborda din perspectiva mai multor aspecte care sa ne sustina in intelegerea motivelor care stau la baza influentei activitatii turistice asupra fenomenului numit globalizare. 

Globalizarea este termenul intrebuintat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul ca evenimente care au loc intr-o parte a globului au repercusiuni din ce in ce mai ample asupra societatilor si problemelor din alte parti ale globului.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbarilor in societati si in economia mondiala care rezulta din comertul international extrem de crescut si din schimburi culturale. Descrie cresterea comertului si a investitiilor datorita caderii barierelor si interdependentei dintre state. In context economic, este des intalnita referirea aproape exclusiva la efectele comertului si in particular la liberalizarea comertului sau la liberul schimb.

Ea se bazeaza pe tranzactii permanente intre state care nu pot supravietui doar din resurse proprii si se bazeaza, de asemenea, pe dezvoltarea corporatiilor si a companiilor multinationale care isi extind afacerile dincolo de granitele nationale.

Turismul reprezinta calatoriile de placere, pentru recreere.

Turismul a fost, in timp, obiectul a numeroase studii, multi autori incercand sa-l defineasca. R. Guyer-Freuler arata ca "turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului de viata, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii".

Privind activitatea turistica din acest punct de vedere trebuie sa ne oprim asupra unui aspect esential: o intreprindere sau chiar o tara nu poate desfasura actuivitati turistice daca resursele, pozitia geografica, infrastructura, resursele, cadrul natural si alte elemente nu asigura conditiile necesare desfasurarii acestei activitati. Ori nu toate tarile lumii beneficiaza de o distribuire echitabila a tuturor acestor factori care ar trebuie sa asigure suportul activitatii turistice.

Intr-o tara se practica cu succes turismul balnear, in alta turismul montan este principala atractie, cel litoral este foarte cautat in alte tari si exemplele ar putea continua. Acest lucru nu inseamna ca cetatenii unei natiuni trebuie sa beneficieze si sa isi indrepte atentia  numai spre tipul sau tipurile de turism care se regasesc in tara respectiva.

Iata de ce putem afirma faptul ca turismul este prin natura sa o industrie globala.

Pe plan international turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii nationale care depind de el. In tarile dezvoltate creste anual mai rapid decat cresterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depaseste) 30%.

Pe de alta parte caracteristica primordiala a globalizarii este aceea ca permite capitalului financiar sa se deplaseze liber. Deoarece capitalul este un ingredient esential in productie, tarile trebuie sa intre in competitie pentru a-l atrage, iar una din cele mai bune parghii care pot fi exploatate in acest sens este activitatea turistica care ofera in mod continuu oportunitati noi de dezvoltare si perfectionare.

Cateva caracteristici definitorii ale globalizarii in turism

Vom incepe prin a reaminti sumar cateva caracteristici definitorii ale globalizarii in turism:

organizarea actiunilor turistice internationale obliga la depasirea granitelor propriei tari si la aparitia de structuri regionale de tip global;

concentrarea capitalurilor in infrastructura turistica este foarte rapida, lanturile hoteliere, companiile de croaziere, trenurile internationale etc. aparand inca inainte de primul razboi mondial (si de termenul de 'turism'). Logistica necesara transportului: cu autoturismul, trenul, avionul etc. a trebuit organizata de structuri globale sau chiar mondiale;

volumul capitalurilor necesare unor elemente de infrastructura a necesitat efortul concertat al unor structuri regionale, uneori chiar al statelor;

produsul turistic fiind unul intangibil, determinat in mod hotarator de calitatea muncii personalului angajat in turism a dus, pe de o parte la aparitia timpurie a unor reguli de conduita oficiale dar si la structuri si reglementari suprastatale sau internationale, unele adoptate liber de agentii economici ai altor state, altele aplicate de nevoie, chiar impotriva vointei lor;

imediat ce a devenit turism de masa au aparut institutii si reglementari transnationale sau internationale;

una din cele mai subtile actiuni ale globalismului in turism este lobby-ul imens pe care si-l face. Se ajunge pana acolo incat o zona nu va exista - pur si simplu - ca destinatie turistica daca structuri globale profesionale ale tehnocratiei globale din turism nu au penetrat in acea regiune;

turismul este un mijloc de mass media global avand toate caracteristicile mijloacelor de informare in masa, dar cu o putere de convingere mult, mult mai mare;

turismul este o activitate globala de la inceputurile sale, din momentul in care s-a trecut de la calatorii la folosirea timpului liber al muncitorului pentru a produce profit.

