TURISMUL GRECIEI

1 Pozitia geografica, clima si relieful

Ocupa partea sudica, peninsulara si insulara a Peninsulei Balcanice, scaldata de apele Marilor Mediterana, Egee si Ionica. Are un relief muntos, intens fragmentat de vai si depresiuni. Se impun: Muntii Pindului (2367m) cu peisaje carstice interesante, trecand si in Peninsula Peloponez si Attica, Campia Thesaliei, strajuita de Muntii Olimp (2911 m) si Muntii Rodopi, care se prelungesc pana la vestitul Munte Athos (2033 m), in Peninsula Calcidica. Varietatea si pitorescul peisajelor montane si ale golfurilor marine sunt completate de o vegetatie specifica, cu tufisuri maquis, paduri de maslin, chiparos si frasin, specifice unui climat mediteranean (8.8sC iarna si 27-28sC vara). Grecia insulara, predominant muntoasa, cu pitorescul peisajelor marine, carstice sau vulcanice, are trasaturi naturale si culturale de mare atractie pentru turisti.

Vechea Elada, Grecia actuala, aflata la intretaierea numeroaselor drumuri pe mare si uscat si in calea multor valuri migratoare si stapanitoare, constituie leaganul unor stralucite civilizatii acumulate de milenii pe aceste meleaguri. Astfel, civilizatiei preelenice ii urmeaza cele cretana, miceeana, dorica, clasica-greaca, elenistica romana, bizantina si otomana, care au lasat vestigii de o inestimabila valoare istorica si de arta, prezente la tot pasul sau in muzee si biblioteci. Grecia reprezinta de altfel o destinatie turistica de valoare internationala.

Ocupa o suprafata de 131.900 kmp, cu o populatie de 10.4 mil. Locuitori, capitala atena, limba oficiala-greaca, majoritatea ortodocsi, recunoscuta prin cultura maslinului (locul III pe glob).

2 TURISMUL

1 Factori care influenteaza turismul

Exista o multitudine de factori demografici, economici si politici care influenteaza turismul unei tari, deci si a Greciei.

Din punct de vedere al factorului demografic, Grecia se remarca printr-o populatie tanara, cauzele fiind ritmul inalt de crestere al populatiei dar si speranta de viata relativ redusa a grecilor. Se remarca faptul ca in ultimii ani media de varsta tinde sa creasca, in special datorita scaderii ritmului de crestere a populatiei si cresterii sperantei de viata. In aceasta privinta, se poate aprecia ca, datorita cresterii demografice, cererea turistica a grecilor va creste.

In ceea ce priveste exporturile de, o populatie tanara poate asigura forta de munca necesara serviciilor pentru realizarea ofertei turistice cu un cost relativ redus.

In privinta factorului politic, Grecia beneficiaza de stabilitate politica. Cu toate acestea, diferitele conflicte si atentate teroriste creeaza un anumit disconfort, afectand serios turismul si intreaga dezvoltare economica a regiunii.

Tipuri de turism practicate in Grecia

Sub aspect turistic se pot delimita trei areale:

a) GRECIA CONTINENTALA cuprinde unitatea montana a Pindului, Rodopilor si Campiilor Thesaliei, Salonicul si Strumei si a litoralului marin cu peisaje variate. Se impun legendarul Munte Olimp ce domina Campia Thesaliei si Epirului, peisaje montane si de litoral cu stancarii, cele carstice, cu chei si pesteri (Perena - cea mai importanta) de pe tarmul ionic sau defilee si canioane adanci, cu pereti verticali, de pe litoralul egeean. Cuprinde vestitele provincii istorice sau regate: Macedonia, Thesalia, Magnezia, Etolia, Epir, Acarnania. Alaturi de valorile etnografice prezentate in toate localitatile rurale, se afla si importante atractii cultural-istorice in unele centre turistice: Salonic (450.000 locuitori) intemeiat in 35 i.Hr. de regele Macedoniei Casandru - capitala provinciei Grecia de Nord, azi obiective: Turnul Alb, Arcul si Palatul lui Galerius (sec. XIII), ruinele palatului regal, Agora, Muzeul de Arheologie. Vergina - oras sacru al regilor Macedoniei, unde s-a nascut imparatul Alexandru Macedon, azi un imens muzeu (6 ha). Stagira - locul de nastere al filozofului antic Aristotel. Alexandroupolis - oras antic, cu vechiul sau far, recunoscut si prin icre conservate si caviar. Dion - la poalele Olimpului, cu o falnica cetate, vestigii antice, muzeul de aici se urca spre varful sacru al antichitatii. Ossa - ce adaposteste centaurii din antichitate. Meteora - un fenomen natural unic in lume - coloane de gresie si conglomerate erodate in forme bizare - cu numeroasele manastiri (Schimbarea la Fata, Varlaam si Sf. Stefan)cu prezente culturale romanesti. Alte centre: Volos, Larissa si Lamia - cu o vechime de peste 4000 de ani.

