TURISM-SERVICII

INFIINTAREA PENSIUNII AGROTURISTICE

MAIA

CUPRINS:

Cap. 1: Notiuni generale despre agroturism

Scurt istoric

Ce inseamna agroturismul?

Factorii ce determina dezvoltarea agroturismului

Diferentele fata de turismul clasic

Cap. 2: Alegerea zonei si a terenului pentru amenajarea pensiunii agroturistice

2.1. Studiul mediului din punct de vedere geografic

2.2. Studiul mediului din punct de vedere al conditiilor socio-umane

2.3. Studiul mediului din punct de vedere al contextului economic

2.4. Studiul mediului din punct de vedere al transportului si infrastructurii

2.5. Studiul mediului din punct de vedere al activitatii si produsului turistic

Cap. 3: Planul de afaceri

3.1. Descrierea firmei si a afacerii

3.2. Analiza pietei

3.2.1. Cererea actuala in depresiunea Hategului

3.2.2. Produsul turistic

3.2.3. Concurenta

3.3. Analiza SWOT a pensiunii MAIA

3.4. Legislatia in domeniu

3.5. Publicitatea

3.6. Managementul firmei

3.7. Resursele umane

3.8. Stabilirea tarifului de cazare a pensiunii

Cap. 4: Contabilitatea activitatii de cazare

4.1. Inregistrarea operatiunilor de amenajare a pensiunii

4.2. Activitatea de turism: caracterizare, clasificare, documente specifice

4.3. Contabilitatea alimentatiei publice

4.4. Activitatea de cazare si alte prestari de servicii

Cap. 5: Amenajarea pensiunii MAIA

5.1. Amenajarea exterioara a pensiunii

5.2. Amenajarea interioara a pensiunii

Anexe

Bibliografie

CAP.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE

AGROTURISM

1.1. Scurt istoric

Incepand cu deceniul VI al secolului nostru, atat in Europa cat si in celelalte continente s-a constatat tot mai pregnant tendinta de petrecere a timpului liber in mijlocul naturii, in localitatile rurale, departe de agitatia si stresul vietii citadine. Acest fenomen avea la baza diverse motivatii: reactualizarea mitului cow-boy-ului in SUA, curiozitatea petrecerii vacantei in alt loc decat cele obisnuite, realizarea unor concedii cu preturi relativ modeste, tratarea unor nevroze si dezechilibre psihice etc.

Pentru mediul rural consecintele au fost benefice, imbunatatind nivelul de trai din aceste zone, concomitent cu revigorarea traditiilor si obiceiurilor populare, a activitatilor mestesugaresti care se aflau intr-un declin evident. Acest fapt a determinat statele respective sa sustina activitatea de agroturism, sa o incurajeze si sa intervina chiar activ pentru a realiza renasterea spatiului rural, dezvoltarea lui durabila si eficienta.

Cea mai complexa si completa retea de agroturism se gaseste in Uniunea Europeana, care a acordat atentie acestei activitati, incurajand aparitia organismelor neguvernamentale sau nationale care se ocupa de acest domeniu de activitate, creditand aceste activitati pe termen lung, cu dobanzi foarte mici, scutind de taxe si impozite pentru activitati desfasurate mai mult de zece ani, acordand sprijin logistic, profesional, financiar. Agroturismul este dezvoltat in Grecia, Franta, Austria, Elvetia, Spania si Portugalia, Irlanda, Belgia etc. Analizand aceasta activitate desfasurata pe teritoriul vest-european, se pot usor desprinde cateva trasaturi comune, care au facilitat aceasta dezvoltare:

Majoritatea statelor din Uniunea Europeana au reusit implementarea agroturismului ca activitatea cu ponderea cea mai importanta in mediul rural. In dorinta de a dezvolta acest mediu, Uniunea Europeana a actionat constant si eficient pentru crearea unui cadru propice acestei activitati.

S-a incurajat si promovat dezvoltarea fermelor taranesti pe tot teritoriul rural fiind lansat sloganul "un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice activitate in cursul unui an intreg". S-a ajuns astfel ca 2/3 din spatiul rural european sa practice agroturismul.

O activitate comuna si sustinuta a acestor tari in acordarea de sprijin si facilitati gospodariilor rurale care isi incep activitatea in agroturism, in special prin credite, ajutoare financiare si alte forme de ajutor. Astfel, creditele sunt acordate pe termen medii si lungi (unele credite sunt in procente ce variaza intre 40-60% nerambursabile - Portugalia), au perioade de gratie, se primesc fara a fi necesare garantii, dobanzile percepute sunt foarte mici comparativ cu cele obisnuite. Pentru aceste credite conditie de baza este obligativitatea de a practica agroturismul minimum 10 ani (Franta, Grecia, Elvetia, Austria, Portugalia). Statul sprijina aceste activitati si prin lucrari de modernizare a infrastructurii in mediul rural, avantajand astfel gospodariile taranesti.

Statul incurajeaza si turistii sa se indrepte spre mediul satesc, mediatizand intens, prin adevarate campanii publicitare mediul de viata taranesc, fermele agroturistice, facilitatile obtinute prin practicarea acestei forme particulare de turism. De asemenea, prin introducerea unor facilitati financiare, incurajeaza locuitorii urbani sa se indrepte spre zona rurala in petrecerea vacantelor si a timpului liber. De exemplu prin introducerea cecurilor de vacanta cu destinatia agroturismul, care sunt in anumite procente (care variaza de la tara la tara) subventionate fie de stat, fie de firmele la care lucreaza respectivii turisti potentiali, a fost puternic incurajat si stimulat turismul rural. Elvetia a introdus si "certificatele de vacanta" obtinute prin cumpararea de actiuni in domeniul turismului, prin care detinatorul isi poate petrece o saptamana pe an intr-o casa de vacanta in mediul rural. Certificatul este transmisibil si se poate cumula pe mai multi ani.

Investitiile statului se manifesta si direct in agroturism prin construirea unor case de vacanta (Austria, Franta, Elvetia) sau refacerea si modernizarea unora deja existente, parasite si degradate. Aceasta ultima actiune este specifica Frantei si Portugaliei si este realizata de autoritatilor locale. Franta a introdus astfel in sfera agroturismului, numeroase case si ferme taranesti abandonate, transformandu-le in ferme agroturistice care sunt dotate cu toate instalatiile moderne strict necesare si inchiriate pe diverse perioade turistilor. Cand nu sunt inchiriate, administratiile locale au datoria de a le intretine. Turistii care inchiriaza astfel de case sunt obligati sa achite o taxa de sejur comunitatii, care este folosita pentru intretinerea si eventual dezvoltarea agroturismului in zona. Portugalia a restaurat, modernizat si inchiriat sau vandut vechile conace, castele, ferme, case particulare parasite..

Activitatea de agroturism s-a diversificat incercand astfel sa cuprinda un numar cat mai mare de turisti. Astfel sunt renumite activitatile agroturistice pentru tineri (hanuri de tineret - Portugalia, adaposturi pentru tineri - Grecia, gites pentru copii si tineri - Franta), agroturismul pentru familii, incercandu-se ca prin preturi modeste, sa se asigure conditii cat mai bine pentru familii singure sau cu copii. Astfel, in Grecia, fermele taranesti sunt amenajate cel mai adesea pentru a caza familii complete, in Franta sunt amenajate case turistice care sunt puse la dispozitia turistilor, avand in mod obligatoriu bucatarie cu toate dotarile, grup sanitar cu apa calda si rece, dus, chiuveta, WC, Australia a infiintat statiuni de odihna in mediul rural destinate numai familiilor cu copii, Elvetia a construit casele de vacanta cu dotari strict necesare unei familii cu copii etc.

Exista o strategie ferma de a scoate in evidenta particularitatile nationale, traditiile si obiceiurile existente in zonele rurale respective. De exemplu in Austria, agroturismul se caracterizeaza prin caracter predominant taranesc, linistit, cu o mare bogatie folclorica si etnografica. Pentru a reusi acest lucru, aceasta tara a delimitat foarte strict localitatile de tip agroturism. O astfel de localitate trebuie sa fie departe de zonele urbane si caile de comunicatie, alimentele si mancarurile trebuie sa fie specifice locului, ambianta trebuie sa poarte amprenta traditiilor locale, iar persoanele de deservire trebuie sa poarte costume taranesti. De asemenea muzica, dansurile, spectacolele oferite turistilor trebuie sa aiba amprenta datinilor culturale traditionale. Germania pune un accent deosebit pe sarbatorile berii, care sunt traditionale in zona, satele au fost restaurate dupa arhitectura si culoarea straveche, astfel incat sa creeze impresia si sentimentul unor peisaje din povestilor fratilor Grimm. Franta pune accent pe meniurile specifice si inedite (tartine cu unt inmuiate in ceasca de cafea cu lapte, diverse preparate de melci, nenumarate sortimente de branzeturi, renumita sampanie frantuzeasca), sau french- cancan oferit in localuri intime, seara, la un pahar de vin alb, roz, rosu sau negru. Portugalia a restaurat si a introdus in circuitul agroturistic vechile ferme, conace si castele din secolul al XVIII-lea care poarta amprenta vechii civilizatii, pe fondul muzical de neconfundat al fadoului traditional.

Grija pentru mediu, pentru folosirea lui corecta, conservarea si dezvoltarea lui durabila. Fiecare autorizatie eliberata pentru practicarea agroturismului, presupune semnarea de catre practicantul acestei forme de turism unui contract prin care sunt stipulate conditiile legate de protejarea mediului, de amenajare a spatiilor parasite, de ingrijire a spatiilor limitrofe fermei taranesti. Sunt de asemenea semnate protocoale pentru asumarea raspunderii de protectie si ingrijire a animalelor din arealul geografic respectiv, iar daca in gospodaria taraneasca sunt crescute animale pentru transportul turistilor sau activitati de divertisment (calarie, plimbari cu sania, cu caruta, cu sareta), proprietarul fermei isi asuma in scris responsabilitati legate de ingrijirea in bune conditii, de protejare a lor.