Turismul international: expresie si argument ale globalizarii

Turismul international este partea cea mai cunoscuta a turismului, desi stim ca el nu reprezinta decat cca 20% din totalul calatoriilor. 80% sunt "turism intern", denumit in limbajul de specialitate si ca turism "domestic".  

Turismul international a devenit vedeta activitatii de turism atat pentru contributia sa la balantele de plati externe dar mai ales ca era, in perioada razboiului rece, cand a explodat si turismul de masa international o exceptie care proba libertatea, mai ales superioritatea sistemului democratic capitalist.

Turismul este o activitate deosebit de complexa, care reuneste elemente din toate zonele activitatii economice dar implica si sistemele politice, legislative, financiar bancare etc. Totusi, la baza lui, contrar parerii vehiculate de regula, nu sta infrastructura turistica (mai ales cea a serviciilor de baza) ci un amalgam de elemente din care trebuie sa remarcam pe cel impregnat peste tot: cultura, sub toate formele si aspectele ei

Turismul international cuprinde doua miscari concomitente, suprapuse: plecarea in strainatate (sosirea in tara de destinatie) si sosirea in tara de destinatie (plecarea din tara de origine). Sunt cunoscute ca "incoming" si "outgoing". In mod normal cele doua ar trebui sa fie de valoare egala. In practica sunt contrare, uneori opuse. Banii cu care pleaca un turist sunt un "import" pentru tara de origine, reprezentand o cheltuiala si un "export" (la noi denumit "export intern") pentru tara de destinatie care are un venit.

Turismul international presupune permeabilitatea granitelor. Fara o trecere rapida a granitelor, fara un timp scurt alocat formalitatilor, inclusiv vamuirii ar fi imposibila calatoria milioanelor de turisti intre tari.

Evolutia tehnicilor de organizare a 'destinatiilor turistice' - consecinta a turismului global

Turismul, turismul de masa nu este pentru cei saraci. Pentru cei 'bogati', care au in 'contractul social' inclusa vacanta, dupa 10-15 ani de concedii la mare, de exemplu diferenta de pret pe destinatii similare ca oferta si distanta este nesemnificativa. Acest turist vrea alt criteriu de alegere. La fel se petrec lucrurile si in cazul celorlalte destinatii turistice. Mai mult, trebuie sa luam in considerare si volumul de munca sensibil mai mare necesar unui confort mediu sporit, in tarile bogate: distante mari parcurse zilnic cu masina, invatarea folosirii utilajelor casnice, stresul inerent mijloacelor de informare si distractie si nu in ultimul rand lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Chiar vacanta, prin noile tehnologii devine mai stresanta: proceduri mai complicate - dar mult mai comode - privind alegerea si inscrierea intr-un voiaj, calatoria mult mai "codificata", volumul informatiilor (si al regulilor) mult mai mare.

O prima reactie vine din partea clientelei, care dupa un an de munca este convinsa ca: 'merit o vacanta buna, mi-o datorez!'. Consecinta este ca turistul o data ajuns la destinatie isi pune intrebarea: 'de ce sunt eu aici?'. Timpul vacantelor clasice, cand ne urcam in autocar ca sa vedem noi destinatii sau ne 'infundam' intr-o statiune pentru odihna a trecut. Turistii - cei din categoria turismului de masa pentru "bogati" - au vazut deja totul. Muncesc greu si au devenit mai pretentiosi, intrucat oferta a devenit mai sofisticata. Cu atat mai dura este situatia in cazul turismului de afaceri unde clientii chiar au fost peste tot, au alergie la muzee sau peisaje sau alte ingrediente clasice. Mai mult, nu sunt dispusi sa-si mai schimbe inca o data ritmul circadian fata de cel intens, curent: nu vor accepta 2- 4 ore in autocar ca sa ajunga de la Bucuresti pe litoral sau pe Valea Prahovei; aceasta echivaleaza - si ei o si constientizeaza - cu o diferenta de fus orar de cateva ore. Ori ei sunt in vacanta, nu in voiajele de lucru zilnice.