Forme de turism: de circulatie cu valente culturale si de tranzit, montan, cura heliomarina, agrement si sporturi nautice.

b)       GRECIA PENINSULARA se suprapune peninsulelor montane ce inchid golfurile marine de mare pitoresc si anume: Peninsula Calcidica cu cele trei ramificarii: Hagion - Oros, Sithonia si Cassandra, Peninsula Magnezia si Atica - Beotia, despartite prin Canalul Korinthos (6km) de Peninsula Peloponez (care poate fi asimilata cu o insula). Cuprinde provinciile de mare rezonanta istorica si culturala: Beotia, Attica, Locrida, Focida, Argolida, Arcadia, Pelopones, Mesenia, Elis, Calcidica.

In Peninula Clacidica se impune Muntele Athos care se ridica in forma de piramida la 2033 m, pe un promontoriu de 8-12 km latime si care patrunde circa 60 km in mare. Recunoscut prin bogatia si varietatea operelor de arta, ca fiind cel mai mare centru artistic al lumii bizantine, mai ales in timpul dinastiei Paleologilor. Athosul, simbol al crestinismului rasaritean, este renumit prin cele peste 20 de manastiri si schituri (din cele 40 cate au existat pe vremuri de glorie), agatate pe stancile muntelui, asemenea unor orase medievale datand din sec. IX-X; acestea au propriul lor port in micile golfuri din peninsula. Prezenta romaneasca se regaseste aici in cititorii de biserici si manastiri, basoreliefuri, picturi, fresce, donatii de manuscrise, cartii religioase, icoane, vesminte. Amintim: Zografu (cititor Stefan cel Mare), Dochiariu (Al. Lapusneanu), Dinosiu (Petru Rares), Cultumus, Marea Lavra (963), Iveron, Sf. Pavel etc. In bibliotecile din Athos se gasesc peste 1200 manuscrise pe pergament, matase si hartie, peste 800 de miniaturi, documente si sigilii.

Peninsula Attica - unul dintre cele mai stancoase si aride pamanturi ale Greciei, detine, alaturi de aspecte peisagistice de mare atractie, atat calcaroase (chei, defilee, pereti verticali la Thermopylai - in Muntii Parnas), cat si marine, cu plaje insorite si pitoresti si un potential cultural - istoric de o inestimabila valoare.

Atena (Athinai) (3 mil. locuitori cu aglomeratia urbana) - metropola Greciei si oras-muzeu, prin monumentele istorice si arhitecturale ca si muzeele sale, constituie unul dintre cele mai importante orase culturale din lume. In sec. Vi.Hr. era sanctuarul frumusetii clasice, simbolul civilizatiei, al gandiri politice si filozofice cele mai avansate.