Toate aceste tari au incercat sa gaseasca o modalitate eficienta de a se face cunoscute pe piata turistica si in acelasi timp de a convinge fermierii de eficienta acestei activitati. Astfel, fiecare tara a lansat slogane specifice care sintetizeaza politica ei in promovarea agroturismului. Grecia a publicat sloganul "un oaspete pentru un sejur aduce mai mult decat orice activitate intr-un an intreg", Portugalia are deviza:" un turist - un prieten. Zambeste!", s.a.

Modernizarea discreta, dar persistenta a zonei rurale agroturistice. Exista in orice tara stipulate clar conditiile minime de confort care trebuie asigurate turistilor. Este adevarat, aceste modernizari nu trebuie sa afecteze arhitectura si culoarea locala, ci trebuie sa fie implementate intr-un mod armonios, mascat, observandu-se practic doar serviciul prestat. Astfel Franta obliga orice activitate agroturistica, chiar si cea de campare, sa aiba ca echipamente obligatorii: sursa de apa potabila, grup sanitar bine amenajat, punct sanitar, WC. Grecia are zonele rurale atat de moderne si de bine echipate, incat legislatia nemteasca obliga la respectarea arhitecturii si culorii locale, conditiile de cazare si masa fiind subintelese. Austria are stabilite prin legislatie conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o locuinta agroturistica, printre ele fiind si modernismul care trebuie sa existe, fiind obligatoriu o dotare minima de amenajari necesare unui confort considerat decent. Elvetia, prin satele de vacanta si coloniile de vacanta ofera turistilor toate dotarile necesare pentru un confort considerat mediu, atat pentru familiile cu copii, cat si pentru persoanele solitare. Portugalia, acorda credite in conditii deosebit de avantajoase fermierilor care doresc modernizarea gospodariilor lor in vederea practicarii agroturismului.

Politica preturilor este comuna in Uniunea Europeana, agroturismul fiind considerat cea mai avantajoasa forma de turism din toate formele cunoscute. Se poate spune chiar ca este un turism social, pentru ca permite si familiilor cu venituri modeste sa-si petreaca vacante deosebite. Franta are prin Federatia Nationala a Spatiilor de Cazare Rurala aproximativ 45000 de spatii, de toate marimile, toate gusturile si toate preturile. Grecia considera ca aceasta forma de turism se adreseaza claselor sociale cu venituri mici si medii, tarifele variind intre 40-60 DM pe zi. Acesta poate fi si motivul pentru care cel mai mare numar de turisti provin din Grecia de est, iar pe categoria de varsta, cei mai numerosi sunt tinerii proaspat angajati, deci cu venituri modeste. Toate tarile din Uniunea Europeana au generalizat sistemul cecurilor de vacanta, sistem care protejeaza familiile cu venituri modeste si le permite petrecerea vacantelor in mod placut, la tarife rezonabile.

Toate aceste caracteristici promovate si puternic sprijinite de stat, au dat roade, Uniunea Europeana avand in prezent cea mai buna retea de agroturism. Efectele acestei activitati sunt benefice pentru zona rurala europeana, atat sub aspectul dezvoltarii si modernizarii acestor spatii, cat si prin imbunatatirea nivelului de trai pentru locuitorii acestuia. Astfel, in Germania, agroturismul este practicat de mai bine de 2/3 din spatiul rural, fermele nemtesti fiind extrem de cointeresate sa investeasca si sa se dedice acestei activitati.

Franta are in prezent peste 400 de sate turistice, situate in 80 de departamente de deal si munte, in aceasta activitate fiind antrenati peste 150000 de locuitori rurali.

In Elvetia, doi tarani din trei isi obtin veniturile din agroturism, acesta producand anual 5,6% din PIB si asigura locuri de munca pentru aproximativ 300000 de persoane.

Portugalia are 800 km de coasta pe malul Atlanticului si 12 insule, in care singura preocupare importanta este agroturismul. Aceasta activitate este reglementata din 1986 si este practicata de zeci de mii de agricultori.

Austria a sarbatorit in 1989, 100 de ani de activitate agroturistica, considerata o traditie cu care se mandreste. Una din trei gospodarii rurale se ocupa de agroturism. Din 1963 au luat fiinta asa numitele "sate de recreere", un exemplu de gospodarie agroturistica pentru toata Europa.

Agroturismul in Romania

Agroturismul a avut primele ecouri in tara noastra in 1973. la acea data, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744, erau declarate "sate turistice", 12 localitati rurale, care prin respectivul ordin primeau si instructiunile minime de organizare si functionare. Un an mai tarziu insa, ordinul devine desuet, prin interzicerea expresa a cazarii turistilor straini in locuintele particulare din localitatile rurale. Practic, activitatea agroturistica era desfiintata. Se face totusi, in final, o dispensa speciala pentru patru localitati rurale: Leresti, Sibiel, Crisan si Murighiol (caruia i s-a schimbat insa numele in Independenta, ceea ce a creat confuzii printre turistii straini), care insa erau supravegheate permanent.

Desi, in aceste conditii, agroturismul nu s-a putut dezvolta, localitatile respective si mai ales specialistii in turism au avut un contract direct cu aceasta activitate, i-au intuit potentialul, au putut trage concluzii privind exploatarea turistica si perspectivele sale. Desi practicarea agroturismului nu este o activitate deloc noua in Romania, pana la inceputul anilor 1990 aceasta a fost practic ignorata. Principalele reglementari si inregistrari statistice au aparut in 1994-1995, perioada incepand cu care agroturismul inregistreaza o permanenta evolutie pozitiva.

Dupa 1990, la nivel national, s-a incercat reorganizarea acestei activitati, in primul rand prin elaborarea unui pachet de legi care sa incurajeze aceasta activitate. Totusi, activitatea agroturistica a demarat lent si a evoluat nesatisfacator.

In anul 1997, la nivel national existau 159 pensiuni agroturistice, cu o capacitate de cazare de 783 de locuri. Numarul turistilor cazati in pensiuni agroturistice nedepasind in 1997 - 3000 turisti. In 2002, numarul pensiunilor agroturistice a crescut de aproape 3 ori, avand o capacitate de cazare de 3623; iar numarul turistilor din acest an ajungea la 32000, crescand, deci, de peste 10 ori.

Capacitati agroturistice in Romania

Tabelul 1.1

Pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor rurale romanesti cu precadere a celor din zona montana, prin elaborarea si punerea in practica a unor politici viabile, a fost creata in 1994 Agentia Nationala a Zonei Montane asimilata ca Directie Generala a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Aceasta Agentie dispune de o retea de 28 de servicii de dezvoltare montana judetene (doar judetele care au munti pe teritoriul lor), de un institut de montanologie la Sibiu si de un Centru de formare si dezvoltare in Muntii Carpati, la Vatra Dornei. Din 1994, Agentia Nationala a Zonei montane este reprezentata in Comitetul Director al Euromontana, iar din 1996 a devenit membru fondator conform noului statut al acestui organism. Printre realizarile obtinute de aceasta agentie se numara si inceperea si sprijinirea activitatilor de agroturism montan, cu rezultate deosebite in zona Bran - Moeciu, precum si actiunile Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural, care au numeroase filiale in tara.

ANTREC care a luat fiinta in 1994, are atributii importante in promovarea turismului rural si agroturismului. Ea are 16 filiale amplasate in Maramures, Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, litoralul Marii Negre, Oltenia de munte, Muntii Banatului, zona Sibiului, culoarul Bran-Rucar. Aceasta organizatie promoveaza si apara interesele membrilor sai, conlucreaza cu organizatii omoloage din alte tari si cu EUROGITES, coordoneaza si colaboreaza cu filialele judetene, organizeaza cursuri de pregatire si specializare in domeniul agroturismului, constituie, constituie si exploateaza banci de date privind turismul rural si agroturismul national.

Aceste eforturi nu inseamna decat un inceput in ceea ce priveste anvergura si insemnatatea problemelor care trebuie rezolvate in aceste domenii de activitate, astfel incat spatiul rural sa fie cuprins pe lista de prioritati ale administratiei centrale si sa faca primii pasi spre o dezvoltare durabila si eficienta.

1.2. Ce inseamna agroturismul?

O desprindere masiva din aceasta ramura complexa a turismului care a avut loc in urma cu doua decenii, o constituie turismul rural. Atentia deosebita a factorilor politici si administrativi pentru aceasta zona (rurala), care se doreste a fi atat protejata cat si modernizata, a impus ca o posibilitate reala de dezvoltare aceasta activitate de turism rural. Pe de alta parte tendinta populatiei urbane de a-si petrece timpul liber in mijlocul naturii, in liniste, departe de tot ce semnifica termenul urban, inclusiv poluare, este o garantie a posibilitatii de dezvoltare a acestei activitati in mediul satesc.

Au aparut forme diferite de activitate turistica: turismul rural, agroturismul, turismul verde. Se face adeseori o identificare a acestor termeni, intre care, este adevarat, exista multe puncte comune, suprapuneri, dar in mod cert si unele diferente care particularizeaza termenii si implicit activitatile.

Astfel, cea mai frecventa confuzie se face intre turismul rural si turismul verde. La o analiza mai atenta, se distinge totusi ca turismul verde presupune itinerarii in natura, cadrul geografic fiind preponderent in decizia turistica. De exemplu: excursie la cascada Niagara, ascensiunea unui munte etc., spre deosebire de aceasta, turismul rural presupune o activitate turistica indreptata spre zona rurala. Este adevarat ca de cele mai multe ori aceasta zona apartine unui cadru natural de exceptie, care implineste si completeaza sentimentele turistilor in sensul satisfacerii depline a acestora. Totusi, cel putin teoretic, exista posibilitatea efectuarii unei astfel de activitati fara acest criteriu natural. De exemplu: vizita la o gospodarie taraneasca, cu scop didactic, pentru prescolari.