In concluzie, toata teoria organizarii vacantei s-a naruit. Nu ca s-ar fi schimbat ceva in tehnologie. Dimpotriva, aceasta a devenit mai precisa si mai dura, mai ales sub presiunea sistemelor informatice. A aparut teoria si practica destinatiilor turistice: cum sa construiesti a destinatie? Si nu este lucru simplu pentru ca turistul modern vrea sa aiba experiente, trairi nu sa fie un obiect al unui tur turistic, o sursa de incasari. Vrea sa participe, sa traiasca altfel decat este condamnat de rutina zilnica. Globalismul a transformat nu numai lumea intr-un spatiu limitat, chiar inchis, dar si viata, trairea o reduce la sabloane. Succesul in turism depinde de contraoferta, de sansa evadarii macar temporare. Elementele principale din perspectiva destinatiei turistice sunt resursele naturale, transportul accesibil, serviciile atractive, promovarea si informarea. Dar pentru a avea o destinatie turistica reala, stabila si cu sanse de durata trebuie sa adaugam elementul cel mai important: oamenii care o locuiesc, cei care sunt in stare sa presteze servicii de calitate si care isi pot modela viata astfel incat "trairile" sa fie posibile la cote inalte. Ei transforma singuratatea cotidiana in participare, asa cum o doresc si ei la randul lor in vacanta; nevoia de a socializa este dureroasa pentru cei condamnati la rutina zilei de sistemele economice performante.

O destinatie turistica presupune o multitudine de elemente, practic intreg ansamblul natural, construit si uman al ei. 'Destinatiile artificiale' de genul cluburilor de vacanta, al croazierelor incep sa fie mai putin gustate. Clientii care isi permit sa faca turism se intorc spre autentic. Efortul trebuie sa fie al intregii comunitati: nu numai personalul din sectorul turistic contribuie la succes ci toata suflarea. Pentru aceasta trebuie sa-si gaseasca o identitate, sa realizeze un flux de sinergie spre satisfacerea cerintelor turistice, sa integreze turistul in viata 'destinatiei' sa-l faca sa uite de rutina, sa-i incarce bateriile. Chiar daca destinatia este la 65 de mile de resedinta turistului! Cu atat mai spinos este drumul construirii destinatiee turistice pentru zona de business unde 'destinatia' se adauga la multitudinea de forme de 'incentive' si o infrastructura cu utilitati speciale.

Turismul international tendinte actuale si previzibile

Pina dupa al doilea razboi mondial, cand structurile turistice s-au extins si au devenit globale vorbim numai de calatorii, desi inca de atunci se punea, prin imperiile coloniale bazele globalismului. Dupa razboi asistam la ceea ce se va numi turismul de masa.

In cifre, prezentul si viitorul turismului se prezinta astfel (estimari):

2003: cresterea reala ajustata cu inflatia -%; ² 2004-2013: trendul cresterii reale ajustate cu inflatia -%; '000 slujbe. Sursa: WTTC, The 2003 Travel and Tourism Economic Research, www.wttc.com

Primii "castigatori" din turismul mondial

Sursa: World Travel Organisation (WTO ); cifrele conform iunie 2002

Intalnim aceleasi nume de tari. Remarcam si influenta lui 11 septembrie 2001 asupra incasarilor in SUA si Marea Britanie, care au inregistrat un puternic recul ce va fi recuperat in 2003. Desi SUA au cea mai ridicata cota de piata, contributia turismului international la PIB este mica, ca si efectul terorismului international asupra plecarilor spre Statele Unite: se inregistreaza o scadere dar efectul asupra PIB-ului este nesemnificativ, practic. Alta este insa situatia in turismul intern din SUA, unde restrangerea circulatiei aeriene are efecte sesizabile. Comparativ, Marea Britanie a suferit mai mult.