Intre vestigiile culturale, unele de valoarea universala, se remarca: ansamblul de edificii de pe Akropolis, cel mai splendid complex arhitectural al antichitatii grecesti, inchinat zeitei Athena, care a dainuit si domina Piata Omnia de 25 de secole, la cei 156m unde este situat. Este alcatuit din: Parthenonul - mare templu, Erechteionul - templu religios cu 9 sanctuare, Templul Athenei Nike, Propileele (avanportile) din marmura alba, Pinacoteca si Marea Scara. In apropierea Acropolisului se afla ruinele Marii Biblioteci a lui Hadrian, langa o impunatoare moschee - azi muzeu si renumitul Turn al vanatorilor. La baza stancii Acropolis se afla vestigiile teatrelor lui Herodos, Aticus si Dionysos, ca si Templul lui Pericle. In centrul orasului se pot admira ruinele templului lui Zeus Olimpianul (15 coloane din 105), arcul de Triumf al lui Hadrian, Muzeul National de Arheologie, Stadionul Olimpic din marmura (70.000 de locuri) unde s-au desfasurat primele Jocuri Olimpice in 1896; Cap Sounion (in extremitatea sudica) - pe Coasta Marii Egee, unde se poate admira Templul lui Poseidon.

Atena moderna unita cu portul Pireu este o metropola europeana, important centru industrial, comercial si naval cu bulevarde largi bordate de palmieri, leandri si chiparosi inalti. Ca in toata Grecia, predomina cele trei culori: albul caselor, rosul acoperisurilor si verdele intens al vegetatiei, aici adaugandu-se azuriul marii. In apropiere renumita statiune balneara Rafina, cu intinse plantatii de lavanda, brevet pentru bauturile "Mastika", "Ouzo" si "Retsina" (vin cu rasina de pin); Marathon - localitate istorica cu mausoleul celor 192 de atenieni morti in lupta cu persii (490i.Hr). Delfi -orasul sacru (243 km de Atena), renumit prin Oracolul de la Delfi, situat la circa 500 m deasupra marii, cu Templul lui Apollo si camera subterana secreta, unde Pithya dadea oracole.

Peninsula Peloponez - leaganul civilizatiei miceene faurita de ahei dupa 1650i.hr., una din cele mai importante din Grecia antica, detine importante valori cultural-istorice in stravechile centre antice: Micene, Agros, Pylos, Sparta, Epidaur.

Micene - fosta capitala a aheilor cu numeroase vestigii: ruinele palatului regelui Agamemnon (zidul gros de 6 m si lung de 1 km), celebra Poarta a Leilor (ramasa in picioare), constructii ce impresioneaza prin dimensiunile uriase ale blocurilor fasonate, mormintele - cutii sapate in stanca, mormantul lui Agamemnon de forma unei colibe. Tirint - o straveche cetate ridicata de ahei cu vechi vestigii si un muzeu "Corinthos" unde Apostolul Pavel a convertit primii crestini, vestigii antice, muzeu. Epidaur - cu Teatrul Antic - cu cea mai buna acustica din lume si alte vestigii antice, muzeu; aici s-a nascut filozoful Esculap. Nauphlion (Insula Burzi), plaja si hoteluri ("Grande Bretagne", mobilat in stil victorian constituie o mare atractie turistica). Olimpia - oras - sacru la poalele Muntilor Cromian cu o vegetatie de pin, maslin si chiparos, inchinat lui Zeus si zeitei Hera, cu temple, sanctuare de mare valoare artistica, muzeu; sta la originea Jocurilor Olimpice ocazionate de sarbatorile date in onoarea lui Zeus inca din anul 776i.Hr. care se repetau la fiecare cinci ani. Alte centre de importanta turistica: Sparta - cu celebra cetate dorica; Pylos, Patras (Patrai), Nemeea etc.

Forme de turism: de circulatie cu valente culturale si de tranzit, odihna si recreere si cura heliomarina.

c)       GRECIA INSULARA are o larga desfasurare in marile vecine continentului (3500 de insule) si se impune prin peisajul stancos, calcaros sau vulcanic, ca si prin istoria civilizatiei si culturii grecesti prezenta in fiecare insula prin vestigii importante.

Insula Creta (Kriti), "Tara legendarului Minos" (fiul lui Zeus), "Patria lui Zeus" aflata in sudul Marii Mediterane, a reprezentat placa turnanta a culturii si civilizatiilor ce veneau din Asia Mica si Africa, iar dupa legenda, aici ar fi trait Minotaurul (omul cu cap de taur). Vestigiile civilizatiei cretane (minoice) se regasesc in peste 93 de orase. Cnossos - capital vechiului regat cretan celebru prin palatul sau cu faimosul labirint, Iraklion, Melia.