Agroturismul insa, desi este si el confundat cu cele doua notiuni are deosebiri si mai clare, care il diferentiaza net de celelalte doua forme mentionate.

El este o activitate mult mai complexa, incluzand doua genuri de activitati: una pur turistica, iar alta, tot de natura economica, cel mai adesea agricola (dar si de alta natura), care o deserveste pe prima, o completeaza si intregeste. Tocmai pentru ca presupune o suita de activitati bine corelate, agroturismul este mult mai apreciat atat de turisti: care beneficiaza de o gama mai larga, mai cuprinzatoare si mai satisfacatoare de servicii, cat si de initiatorii activitatii, care au posibilitati mai complexe de valorificare a resurselor materiale si umane din zona rurala.

Agroturismul mai este definit ca fiind "o forma de turism practicata in mediul rural, bazata pe asigurarea serviciilor de cazare, masa, agrement si altele, in cadrul gospodariei, valorificandu-se astfel, in mod superior resursele naturale si antropice ale zonei si contribuind la ridicarea nivelului de trai al populatiei rurale".

O alta definitie considera agroturismul "forma de turism practicat in mediul rural, care foloseste (ca structura de primire turistica) gospodaria agroturistica, cu toate facilitatile ei. Reprezinta cea mai eficienta cale de valorificare a resurselor locale, existente in mediul rural."

Agroturismul este, comparativ cu turismul clasic, mai strict in ceea ce priveste conditiile de vacanta. In plus, ia in calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodariilor taranesti si localitatilor rurale, in ansamblul lor.

Agroturismul presupune, asadar, sederea in gospodaria taraneasca - pensiune, ferma etc. - consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva (uneori se indica si o anumita proportie - cel putin 20%) si participarea intr-o masura mai mare sau mai mica la activitatile agricole specifice.

Agroturismul se mai poate defini ca "o forma specifica a turismului, de o anumita complexitate, in care se regasesc, doua activitati independente, cea economica, in principal agricola si/sau silvica si cea turistica propriu-zisa in care sunt incluse cazarea, procurarea si pregatirea hranei, prestarea unor servicii, circulatia turistica etc."

Radu Rey considera ca "in zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare, turismul, in forme organizate si imbinat cu agricultura montana, poate deveni o solutie complementara, de sprijinire directa a dezvoltarii agriculturii, cresterii animalelor, cu efecte pozitive atat de natura economica, cat si pe plan social. Agroturismul permite dezvoltarea unei game variate a industriei mici, paralele cu revigorarea traditiilor si dezvoltarea unor servicii rurale complexe cu consecinte benefice pentru locuitorii mediului rural.

1.3. Factorii ce determina dezvoltarea

agroturismului

Abaterile privind intensitatea in timp si spatiu a fluxurilor turistice este o rezultanta a diferitelor forme de turism care se modifica in permanenta, atat pe plan intern cat si international.

Optiunea turistilor pentru una sau alta din formele de turism este rezultatul actiunilor concomitente a mai multor factori care influenteaza dezvoltarea in ansamblu a circulatiei turistice.

Un prim factor il constituie nivelul si dinamica dezvoltarii economice, cat si incoerenta, instabilitatea legislativa si dezordinea ultimilor ani. Din pacate tara noastra sta destul de prost la capitolul dezvoltare economica, rezultatul vazandu-se atat in numarul destul de redus de turisti romani care aloca bani pentru a intreprinde o calatorie cat si in nivelul ridicat al inflatiei, nivel de trai scazut.

Un al doilea factor la fel de important il constituie progresul tehnic inregistrat in domeniul mijloacelor de transport turistic si a infrastructurii turistice.

Un al treilea factor il constituie potentialul turistic si atractivitatile naturale de care dispune o tara/zona precum si eforturile care sunt facute pentru punerea acestora in valoare.

Distantele de transport si gradul de accesibilitate de a ajunge la locul de petrecere a sejurului influenteaza alegerea clientului pentru o anumita destinatie. In general turistii sunt influenti foarte mult de durata timpului necesar pentru a ajunge in zona sau statiunea aleasa, mai ales in cazul turismului de week-end.

Promovarea si publicitatea Sunt esentiale. Fara publicitate, o afacere oricat de reusita ar fi, e ca si cum nu ar exista.

Nivelul preturilor si tarifelor trebuie sa fie proportional cu calitatea serviciilor oferite. Un serviciu de calitate are un tarif mai ridicat, decat unul de o calitate inferioara.

Diversitatea si calitatea serviciilor oferite Paleta de servicii oferite clientilor trebuie sa fie foarte bogata si de calitate superioara, aceasta in conditiile in care concurenta pe piata este foarte acerba. Diversitatea si calitatea serviciilor oferite trebuie nu numai sa satisfaca cerintele clientilor, ci ele trebuie sa vina in intampinarea acestora.

Alta categorie de limite existente la noi in dezvoltarea agroturismului, o constituie apartenenta gospodariilor taranesti unor oameni cu varste peste 55 ani , cu putere economica scazuta si nivel scazut de cultura, ceea ce face greu de valorificat o mare parte din potentialul agroturistic. In ceea ce priveste familiile mai tinere sau mai numeroase (care cuprind in gospodarie mai multe generatii), care ar putea presta din acest punct de vedere, si servicii de turism rural, acestea sunt de regula ocupate de muncile agricole sau chiar (adesea) lucreaza in mediul urban, ca navetisti, ramanandu-le putin timp pentru alte activitati. Si totusi aceste gospodarii constituie sansa dezvoltarii turismului rural, dispunand si de forta de munca si mai adesea, si de puterea economica necesara intreprinderii activitatii de agroturism, mai ales daca nu depasesc doua generatii ( una tanara si una matura, inca nu prea in varsta) si daca dispun de nivelul cultural adecvat.

agroturismul actioneaza asupra mediului rural in mai multe directii, toate insa convergente in sensul cresterii nivelului de dezvoltare al spatiului respectiv:

a. astfel, se actioneaza in primul rand asupra dezvoltarii economice a localitatii respective, prin cresterea veniturilor populatiei, care determina modificari in structura cheltuielilor, cresterea importanta a investitiilor, dezvoltarea si amenajarea cailor de transport si comunicatii, largirea activitatii economice prin aparitia unor noi ramuri complementare activitatii agroturismului (industrie locala). O data cu dezvoltarea acesteia, are loc o crestere constanta si a activitatilor de comert, la care apeleaza constant atat turistii cat si populatia autohtona. Gospodariile care practica agroturismul, isi investesc veniturile obtinute in amenajari ale propriei locuinte, modernizari ale spatiului turistic, reparatii, dotari cu aparatura casnica si gospodareasca.

b. agroturismul actioneaza si asupra factorilor sociali din mediul rural, in primul rand prin restrangerea exodului rural si prin stabilizarea populatiei. Acest fenomen se realizeaza prin oferirea unor posibilitati decente de trai in acest mediu, prin diversificarea ocupationala a populatiei, in special a celei tinere, care este de obicei cea mai vulnerabila pe piata muncii, cea mai afectata de crizele si recesiunile economice.

c. a treia zona asupra careia actioneaza agroturismul, influentand-o pozitiv priveste factorii civilizationali, de educatie si cultura. Prin contactul permanent cu categorii sociale culte si civilizate, prin repetare se imprima si asupra populatiei autohtone norme de civilizatie si cultura. In plus, se pot realiza legaturi de prietenie cu locuitorii ai altor meleaguri, tari, creandu-se astfel primii germeni ai unei noi constiinte, planetare, progresiste. Pe de alta parte si cealalta categorie, cea a turistilor, este influentata prin cunoasterea obiceiurilor si traditiilor populare, originale, ale istoriei reale, a vietii autentice a poporului respectiv. Se poate aprecia, ca se creeaza o imagine favorabila tarii respective in lume, agroturismul fiind cel mai eficient si mai pacifist ambasador al unei tari.

d. agroturismul poate actiona si asupra sistemului managerial al localitatii respective, asupra factorilor organizatorici locali, mobilizandu-i, sporindu-le preocuparile pentru amenajarea zonei rurale sub aspectul infrastructurii, obligandu-i indirect la gasirea unor surse de finantare pentru realizarea obiectivelor de modernizare a cailor de acces, de restaurare a unor obiective turistice, de reparare a unor cladiri functionale etc. Rolul factorilor locali este in continua crestere, lor revenindu-le obligatia de a analiza situatia economica si sociala a localitatii rurale, de a realiza programe concrete de dezvoltare economica si a pleda si actiona pentru indeplinirea lor. Uniunea Europeana, de exemplu, prin principiul subsidiaritatii la nivel teritorial acorda rolul de factor decisiv al organizarii activitatii economice, sociale, financiare organizatiilor locale de conducere, organizatiile centrale sprijinind doar activitatile din localitatile respective.

1.4. Diferentele fata de turismul clasic

Exista o interdependenta intre agroturism si celelalte ramuri economice satesti, pentru ca practicarea agroturismului determina dezvoltarea acestora (olarit, legumicultura, cultivarea fructelor de padure si prelucrarea lor, pescuitul, artizanat, tesatorii), iar acestea la randul lor creeaza noi posibilitati de dezvoltare si expansiune agroturismului.

Agroturismul are cateva particularitati care il deosebesc de turismul clasic:

Spatiul in care se desfasoara aceasta activitate este spatiul rural. Mediul turistic este deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Aceasta pentru ca, de regula el vine din mediul urban. De cele mai multe ori, acest mediu rural se afla in zona montana sau premontana.