Pe de alta parte, pentru unele tari (Grecia, Spania, Hong Kong, Austria) contributia turismului la PIB este esentiala. Mai mult, daca insumam cifrele per total UE vom constata ca impreuna detin o cota de piata de peste 2 ori mai mare decat SUA, aproape o treime din totalul mondial. Peste 7 % este in tari puternice (Germania, Marea Britanie), fara un patrimoniu natural deosebit, dar cu unul antropic dezvoltat si cu o industrie a turismului de afaceri puternica. Dar cca. 20% din piata estE detinut de tarile europene cu litoral.

Structuri comerciale si profesionale in lumea turistica internationala

Acestea grupeaza pe plan international organismele profesionale, sociale si stiintifice constituite in diferitele state. Aceste organizatii au drept scop favorizarea schimburilor, a intalnirilor intre profesionistii diferitelor nationalitati, a elaborarii informatiilor si studiilor care sa stea la baza unor decizii pe care le adopta autoritatile publice. Totodata scopul acestor organizatii este de a reprezenta diferitele profesii in cadrul organizatiilor internationale guvernamentale. In acelasi timp, ele sunt structuri globale unde se iau decizii privind armonizarea intereselor, impartirea pietelor, regulile de conduita uniforme, etc. care sa corespunda politicii marilor companii internationale turistice globale, membrilor lor.

Principalele organizatii din aceasta categorie sunt:

Asociatia Mondiala a Agentiilor de Voiaj (WATA);

Asociatia Transportului Aerian International (IATA);

Asociatia Internationala a Hotelierilor (IHA);

Societatea Americana a Agentilor de Turism (ASTA);

Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV);

Consiliul International al Agentiilor de Voiaj (ICTA);

Asociatia Internationala a Circuitelor Turistice (ISTA);

In concluzie, turismul international reprezinta unul dintre elementele esentiale ale economiei mondiale. Prezent in operatiile de export-import ale comertului mondial si regional cu marfuri si servicii, in relatiile economice internationale, turismul international constituie, concomitent, derivata si premisa proceselor integrationale in economia globala!!!

Bibliografie

Ilie Rotariu Globalizare si turism: cazul Romaniei", Editura Continent, Sibiu 2004

Crotenco Iuri, "Strategia de dezvoltare a turismului international in contextul proceselor de globalizare", teza de doctorat, Chisinau 2009

Gabriela-Liliana Cioban, "Globalizarea, Uniunea Europeana si turismul" Revista de turism, Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica, Universitatea "Stefan cel Mare " Suceava

Alina Anghel, Globalizarea - factor favorizant in propagarea si extinderea crizei economico-financiare la nivel mondial", 17 Noiembrie, 2009, Rondul de Sibiu

Andreea-Cornelia Bordea, "Catastrofele naturale si efectul acestora asupra turismului", 27 Ianuarie, 2010, Rondul de sibiu

Valentina Apafi, "Efectele terorismului asupra sferei si activitatii turistice (I)", 22 Decembrie, 2009, Rondul de Sibiu

Andreea-Maria Bunescu " Eseu despre globalizare", 13 Noiembrie, 2009, Rondul de Sibiu

Stanca Filofteia GLOBALIZAREA - documentar", 26 Octombrie, 2009, Rondul de Sibiu

https://www.ronduldesibiu.ro/economie/Catastrofele-naturale-efectul-acestora-asupra-turismului/

https://www.ronduldesibiu.ro/economie/Efectele-terorismului-asupra-sferei-activitatii-turistice/

https://www.ronduldesibiu.ro/economie/GLOBALIZAREA-documentar/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism

https://www.ilierotariu.ro/oldsite/old/GLOBALIZARE_SI_TURISM.pdf

https://www.eumed.net/ecorom/XV.%20Comertul%20international%20si%20globalizarea/8%20globalizarea.htm

https://www.revistadeturism.ro/index2.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=26&Itemid=32

https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare

https://www.cnaa.md/files/theses/2009/13902/iurii_crotenco_abstract_ro.pdf3