In cadrul Insulelor Sporadele Sudice (12 insule) de mare frumusete peisagistica, cu plaje insorite, dar si cu valori culturale si istorice inestimabile se individualizeaza: Rhodos - o adevarata gradina cu flori si palmieri, cu edificii grandioase, temple, monumente, biserici, moschei, muzee (din sec. IV i.Hr.), peste 3000 de statui ornau capitala insulei. Este recunoscuta prin celebrul monument "Colosul din Rhodos", 32 m (una din cele 7 minuni ale lumii antice) si marmura de Rhodos. Patmos - unde a fost exilat evanghelistul Ioan (in anul 95 e.n), cu o manastire ce-I poarta numele. Samos - cu peisaje si plaje pitoresti. Toate au avut legaturi cu Tarile Romane prin negustori, carturari si domnitori romani de la Petru Cercel (1583-1585) pana la Mihai Sutu (1820).

Insulele Sporadele de Nord dispun de minunate plaje, peisaje atragatoare, cu paduri de maslin, vestite podgorii, ape minerale. Amintim insulele: Skyros, Skiathos etc.

Insulele Ciclade, incarcate de istorie, civilizatie clasico - greaca, cu traditii, peisaje pitoresti, calcaroase sau vulcanice, constituie atractii turistice recunoscute in Europa. Paros si Idra sunt insule de mare frumusete, loc de intalnire a artistilor din diferite tari, cu numeroase legaturi cu Tarile Romane. Thira - insula vulcanica cu peisaje si plaje pitoresti si vestigii arheologice, vulcanul activ Santorin, Tinos, Miconos (cea mai pitoreasca), Delos, Maxos, insule cu peisaje impresionante, obiective istorice, muzee si vestigii ale templelor Afroditei, Artemisei si lui Apollo.

Insulele Ionice constituie o destinatie turistica interesanta. Corfu - "Insula Verde" cu plaja, agrement nautic, vestigii istorice, Fortareata Esplanada, loc al paradei si procesiunilor religioase, unde in 1811 localnicii i-au oferit lui Napoleon Bonaparte un spectacol de curse de cai, Cefalonia - "Insula Brazilor", cu 16 morminte postmiceene, sacrofage, muzeu cu o bogata colectie.

Alte insule: Eubeea cu plaje frumoase, Salamina - cu Templul Afroditei, Kios - piatra lui Homer si cu renumitul vin cu rasina de brad. Lesvos - cu padurea preistorica pietrificata de peste 5000 de ani, Leucas si Zanteo - cu peisaje pitoresti, plaje, vestigii istorice.

Forme de turism: de circulatie cu valente culturale, cunoastere stiintifica, cura heliomarina.

3 CALCULUL SI INTERPRETAREA A PRINCIPALILOR INDICATORI AI TURISMULUI DIN GRECIA

1 INDICATORII CERERII TURISTICE

1. Indicele modificarii cererii turistice

ICE_0-i = CE_i / CE₀ · 100 unde CE_i = cererea externa la momentul i

CE₀ = cererea externa la momentul 0

ICE_96-95

Deci cererea turistica a scazut in 1996 cu 14.84% fata de 1995.

ICE_97-96 = 207.000 / 2.214.000 · 100 = 144.85%

Rezulta asadar ca cererea turistica a crescut in 1997 cu 44.85% fata de 1996.

ICE_98-97 = 2.508.000 / 207.000 · 100 = 78.20%

Cererea turistica a scazut in 1998 fata de 1997 cu 21.8%.

ICE_99-98 = 2.582.000 / 2.508.000 · 100 = 102.95%

Cererea turistica externa a crescut in 1999 cu 2.95% fata de anul 1998.

2. Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice

CEZ_i = cererea turistica provenind din regiunea i

CEZ₁= cererea turistica provenind din Africa

CEZ₂ = cererea turistica provenind din America

CEZ₃ = cererea turistica provenind din Europa

CEZ₄ = cererea turistica provenind din Asia de Est & Pacific

CEZ₅ = cererea turistica provenind din Asia de Sud

CEZ₆ = cererea turistica provenind din Orientul Mijlociu

Observati si concluzi:

In 1996 ponderea cea mai mica in totalul turistilor intrati in Grecia a fost detinuta de turistii din Asia de Sud (0.54%), iar ponderea cea mai mare de turistii din Orientul Mijlociu (42.05%), acestia fiind urmati de turistii proveniti din Europa (40.19%);

In 1997 ponderea cea mai mica a continuat sa fie detinuta de turistii proveniti din Asia de Sud (0.78%), in timp ce ponderea cea mai mare a fost detinuta de turistii europeni (51.95%), crestere ce se poate explica prin dublarea numarului turistilor europeni (de la 890.000 in 1995, la 1.665.000 in 1997) in timp ce numarul turistilor proveniti din Orientul Mijlociu nu a suferit modificari majore (a scazut de la 931.000 in 1996 la 925.000 in 1997);

In 1998 ponderile turistilor proveniti din cele sase regiuni nu au suferit modificari majore. 48.16% din turistii intrati in Grecia au provenit din Europa, iar ponderea cea mai mica a fost detinuta de turistii proveniti din Asia de Sud (1.03%);

In 1999 desi turistii proveniti din Europa au continuat sa detina ponderea cea mai mare in totalul turistilor intrati in Grecia totusi aceasta pondere a scazut de la 48.16% in 1998, la 46.92% in 1999.

In perioada 1995 - 1999, desi au existat modificari, ponderile cele mai mari le detin turistii proveniti din Europa, urmati de cei din Orientul Mijlociu.

Indicele de variatie a cererii externe pe zone de provenienta

ICE_i   = CE_i'99 / CE_i'95 · 100

ICE_Africa    = CE_1'99 / CE_1'95 · 100 = 15000 / 327.000 · 100 = 0.46%

ICE_America = CE_2'99 / CE_2'95 · 100 = 182.000 / 179.000 · 100 = 1.01%

ICE_Europa   = CE_3'99 / CE_3'95 · 100 = 1.244.000 / 1.12000 · 100 = 1.10%

ICE_{Asia de E, Pacific} = CE_4'99 / CE_4'95 · 100 = 160.000 / 126.000 · 100 = 1.26%

ICE_{Asia de A} = CE_5'99 / CE_5'95 · 100 = 21.000 / 18.000 · 100 = 1.16%

ICE_{Orientul Mijlociu} = CE_6'99 / CE_6'95 · 100 = 891.000 / 826.000 · 100 = 1.07%

Se poate spune asadar ca in anul 1999:

Numarul turistilor proveniti din Africa a scazut cu 0.54%,

Numarul turistilor proveniti din America a crescut cu 0.01%,

Numarul turistilor proveniti din Europa a crescut cu 0.10%,

Numarul turistilor proveniti din Asia de Est & Pacific a crescut cu 0.26%,

Numarul turistilor proveniti din Asia de Sud a crescut cu 0.16%,

Numarul turistilor proveniti din Orientul Mijlociu a crescut cu 0.07%, fata de anul 1995.

In aceasta perioada, dinamica cea mai mare a avut-o cererea provenind din Asia de Est & Pacific, urmata de cea provenind din Asia de Sud, Europa si Orientul Mijlociu.

4. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport

Se poate observa, asadar ca in perioada 1995-1999 turistii au folosit ca mijloc de transport mai ales avionul, in proportie de peste 60%. Mijloacele auto detin, de asemenea, o pondere importanta fiind utilizate de peste 20% din turistii care intra in Grecia.

5. Indicatorul duratei medii de sejur

S_mediu = numarul de innoptari / numarul de turisti = Zt / T

In 1995: S_{mediu 1} = 19.94000 / 2.600.000 = 7.70 zile

In 1996: S_{mediu 2} = 16.231.000 / 2.214.000 = 7.33 zile

In 1997: S_{mediu 3} = 21.836.000 / 207.000 = 6.81 zile

In 1998: S_{mediu 4} = 15.089.000 / 2.508.000 = 6.02 zile

In 1999: S_{mediu 5} = 15.43000 / 2.582.000 = 5.98 zile

S_{mediu 5} / S_{mediu 4} · 100 = 5.98 / 7.33 · 100 = 81.6%

Rezulta ca in perioada 1995-1999 durata medie de sejur a scazut anual, ajungand de la 7.70 zile in 1995 la 5.98 zile in 1999. Durata medie de sejur din 1999 a fost cu 18.4% mai mica decat cea din 1995.