Persoanele care se ocupa de aceste activitati au grade diferite de pregatire. In activitatea agroturistica locuitorul rural este cel care gazduieste turistii, el neavand o pregatire deosebita in domeniul turistic. El are o tinuta populara, si atrage turistii prin specificul popular. Spre deosebire de acestia, in turismul clasic, persoanele care practica aceasta activitate sunt pregatiti si specializati in domeniul turistic.

Produsul turistic este diferit in agroturism fata de turismul clasic. Astfel, cazarea este diferita, in agroturism camera inchiriata fiind rustica, cu elemente decorative populare, individualizata si extrem de diversificata. Alimentatia este, de asemenea diferita, fiind preparata in serie mica, cu produse din gospodaria taraneasca, dupa retete traditionale. Aspectul pozitiv este intregit de existenta produselor proaspete si nepoluate. Serviciile oferite de agroturism sunt si ele diferite. Se fac vizite la ateliere mestesugaresti, se observa activitatile rurale obisnuite, se practica sporturi sau activitati recreative specific rurale.

Desi activitatea de agroturism nu poate fi stocata intocmai ca si cea din turismul clasic, gospodaria taraneasca este elastica, putandu-se mai usor adapta fiecarei conjuncturi, iar activitatea agroturistica este o activitate alternativa, uneori auxiliara, ea nu genereaza situatii grave de incetare a existentei gospodaresti.

Totusi, o organizare corespunzatoare a acestei activitati trebuie sa tina seama de cateva aspecte esentiale pentru eficienta ei:

un prim aspect vizeaza cunoasterea exacta a capacitatii de absorbtie a turistilor. Aceasta capacitate presupune atat evaluarea spatiilor de cazare, asigurarea transporturilor si a altor servicii pe care, conform publicitatii facute, spatiul respectiv le poate pune la dispozitia turistilor. Lipsa unei astfel de corelari determina fie o irosire a unor resurse si o folosire ineficienta a acestora, fie, dimpotriva (o suprasolicitare a acestora cu consecinte negative asupra calitatii) imposibilitatea de a asigura serviciile solicitate, cu repercursiuni asupra satisfacerii clientilor:

un alt aspect, aflat in stransa legatura cu primul este acela de estimare corecta a investitiilor ce trebuie facute intr-o gospodarie ce doreste practicarea unei astfel de activitati. Pentru a reusi obtinerea unor rezultate pozitive, orice practicant de agroturism, trebuie sa puna la dispozitia turistilor un minim de confort reclamat, de altfel, de normele de agroturism aflate in vigoare. Chiar si simpla activitate de campare in gospodaria taranului, reclama din partea acestora, anumite servicii care pot fi indeplinite cu anumite eforturi: apa, grup sanitar, paza pe timpul noptii etc. Evident, cu cat serviciile sunt mai complexe si calitatea acestuia mai buna, activitatea de agroturism are mai multe sanse de reusita.

o a treia problema ce trebuie analizata este aceea a oportunitatilor pe care zona rurala le ofera pentru diversificarea serviciilor ce pot fi oferite turistilor. Aceasta analiza are o dubla semnificatie; ea constituie programul clar al serviciilor colaterale care pot fi satisfacute in mediul respectiv, posibilitati intrinseci de dezvoltare economica a zonei rurale. La cunoasterea corecta a acestora este importanta pentru activitatea de reclama si publicitate care trebuie facute cu grija si profesionalism. Trebuie avut in vedere faptul ca diversificarea serviciilor oferite contribuie mult la cresterea calitatii agroturismului. Indiferent de categoria de turisti, atat cei tineri, cat si cei varstnici, atat cei sanatosi cat si cei bolnavi, doresc o multitudine de servicii pentru a se simti bine. De la oferirea unor posibilitati de distractie, pana la ingrijiri si supravegherea celor bolnavi, de la oferirea posibilitatilor de a practica sportul si activitati distractive sau educative pana la oferirea unor conditii optime de relaxare si odihna, toate trebuie prevazute si organizate din timp.

a patra problema presupune o analiza constiincioasa legata de calitatea (parametrii calitativi ai) serviciilor ce pot fi oferite. Este important de retinut motivatia turismului rural si al agroturismului, acela de reintoarcere spre origini, spre simplitate, spre traditie si obiceiuri stravechi, spre natura. Totusi, la inceputul secol XXI, oamenii au ajuns pe o treapta de dezvoltare care presupune anumite standarde de care nu se pot lipsi. Un anumit confort, o anumita decenta, un nivel minim de civilizatie sunt indispensabile. De aceea, este important de stabilit nivelul optim de impletire a rafinamentului civilizatiei moderne, specifice veacului nostru, cu traditionalismul si modul de viata rural. Este ideal ca elementele moderne sa fie implementate cat mai discret si mascat, dovedindu-si utilitatea mai pregnant decat prezenta.

activitatea agroturismului se poate desfasura in variante practic nelimitate: de la simpla asigurare a locului de campare in gradina sau ograda taraneasca, spre gazduirea simpla in odai sau case neutilizate, pana la formele cele mai complexe si rafinate care presupun cazare, masa si divertisment. Daca primele doua activitati reprezinta simple forme de completare a veniturilor prin inchirierea spatiilor excedentare, celelalte implica eforturi complexe si diverse. Ele sunt la randul lor extrem de variate: cazarea poate fi simpla sau cu mai multe facilitati si etape de confort; masa presupune un numar mare de posibilitati de la simplu dejun la toate cele trei mese sau comenzi speciale; divertismentul poate fi oferit de gazda insasi sau de terte persoane specializate in anumite domenii (ghizi, fotografi, pescari, olari, tesatori etc.).

indiferent de formele alese, succesul agroturismului deriva din organizarea lui corespunzatoare. Agroturismul spontan nu poate fi o alternativa eficienta, doar asigurarea unei minime organizari, a unei orientari logice si coerente, a unei specializari chiar, poate oferi cheia succesului. De aceea factorul uman, este esential in organizarea acestei activitati. Trebuie analizat tipul de gospodarie taraneasca ce corespunde tipului de agroturism ce se doreste a fi practicat, grupa de varsta a locuitorilor din mediul rural ce vor fi abordati si ancorati in aceste activitati, luandu-se in considerare toti factorii, inclusiv cei legati de educatie, cultura si civilizatie.

Procesul implementarii unei astfel de activitati in mediul rural este complex, dar aceste eforturi merita facute intrucat agroturismul reprezinta o modalitate optima de folosire a resurselor din mediul rural, care poate asigura o dezvoltare armonioasa a acesteia, iar la nivel macroeconomic reechilibrarea teritoriala si oprirea exodului rural.

Agroturismul constituie o importanta sursa de crestere a veniturilor membrilor comunitatii rurale, iar pentru intregul mediu rural o alternativa de dezvoltare economica si sociala. Desfasurat ca o activitate complementara el nu rupe echilibrul vietii taranesti, nu determina disparitia sau decaderea unor activitati existente pana atunci, ci dimpotriva permite valorificarea superioara a produselor obtinute in aceste ramuri si implicit revigorarea si chiar dezvoltarea lor, concomitent cu aparitia altora. Agroturismul este practic determinat de nevoia de a completa veniturile agricole, foarte mici, cu venituri neagricole, valorificand in acelasi timp importante resurse naturale, antropice, umane si introducandu-le in circuitul turistic intern si international.

Intrucat nu necesita investitii imense si nu produce aglomerari ca in cazul turismului clasic (care ar putea determina dezechilibre ecologice), agroturismul poate deveni un factor determinant in reamenajarea spatiului rural, in conditiile imbinarii optime a traditionalismului si modernismului.

Cap.2 Alegerea zonei si a terenului pentru amenajarea pensiunii agroturistice

Potentialul mare al turismului in zona judetului Hunedoara se datoreaza in primul rand factorilor naturali. Varietatea formelor de relief, a structurilor geologice, sistemului hidrografic si a climei cu influente mediteraneene au dus la dezvoltarea unei flore si faune specifice in fiecare subunitate a regiunii. De asemenea, bogatia tipurilor de peisaj creeaza cadrul potrivit pentru un turism diversificat: de la drumetii usoare in vecinatatea padurilor din marile orase, excursii cu cortul sau din cabana in cabana, in zonele montane inalte, pana la sporturi extreme in pesteri, avene si canioane salbatice. Totusi, in prezent, in judetul Hunedoara turismul rural nu este foarte bine conturat, existand putine pensiuni agroturistice, insa exista mari posibilitati si resurse turistice pentru dezvoltarea acestuia. In aceste localitati multe gospodarii taranesti au fost amenajate in case de vacanta, dezvoltandu-se astfel o retea de pensiuni cu un inalt nivel de confort, cu gazde ospitaliere care stau la dispozitia turistilor pentru ca odihna acestora in mijlocul naturii sa fie deplina.

Judetul Hunedoara dispune de zone naturale de o rara frumusete, care amenajate, ar putea devenii importante puncte de atractie turistica. Multe localitati din judet dispun de numeroase resurse naturale si antropice deosebite care, prin realizarea unor programe de dezvoltare si amenajare cu ajutorul autoritatilor locale, pot sa atraga foarte multi turisti. Avand in vedere diversitatea traditiilor de la sat, a portului, a arhitecturii, a mestesugurilor, a muzicii si dansului dar si a frumusetii peisajelor, in zonele fara o activitate turistica se pot pune bazele agroturismului. Putem spune ca agroturismul in judetul Hunedoara ar putea reprezenta o alternativa a dezvoltarii turismului de masa.

Turismul rural poate fi considerat deci si o afacere, iar pentru ca visul fiecarui om cu spirit intreprinzator este de a initia si dezvolta o afacere pe cont propriu, aceasta a fost si dorinta unor persoane, care dispunand de spatiul propice dezvoltarii unei pensiuni agroturistice au hotarat sa deschida o afacere.

In urma achizitionarii unei case cu teren in comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara, proprietarii au decis amenajarea acesteia in vedera practicarii unei activitati profitabile, atat pentru ei cat si pentru zona de amplasament si locuitorii acesteia. Activitatea ce urmeaza ce urmeaza a se desfasura este bazata pe agroturism. Intreprinzatorul isi pune problema ce efect ar avea pentru localnici infiintarea unei astfel de pensiuni de dimensiuni mai mari, ce satisfactii ar putea oferii viitorilor clienti, si care ar fi repercursiunile asupra zonei in situatia practicarii turismului in aceasta zona.

Intrucat zona necesita o serie de investitii, trecerea peste obstacolele si greutatile existente precum si stimularea activitatii de turism in judetul Hunedoara, mai exact in localitatea Salasu de Sus presupune indeplinirea unor conditii:

- necesitatea realizarii unor programe, planuri integrate si complexe de dezvoltare turistica;

- colaborarea intre administratia publica si sectorul privat in domeniul turistic;

- acordarea unor facilitati (scutiri de taxe, impozite etc.) investitorilor in turism;

- elaborarea unor decizii pentru combaterea factorilor poluanti si pastrarea calitatii mediului inconjurator, protejarea zonelor naturale existente

2.1. Studiul mediului din punct de vedere geografic

Depresiunea Hategului este o veche depresiune intracarpatica, o "groapa" tectonica unde au dainuit multa vreme apele unor mari lacuri. Desfasurata intre peretii inalti ai muntilor Retezat, Poiana Rusca si Sureanu, depresiunea Hategului comunica cu depresiunea Petrosani prin Poiana Merisor (731 m), cu Valea Bistrei prin trecatoarea Portile de Fier ale Transilvaniei (700 m), si se prelungeste spre nord, prin culoarul larg al Streiului pana la Valea Muresului. Este drenata de Strei si Raul Mare, comunicand cu Culoarul Streiului prin Poarta de la Subcetate. Are o forma triunghiulara avand un relief neted asemanator cu cel de campie in partea centrala si mai valurat pe margini la contactul cu muntii. Altitudinile cresc de la 300-450 m in partea centrala la 650-850 m in zonele periferice unde se dezvolta un alt relief. Pe langa faptul ca este o importanta zona de acces spre zona montana, vestigiile romane si bisericile de piatra din perioada feudala ii ridica mult valoarea turistica. Este un teritoriu cu culturi agricole si pomicole, fiind cunoscut si sub numele de "Tara Hategului".

    Izvoarele istorice ale Tarii Hategului: De la sfarsitul antichitatii si pana la prima atestare documentara, din anul 1247 a numelui Tarii Hategului, evolutia societatii din aceste parti sud-vestice ale Transilvaniei s-a produs in afara conului de lumina al izvoarelor scrise. O parte a izvoarelor scrise datand din secolele IV-XII sau cuprinzand informatii referitoare la aceste secole,  privind ansamblul Transilvaniei sau intregul spatiu carpato-dunarean, isi are importanta sa pentru cunoasterea imprejurimilor istorice din regiunea ce ne intereseaza. Aceasta regiune a parcurs principalele etape de dezvoltare istorica a societatii daco-romane si apoi romanesti, a cunoscut in mai mica sau mai mare masura consecintele perindarii unor migratori si a facut parte din lumea voievodala transilvaneana de la cumpana secolelor IX si X. Primele izvoare scrise, locul principal revine fara indoiala actelor de cancelarie, asa-numitelor izvoare diplomatice. Cu mici exceptii suntem in mod practic lipsiti de posibilitatea folosirii acestui gen de izvoare. Incepand cu celebra Diploma a cavalerilor ioaniti si cu documentele cuprinzand informatii despre asezari din vecinatatea Muresului sau despre Hateg la sfarsitul secolului al XIII-lea, continuand cu documentele tot mai numeroase din secolul al XIV-lea si apoi cu importanta serie a diplomelor regale si voievodale din prima jumatate a secolului al XV-lea.

Spatiul geografic al depresiunii Hategului dispune de o gama variata de resurse naturale, istorice, socio-culturale si economice, exploatabile in scopuri turistice. Resursele turistice naturale sunt mai putin reprezentative pentru aria depresionara propriu-zisa, marcata de o anumita monotonie, a suportului topografic, dar se concentreaza intr-un complex de mare diversitate si potential de atractie in zonele montane limitrofe.

O valoare turistica deosebita o are succesiunea vailor pitoresti ale Raului Barbat, Raul Alb, Sibiselului, Raul Mare, Breazovei, iesind din rama inalta a muntilor Retezat-Tarcu in campia piemontana, unde se sprijina pe nivelul de baza de jos al raurilor Strei si Galbena, cu vaile lor asimetrice. Parcul de vanatoare din padurea Slivut (orasul Hateg) si a fost infiintat pentru ocrotirea si colonizarea zimbrului, cerbului lopatar, caprioarei si cerbului carpatin.

Alte obiective turistice naturale sunt: Campul cu Narcise de la Salasul de Sus, rezervatia de flora din varful Poienii Ohaba de sub Piatra pentru ocrotirea asociatiei vegetale de stincarie, refugiu pentru o serie de elemente rare, rezervatia paleontologica din arealul Tustea - Rachitova cu unele dintre cele mai bogate depozite fosilifere de dinozaur din lume.

Spectaculozitatea si atractivitea golurilor subterane (pesteri, avenuri) rezida in diversitatea speleotermelor (pestera Tecuci - declarata monument al naturii, pestera Palariei), in lungimea si modul de formare (Ponovici - Cioclovina cu Apa, Sura Mare, Pestera din Valea Clenjii), in dificultati de exploatare (avenurile Batan, Fundatura Hobenilor, Dosul Lacsorului) in urmele de locuire ale omului primitiv (Cioclovina Uscata, Bordu Mare, Pestera Cocosului).

O deosebita atractie exercita sectoarele de chei atunci cand sunt accesibile, ori vizionabile din puncte de belvedere si cand principalele elemente constitutive ale peisajului sunt reprezentate de roca si de apa: Cheile Crivadiei, Cheile Diabului, Cheile Banitei.

Printr-o mediatizare adecvata, multe dintre rezervatiile naturale pot deveni puncte de focalizare ale fluxurilor turistice: Parcul National Retezat cu rezervatia Stiintifica (11466 ha) si casa laborator "Gemenele"; Parcul National Gradistea de Munte - Cioclovina de pe latura nord-estica a Depresiunii Hategului, unde este complexul carstic Ohaba-Ponor, continuat spre nord-est cu complexul cetatii dacice; rezervatiile speologice Pestera Sura Mare.

Resursele turistice antropice sunt cele mai reprezentative pentru unitatea depresionara propriu-zisa. Dintre vestigiile dacice semnificativa este Cetatea de la Banita, construita pe Dealul Bolii. Se remarca apoi vestigiile arheologice ale capitalei Daciei romane, intemeiata sub conducerea imparatului Traian si denumita Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza. Ramasite ale unor asezari romane din categoria "villarusticae", "vicus" sau "pages" se regasesc in localitatile Tarii Hategului: Brezova, Pesteana, Ostrov, Rau de Mori, Clopotiva.

Civilizatia medievala hategana este foarte bine reprezentata in depresiuni prin cetati si turnuri de aparare la Hateg-Orlea, Livezi, Rachitova, Suseni (Cetatea Colt), Crivadia, Malaiesti, Salasu de Sus, construie in sec.XIII-XIV; castele medievale la Santamarie-Orlea, Unirea, Sacel, Paclisa, Carnesti, Unciuc. O atentie deosebita se acorda bisericilor medievale: Densus (secXIII), Manastirea Prislop (1564), Silvasu de Sus, Santamarie-Orlea (sec.XIII), Nucsoara (sec.XIV), Pesteana(sec.XIV),Ostrov (sec.XIV-XV), Suseni (sec.XV- biserica Colt).

Evenimentele din viata individului si a obstii, impletite cu creatiile spiritului uman se transpun intr-o gama larga de obiceiuri si manifestari care se desfasoara dupa un calendar riguros:

• Obiceiuri de iarna: jocurile cu masti. Obiceiul calusarilor, colindul relogios, Plugusorul, Sorcova;
• Obiceiuri de primavara: strigarea peste sat;
• Obiceiuri de vara: cununa graului, incununarea boului.

Pozitia geografica, impreuna cu conditiile naturale favorabile a permis dezvoltarea culturii plantelor care completeaza veniturile realizate de pastorit. Padurile au fost defrisate, satele au coborat in zona cea mai joasa a depresiunii, materiale vechi ca lemnele si paiele au fost inlocuite cu caramizile si tiglele. In trecut erau specifice doua tipuri de case: case cu doua camere, fara legatura intre ele ci numai cu exteriorul si casele cu o camera de locuit si o tinda mare in timp ce exteriorul era decorat extrem de redus. Oamenii din aceasta zona se disting prin portul unor glugi numita casual. O nota aparte prezinta gateala capului la femei.

Valoare artistica si documentara au casoarele din zona Baiesti-Pui tesute din lana: crestaturile din lemn, mai ales furcile de la Clopotiva, mobilierul taranesc se remarca prin originalitate si simt artistic deosebit. Un loc aparte il ocupa preparatele culinare: virsli de la Salasul de Jos sau de Sus. Cantecele specifice amintim: "Hateganele", "Balada lui Patru Mantu" si altele, dansuri ca Hategana si Calusarul.

Pensiunea agroturistica ce face obiectul acestei lucrari se afla in comuna Salasu de Sus, o comuna transilvano-subcarpatica tipica asezata departe de drumurile batute ale turismului de masa.