Statiunea Salonic inregistreaza in 1998 una din cele mai mari rate de ocupare (79%) din regiunea Orientului Mijlociu, alaturi de Eliat (statiune din Iordan) cu 71% si de marile centre de afaceri Dubai (74%), Jeddah (73%) si Tel Aviv (72%). Pe de alta parte insa, Luxorul inregistreaza una din cele mai scazute rate de ocupare (33%).

2 INDICATORI OFERTEI TURISTICE

1. Indicatorul capacitatii de cazare

Guvernul grecesc se implica foarte mult in industria turistica a tarii, fara insa a inabusi initiativa privata din acest sector. In acest sens, strategia elaborata de Guvern se bazeaza, in primul rand, pe privatizarea industriei si mai ales a sectorului hotelier. Un exemplu al retragerii sectorului public din conducerea hotelurilor este dat de hotelul Grande Bretagne (vandut in anul 1997).

Ca rezultat al atragerii investitorilor in dezvoltarea hotelurilor si statiunilor, un major boom al constructiilor a fost inregistrat in mai multe parti ale tarii, mai ales in insula Creta.

I = L_i / L₀ · 100

I₁₉₉₆ / I₁₉₉₅ · 100 = 125.830 / 114.035 · 100 = 110.34%

Asadar capacitatea totala de cazare a crescut in 1996 cu 10.34% fata de 1995.

I₁₉₉₇ / I₁₉₉₆ · 100 = 129.820 / 125.830 · 100 = 1017%

Si in anul 1997 s-a inregistrat o crestere a capacitatii de cazare cu 17% fata de 1996, dar aceasta crestere nu a fost atat de insemnata ca cea din 1996.

I₁₉₉₈ / I₁₉₉₇ · 100 = 136.531 / 129.820 · 100 = 105.16%

Rezulta ca si in anul 1998 capacitatea de cazare a crescut cu 5.16% fata de anul 1997.

I₁₉₉₉ / I₁₉₉₈ · 100 = 140.854 / 136.531· 100 = 1016%

Capacitatea de cazare a continuat si in anul 1999 sa fie extinsa, ea crescand cu 7% fata de 1998.

Rezulta ca in perioada 1995-1999 capacitatea de cazare a fost extinsa aceasta crestere cunoscand o evolutie relativ constanta.

2. Indicatorul relatiei cerere - oferta

2.1 Indicele evolutiei innoptarilor

I = NH_i / NH₀ · 100

	EVOLUTIA INOPTARILOR IN HOTELURI ETC.

NH₁₉₉₉ / NH₁₉₉₅ · 100 = 15.43000 / 19.94000 · 100 = 77.38%

Rezulta ca in perioada 1995-1999 numarul total de innoptari a scazut cu 22.62%, ceea ce se poate explica prin scaderea cererii turistice externe.

Indicatorii cheltuielilor turistice, evolutia in timp (cheltuielile turistice pentru cererea interna)

A.    Balanta turistica

Rt₁₉₉₆ / Rt₁₉₉₅ · 100 = 225 mil. USD / 129 mil. USD · 100 = 174.41%

Rt₁₉₉₇ / Rt₁₉₉₆ · 100 = 918 mil. USD / 225 mil. USD · 100 = 408%

Rt₁₉₉₈ / Rt₁₉₉₇ · 100 = 1.048 mil. USD / 918 mil. USD · 100 = 114.16%

Rt₁₉₉₉ / Rt₁₉₉₈ · 100 = 1.067 mil. USD / 918 mil. USD · 100 = 101.81%

Se observa ca in perioada 1995-1999 s-a inregistrat o crestere continua a volumului cheltuielilor turistice, saltul cel mai spectaculos inregistrandu-se in anul 1997.