2.2. Studiul mediului din punct de vedere al conditiilor socio-umane

Populatia comunei cu satele componente este de 4018 locuitori. Ocupatia de baza este agricultura si cresterea vitelor. Pana in 1990 o mare parte din populatie lucra in unitati industriale din Calan, Hateg, Baru, Pui si la amenajarile hidrotehnice de pe Rau Mare. Culturile cu pondere mai mare sunt graul si porumbul, la care se adauga cartofii si legumele. Zootehnia a fost dezvoltata si constituie inca o preocupare de baza. Asistenta medicala se acorda de personalul circumscriptiei medico-sanitare si prin spitalul Pui situat la 14 km.

2.3. Studiul mediului din punct de vedere al contextului economic

In comuna Salasu de Sus, majoritatea societatilor comerciale au ca si obiect de activitate comertul, sectorul productiv si cel al serviciilor fiind insuficient dezvoltat si diversificat.

2.4. Studiul mediului din punct de vedere al transportului si infrastructurii

Este situata la 54 km de Deva si la 14 km de Hateg, ocupa o suprafata de 223 km patrati, are un relief deluros si este strabatuta de apele raurilor Salas, Rau Alb si Zavoi. In componenta comunei intra satele: Salasu de Sus (resedinta) si satele: Coroiesti, Malaiesti Nucsoara, Ohaba de sub Piatra, Paros, Pestera, Rau Alb, Rau Mic, Salasu de Jos si Zavoi. Fata de resedinta comunei, satele sunt situate la distante cuprinse intre 3 km - Malaiesti si 7 km Coroiesti.

Drumul de interes local Ohaba de sub Piatra - Carnic si DN Petrosani - Simeria - Deva asigura legatura zonei cu resedinta judetului, iar pe calea ferata legatura se face prin statia Ohaba de sub Piatra, situata la 6 km.

2.5. Studiul mediului din punct de vedere al activitatii si produsului turistic

Impactul cel mai semnificativ asupra spatiului geografic si socio-cultural il au urmatoarele forme de turism:

Turismul montan: masivul Retezat cu Parcul National, relieful glaciar impresionant, numeroasele lacuri glaciare (82) sau varfurile piramidale ce depasesc 2300m altitudine, carstul si asezarile pastoresti din zona platoului Ohaba- Ponor- M.Sureanu, M.Tarcu, Densus si Poiana Rusca;

Turismul de circulatie: vestigiile dacice si romane, vechi monumente de cult, cetati medievale, castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.

Turism de tranzit: este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante axe de comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si Banat.

Turism cultural stiintific: istorie-arheologie (situri rupestre romane, dacice, medievale), geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat, endocarstul, statiunile cu fosile de dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie

Turismul la sfarsit de saptamana: antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si mai mult pe aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan, Valea Jiului.

Turismul balneo - climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii Hategului decat sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in unitatile balneo - climaterice din apropiere: Calan-Bai, Geoagiu-Bai.

Agroturismul: gaseste in Tara Hategului un potential remarcabil prin calitatea mediului natural, a ambientului socio-cultural, prin standardul habitatului, prin diversificarea activitatilor economice cu tenta traditionala, conditii obligatorii pentru atragerea unei clientele cat mai variate catre aceasta forma de sejur turistic. Toate asezarile rurale cu functie agricola dispun de potential pentru practicarea agroturismului. Realizarea agroturismului se dovedeste a fi deosebit de complexa, sub raportul punerii de acord a modului de viata - relativ arhaic - al populatiei hategane, cu exigentele turistilor cu atat mai mult cu cat satele pastreaza valorile traditiei. In multe sate ale Tarii Hategului exista gospodarii care indeplinesc conditiile de a practica agroturismul.

Cele mai important flux de turisti se inregistreaza in legatura cu participarea la o serie de obiceiuri traditionale organizate in sate: nedeile (fiecare sat avand propria nedee), targurile traditionale (Pui), hramurile bisericilor (Prislop, Colt), colindele de sarbatori, spectacole folclorice.

Pornind de la identificarea specificului fiecarui sat, s-a putut realiza o clasificare pe tipuri de sate cu potential turistic:

Sate agro-turistice pastorale: Clopotiva, Federi, Fizesti, Nucsoara, Ohaba- Sibisel;

Sate agro-turistice pomicole: Silvasu de Jos, Valioara, Densus;

Sate agro-turistice cu profil mixt: Valea Lupului, Baiesti, Paros;

Sate turistice peisagere: Ohaba-Ponor, Crivadia, Mesteacan;

Sate turistice cu potential cultural istoric: Sarmisegetuza, Densus, Orlea, Silvasu de Jos, Salasu de Jos;

Sate turistice- baza de plecare pentru ascensiuni montane: Nucsoara, Brazi, Hobita, Ponor, Stei;

Sate sprijin pentru arealele de dispersie a caselor de vacanta: Rau de Mori, Clopotiva, Brazi, Ohaba de sub Piatra, Pui;

Sate sprijin pentru turismul de tranzit : Sarmisegetuza, Pui, Santamaria - Orlea;

Sate cu obiecte economice de interes turistic.

Unele sate pot fi incadrate la 2-3 tipuri de potential turistic.

In cazul Tarii Hategului, oferta turistica este reprezentata de patrimoniul uristic in ansamblul sau, cuprinzand un sumum de componente materiale dar si imateriale in masura sa reconforteze turismul, sa-i satisfaca motivatia deplasarii.

In satele comunei Salasu de Sus sunt localizate numeroase vestigii istorico-arheologice, dupa cum urmeaza:

• la Salasu de Sus, ruinele unei constructii feudale cu 4 bastioane, cu pod suspendat si ale unei biserici, probabil din veacul al XIV-lea; in raza comunei s-au gasit monede dacice si romane;
• la marginea satului Malaiesti, ruina unei fortificatii medievale, construita in secolul al XIV-lea de cneji locali, pe o inaltime stancoasa;
• la Nucsoara - o biserica monument de arhitectura de la inceputul secolului al XIV-lea, cu pictura interioara executata in 1787 de zugravul Popa Simion din Pitesti;
• in hotarul satului Pestera o pestera accesibila, fara spectaculozitate deosebita.

Toate satele mentionate sunt stravechi asezari cneziale romanesti, amintite in documente prin secolele XIV si XV. Salasu de Sus, Zavoi, Paros si Pestera sunt localitati ce au facut parte din regimentul de graniceri romani de la Orlat.

Comuna Salasu de Sus este insa, in primul rand un loc propice practicarii agroturismului, turismului rural si chiar turismului ecologic, tinand cont de conditiile de mediu existente. Totodata aici pot fi cu usurinta descoperite traditia, cultura, bucataria, folclorul si artizanatul specific locurilor. Ca element de atractie turistica trebuie amintit Festivalul Narciselor, in luna mai, o manifestare de etnologie si folclor, sau pur si simplu splendidul spectacol al narciselor salbatice in floare din Poiana Narciselor aflata in apropierea comunei.

CAP. 3. PLANUL DE AFACERI

3.1. Descrierea firmei si a afacerii

S.C. MAIA S.R.L. cu sediul in Comuna Salasu de Sus, nr. 74, judetul Hunedoara s-a infiintat la data de 24.01.2003. Activitatea efectiva a inceput in 3.08.2004, perioada in care s-a realizat constructia atasata cladirii existente si a fermei, realizarea dotarilor corespunzatoare, angajarea fortei de munca. Infiintarea societatii a fost realizata de catre d-l Mihai Brebu si familia sa. Casei familiei i s-au atasat mai multe camere si s-a construit o mica ferma cu scopul de a desfasura o activitate agroturistica, iar pentru ca dreptul de a desfasura activitati de servicii turistice il au numai agentii economici autorizati, proprietarii au procedat la indeplinirea formalitatilor de autorizare pentru desfasurarea unei astfel de activitati.

Astfel s-a incheiat un contrat de comodat intre Brebu Mihai (in calitate de comodant) si societatea comerciala S.C. MAIA S.R.L. (in calitate de comodatar), la care domnul este unic asociat.

Obiectul contractului consta in darea in folosinta cu titlu gratuit a casei aflate in Comuna Salasul de Sus, compusa din cladire administrativa, grajduri si curte administrativa asa cum este inscris in cartea funciara a imobilului, precum si 10 ha de pamant.

Denumirea societatii este S.C. MAIA S.R.L. Societatea SRL are raspundere juridica romana si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei romanesti.

Obiectul de activitate al societatii:

- Domeniul declarat: productie si servicii

- Domeniul principal: servicii

- Activitate principala: 5523 alte mijloace de cazare agroturism

Activitati secundare:

fabricarea de produse alimentare;

fabricarea preparatelor dietetice si a produselor alimentare pentru copii;

prepararea sucurilor din fructe si legume

prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor;

fabricarea produselor lactate si a branzeturilor;

Deoarece forma de functionare de societate comerciala este cu raspundere limitata, urmeaza depunerea documentatiei la Ministerului Turismului in vederea obtinerii certificatului de clasificare ca agent economic care detine si administreaza o ferma agroturistica. Investitia presupune efectuarea tuturor cheltuielilor necesare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale care urmeaza sa participe la prestarea serviciilor agroturistice.

Pensiunea agroturistica urmareste valorificarea in scopuri turistice a conditiilor naturale, de care dispune minunata zona a Depresiunii Hategului.

3.2. Analiza pietei

3.2.1. Cererea actuala in Depresiunea Hategului

Impactul cel mai semnificativ asupra spatiului geografic si socio-cultural il au urmatoarele forme de turism:

1.-turismul montan cu - masivul Retezat cu Parcul National, relieful glaciar impresionant, numeroasele lacuri glaciare(82) sau varfurile piramidale ce depasesc-2300m-, carstul si asezarile pastoresti din zona platoului Ohaba-Ponor-M. Sureanu, M. Tarcu, Densus si M. Poiana Rusca.

2.-turismul de circulatie - vestigii dacice si romane, vechi monumente de cult, cetati medievale,   castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.

3.-turismul de tranzit-este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante axe de comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si de Banat.

4.-turismul cultural stiintific - istoric - arheologic (siturile rupestre romane, dacice, medievale), geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat), endocarstul, statiunile cu fosile de dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie.

5.-turismul la sfarsit de saptamana - antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si mai mult pe aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan, Valea Jiului.

6.-Turismul balneo-climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii Hategului decat sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in unitatile balneo-climaterice din apropiere: Calan Bai, Geoagiu Bai.

7.-agroturismul - gaseste in Tara Hategului un potential remarcabil prin calitatea mediului natural, a ambientului socio-cultural, prin standardul habitatului, prin diversificarea activitatilor economice cu tenta traditionala, conditii obligatorii pentru atragerea unei clientele cat mai variate catre aceasta forma de sejur turistic. Toate asezarile rurale cu functie agricola dispun de potential pentru practicarea agroturismului. Realizarea agroturismului se dovedeste a fi deosebit de complexa, sub raportul punerii de acord a modului de viata - relativ arhaic - al populatiei hategane, cu exigente turistilor cu atat mai mult cu cat satele pastreaza valorile traditiei.

In ceea ce priveste atragerea interesului turistilor straini pentru turismul rural din Romania, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) a prezentat o sinteza a tendintelor de dezvoltare a acestui segment turistic care reuneste, la ora actuala, in Romania, oferta a peste 2500 de proprietati amplasate in 800 de localitati.

"Am constatat o crestere vizibila a interesului din partea turistilor pentru aspectele ecologice si culturale promovate in principal de turismul rural european", a declarat directorul pentru Europa a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), Luigi Cabrini. La acest congres au participat reprezentanti din peste 34 de tari.

In urmatorul tabel se pot observa preferintele turistilor in alegerea locului de cazare:

Numarul sosirilor in structurile de primire turistica cu functie de cazare

[mii]

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, cresterea cererii pentru cazarea in pensiuni agroturistice a avut permanent o tendinta crescatoare.

3.2.2. Produsul turistic

Ansamblul de activitati care au ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada sederii acestora reprezinta serviciile puse la dispozitie de pensiunea agroturistica.

Serviciile oferite urmaresc sa creeze conditiile propice refacerii capacitatii de munca, concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber.

Serviciul de cazare este cel mai important serviciu asigurat in cadrul unei unitati de turism/agroturism. Acest serviciu este asigurat prin intermediu celor 4 camere (doua camere cu pat dublu si doua camere cu doua paturi simple) si a unui apartament format din 2 camere( o camera cu un pat dublu si salonul cu o canapea extensibila de doua persoane). Faptul ca toate camerele se afla la primul etaj face ca linistea turistilor sa nu fie perturbata de activitatile care se desfasoara la parter : serviciul de alimentatie, servirea la terasa, etc. acest lucru se realizeaza si datorita izolarii fonice a camerelor cu ajutorul geamurilor termopan. Conditiile de igiena sunt asigurate prin calitatea, functionalitatea si intretinerea echipamentului sanitar, existenta obiectelor de inventar destinate igienei personale si frecventa inlocuirii obiectelor de inventar destinate igienei personale.

Serviciul de cazare propriu-zisa include:

pregatirea primirii;

primirea propriu-zisa (receptia):turistii sunt intampinati de gazda si introdusi inca de la intrare intr-o atmosfera familiala;

pregatirea cazarii: care presupune conducerea clientilor in camere si verificarea utilitatilor;

cazarea propriu-zisa: inmanarea cheii, transportul bagajelor, oferirea de servicii suplimentare;

indeplinirea formalitatilor de plecare a turistului;

Toate serviciile vor fi realizate la un nivel calitativ cat mai ridicat pentru ca pensiunea sa se diferentieze de celelalte din zona. Astfel pe primul loc va fi asigurarea unui mediu cat mai relaxant pentru turisti, care sa poata beneficia din plin de liniste si odihna pe durata concediului la pensiunea MAIA.

Serviciul de alimentatie publica

Acest serviciu se desfasoara in micul restaurant de la parter care are o capacitate de 16 locuri. Meniul pus la dispozitia clientilor ofera feluri de mancare traditionala cu accent pe cele gatite din alimentele obtinute la ferma proprie, precum si mancaruri din bucataria internationala. Dar, daca turistii doresc sa serveasca si alte mancaruri decat cele din meniul pus la dispozitie, se va incerca indeplinirea dorintelor lor in cat mai bune conditii. Bucataria se afla chiar langa sala de mese. De asemenea, se mai pune la dispozitia turistilor si un bar cu terasa unde oaspetii pot servi bauturi racoritoare facute de gazde dar si bauturi alcoolice si deserturi traditionale.

Daca turistul doreste sa isi prepare singur mancarea poate sa o faca cu ustensilele din bucatarie cu sau fara supravegherea gazdei.

Serviciile de agrement si cele suplimentare

Pensiunea pune la dispozitia turistilor o gama variata de servicii: diferite activitati in ferma de animale: calarie, ingrijirea animalelor, agricultura, gradinarit in gradina cu flori, culesul fructelor, a viei, prepararea traditionala a vinului, a tuicii, dar si relaxarea la piscina, biciclete pentru drumetii, teren de volei, badminton sau relaxarea la terasa.

Se pune accent pe desfasurarea unor activitati inedite pentru turisti, petrecerea a cat mai mult timp in natura intr-un mediu curat, nepoluat si familiarizarea lui cu anumite indeletniciri care nu se gasesc la oras. De exemplu, participarea la activitatea de adunare a fanului uscat, sau prepararea virslilor, etc. Dar, turistii se pot relaxa jucand sah, table sau biliard puse la dispozitie de pensiune.

3.2.3. Concurenta

Pana in anul 1990, turismul rural a fost practic ignorat, principalele reglementari au aparut insa odata cu anul 1994. Desi agroturismul se practica neoficial inca dinainte de 1990, doar de cativa ani, aceasta forma de turism incepe sa fie apreciata nu numai de turistii straini, ci si de catre turisti romani care, prefera ca dupa un sfarsit de saptamana obositor si stresant sa se retraga in case satesti unde sa poata regasi obiceiurile si traditile culinare intr-un mediu rustic, natural si nepoluat.

In multe sate ale Tarii Hategului exista gospodarii care indeplinesc conditiile de a practica agroturismul.

Lista pensiunilor agroturistice din Tara Hategului:

Burseoc Mihai - Salasul de Sus - 1 camera (2 locuri)

Feder Leon - Nucsoara - Salasul de Sus - 2 camere (4 locuri)

Stancic loan - Nucsoara-Salasul de Sus-2 camere(4 locuri)

Danau Radu - Nucsoara-Salasul de Sus -2 camere(4 locuri)

Nisterescu Claudia - Hobita - Rau Barbat - 3 camere (5 locuri)

Budau Maria - Rau de Mori - 2 camere (4 locuri)

Adam Octavian -Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Arion lonel - Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Braila lonel - Rau de Mori-2 camere (4 locuri)

Jurconi Petru - Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Ivan Vasile -Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Draguin loan -Rau de Mori- 5 camere (10 locuri)

Purceloni loan - Rau de Mori-5 camere(10 locuri)

Ilinoi Petru -Rau de Mori-3 camere (6 locuri)

Ungur Aurel - Clopotiva 5 camere (10 locuri)

Partenie Marioara - Rau Mare 2 camere (4 locuri)

Hobean Ion - Salasu de Sus - 3 camere (6 locuri)

Craciunescu Adrian - Hateg 2 camere (4 locuri)

Bunea Teodora - Hateg-2 camere(4 locuri)

Craciunescu Mihai -Hateg-2camere(41ocuri)

Ghenciu Pompiliu - Hateg-2 camere(4 locuri)

Jeledintian Doina - Hateg-2 camere(4 locuri)

Gioroni Lucia -Hateg-2 camere(4 locuri)

Pascotescu Mircea - Hateg-2 camere(4 locuri)

Csanadi Rodica - Hateg-4 camere (8 locuri)

Valeanu Eugen - Densus - 2 camere (4 locuri)

Vasiloni Cornel - Densus-2 camere-(4 locuri )

Burciuni Ion - Nalatvad - 3 camere (6 locuri)

Filip loan Victor - Subcetate - 3 camere (6 locuri)

Lupu Petru -Subcetate-3 camere(6 locuri)

Bordea Nicolae - Bucium - 2 camere (4 locuri)

Jian Gruita -Bucium- 3 camere (5 locuri)

Jian loan - Bucium- 2 camere (4 locuri)

Dupa cum se observa, oferta pensiunilor agroturistice este puternic conturata, existand multe pensiuni de acest tip in zona. Prin urmare, putem vorbi de o concurenta directa pe plan local dar si de una indirecta, venita din partea hotelurilor, a pensiunilor turistice, vilelor si cabanelor.

Pe plan national ne confruntam cu o concurenta directa venita din partea pensiunilor agroturistice din zone recunoscute din punct de vedere cultural, al traditiilor, istoric si nu numai, precum Maramures, Bucovina, zona Brasovului, zona Sibiului, Depresiunea Transilvaniei. Pensiunile sunt numeroase, serviciile de asemenea, astfel ca, analiza concurentei, se va face analizandu-se oferta de cazare a acestor pensiuni, tarifele practicate si mai ales activitatile pe care le pot practica turistii care decid sa petreaca un sejur in aceste pensiuni.

In zona Maramuresului, tariful de cazare practicat este in jur de 6,5 Euro/persoana pentru cazare, si intre 2 si 8 Euro pentru masa (in functie de tipul de masa: mic dejun, pranz sau cina). Zona este recunoscuta ca vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania

Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munca, de viata si de sarbatoare. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone.

Activitatile practicabile:

plimbatul cu caruta sau sania trasa de cai

activitati la ferma

vizite la artizani (impletitul nuielelor si covoarelor, sculptura in lemn, pictura de icoane pe sticla), excursii prin fanete si pe dealuri

vizita satului, a bisericilor tipice maramuresene din lemn-patrimoniu UNESCO

initieri in pictura pe sticla sub indrumarea gazdei

In zona Bucovinei, tariful de cazare practicat este in jur de 7-9 Euro/persoana si intre 2-5 Euro pentru masa. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna. Arhitectura populara este absolut unica si originala. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea de oua cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. Activitatile practicate in cadrul pensiunilor:

vizita renumitelor manastiri, a localitatii Marginea (ceramica neagra), la salina Cacica

focuri de tabara si gratare

culegerea fructelor, plimbare cu caruta sau mocanita

vizita unui atelier de incondeiat oua.

In zona Branului tarifele de cazare depasesc mult 10 Euro/persoana, iar servicii de masa sunt asigurate doar in cateva pensiuni. Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman.

In zona Lunca Ilvei tarifele de cazare sunt in medie de 10 Euro/persoana, iar cele de alimentatie intre 2-5 Euro.

aceasta zona este cunoscuta datorita majoritatii pensiunilor care ofera turistilor posibilitatea de a practica calaria, pentru orice categorie de varsta

serii muzicale, plimbari cu caruta sau sania trasa de cai.

In zona Sibiului tarifele de cazare sunt in medie de 5 Euro/persoana, iar de cele de masa intre 2-4 Euro. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai interesante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic, flora si fauna specifica, obiectele din lemn lucrate de locuitorii zonei de generatii, reprezinta motive pentru care zona constituie o adevarata atractie turistica.

excursii la artizanii din zona si la minele romane de la Abrud, vizite in zona: Cheile Ordancusei, Pestera lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Casa de Piatra, platoul carstic Padis etc

participarea la activitatile din ferma, plimbari in padure, practicarea vanatorii si pescuitului.

Dupa cu am putut observa mai sus, exista o concurenta semnificativa a pensiunilor agroturistice pe plan national. Serviciile oferite de aceste pensiuni cat si posibilitatile de petrecere a timpului liber, sunt extrem de variate in functie de zona de amplasament a pensiunii. In cadrul pensiunii noastre se va incerca realizarea unei mari diversitati de activitati, iar calitatea serviciilor va fi pusa pe primul loc, in incercarea de a ne diferentia de concurenti.

3.3.Analiza S.W.O.T. a pensiunii agroturistice MAIA

Analiza S.W.O.T. ne permite cercetarea produsului pe care il oferim si ne ofera informatii despre piata pe care isi desfasoara activitatea, avand ca scop situarea cat mai buna a produsului pe piata corespunzatoare.

3.4. Legislatia in domeniu

Urmatoarele reglementari sunt cele mai importante in domeniul serviciilor turistice:

- HG nr. 634/1994, privind acordarea licentelor si brevetelor de turism;

- Ordinul nr. 56/1995 si Ord. MT nr. 24/2001 pentru aprobarea normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire si cazare;

- Ord. MT nr.87/1995, modificarea normelor metodologice privind acordarea licentelor si brevetelor de turism;

- OMT nr. 20/1995 pentru aprobarea normelor si criteriilor privind clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si agroturistice;

- HG nr. 114/1995, privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice;

- Ordonanta 63/1997, privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural, Guvernul Romaniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si agroturistice;

- Legea 453/2001 - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

- Legea 350/2001 - Lege privind amenajarea teritoriului si urbanismul;

- Legea 199/2004 - Lege pentru modificarea si completarea legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

- Ordonanta de Guvern 5/2002 - Ordonanta pentru modificarea si completarea art. 4 din legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

- 69/2004 - Ordonanta pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

-122/2004 - Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

Formalitatile de autorizare a functionarii pensiunii cuprind in primul rand constituirea ca persoana fizica autorizata, potrivit Decretului lege nr. 54-1990, in asociatie familiala sau societate comerciala, avand ca obiect principal de activitate asigurarea de servicii turistice intr-o pensiune agroturistica clasificata, apoi se merge cu extrasul de carte funciara si contractul de comodat la Oficiul Registrul Comertului pentru a fi inregistrati printr-un cod fiscal si numarul de inregistrare fiscala. Urmeaza varsarea capitalului social necesar stabilit prin lege pentru un SRL si achitarea a diverse taxe. Autorizatia de functionare propriu-zisa se elibereaza de catre Primarie.

Certificatului de clasificare ca agent economic care detine si administreaza o ferma agroturistica va trebui ca pensiunea sa indeplineasca criteriile minime de clasificare a pensiunilor agroturistice si urmeaza sa se transmita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu 30 de zile inaintea inceperii activitatii o documentatie cu urmatorul continut:

Cerere catre primaria din localitatea de dispunere a proprietatii, in care proprietarul pensiunii, prezinta obiectul activitatii ce o va desfasura, cere aprobare pentru functionare si luare in evidenta;

Actele casei: act de proprietate, act de vanzare cumparare;

Schita privind amplasarea, structura, nominalizarea camerelor si adresa  casei;

Fisa de prezentare a casei : numar de camere (nominalizate, suprafata), suprafata curtii, gospodarii anexe, cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numarului de stele solicitat;

Copia de pe autorizatia de functionare pentru agentii economici constituiti ca asociatii familiale sau persoane fizice autorizate conform Decretului -lege nr. 54/1990;

Copia de pe statutul sau de pe hotararea judecatoreasca de infiintare, prin care sa rezulte obiectul de activitate (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale potrivit legii);

Copia de pe certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului;

Autorizatie sanitara de functionare;

Autorizatie sanitar-veterinara;

Avizul P.S.I.;

Achitat o taxa in lei in contul 645132322 BCR SMB, pentru pensiunile care au pana in 5 camere;

Achitat o taxa pentru Certificatul de Clasificare;

Adeverinta de sanatate din partea medicului de familie la care este arondata pensiunea, in care se specifica, ca proprietarul pensiunii este sanatos. 

3.5. Publicitatea

Publicitatea este un mijloc de comunicare oneros si unilateral, care presupune transmiterea de mesaje provenind de la surse ce pot fi identificate, fiind conceputa pentru a sustine direct sau indirect un produs sau o activitate a unei firme.

Prin publicitate firma urmareste difuzarea de date si informatii despre activitatea produselor si serviciilor sale (cazare, masa,agrement), dar si receptionarea modului in care acestea sunt primite si apreciate de destinatar.

Publicitatea va urmari in primul rand informarea potentialilor clienti despre existenta pensiunii, in acest scop se vor face cunoscute serviciile oferite de pensiune, se vor monta indicatoare pe drumurile din apropiere pentru a indica drumul spre pensiune, apoi se va insista pe stimularea interesului cu privire la zona si la pensiune, astfel se ofera brosuri cu imagini atragatoare, se vor stimula astfel vanzarile catre noii clienti, iar mai tarziu se va pune accentul pe revenirea clientilor care au stat o data sau de mai multe ori la pensiune.

Actiunile promotionale trebuie sa-l faca pe potentialul turist sa ia decizia de a cumpara, de a-l transforma in consumator. Dar aceasta reactie parcurge mai multe etape: in ceea ce priveste informarea clientilor aceasta se va face cu ajutorul mai multor mijloace media, astfel se vor tipari reclame in ziare, in reviste tematice, se vor difuza reclame TV sau la radio. De asemenea, pensiunea fiind conectata permanent la Internet prin Romtelecom, se va face promovarea si pe Internet prin deschiderea unui site care sa prezinte imagini si informatii despre pensiune, despre zona, despre sarbatorile specifice zonei, despre caile de acces la ea, despre activitatile de agrement din zona. Prin participarea la targuri si expozitii se vor contacta agentii de turism spre a incheia contracte cu acestea sau spre a promova produsul turistic in intreaga tara prin brosuri special editate pentru aceste evenimente, sau prin expedierea lor catre birourile de informatii turistice din toata tara.

Mesajul care va fi promovat prin publicitate va evidentia calitatea serviciilor oferite, a mediului curat, a unul loc in care oricine se poate relaxa impreuna cu familie sau poate participa la unele activitati deosebit de interesante si inedite.

De asemenea se va dori afilierea pensiunii cu asociatia A.N.T.R.E.C. dorindu-se includerea ei in catalogul Eurogites.

3.6.Managementul firmei

Fig.: Organigrama pensiunii MAIA

Structura organizatorica ierarhic functionala, se caracterizeaza prin principiul unitatii de comanda (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe functiuni.

Fiecare subordonat raspunde in fata unui singur sef. Autoritatea si responsabilitatile sunt clar definite, fiecare stie ce are de facut si in fata cui raspunde. Comunicarea este operativa, deoarece nu exista intermediari, activitatile de coordonare si control realizandu-se usor. Intre subordonati exista o permanenta comunicare. Desi un astfel de tip de organigrama presupune repartizarea clara a sarcinilor fiecarui angajat, pentru ca ne aflam totusi intr-o unitate de capacitate mica multiplicarea atributiilor care revin fiecarui angajat este uneori o necesitate pentru asigurarea bunei desfasurari a activitatii si asigurarea unui nivel calitativ al serviciilor superior. Prin urmare repartizarea sarcinilor se va face astfel:

Administratorul reprezentat de doamna Brebu se va ocupa de buna functionare a tuturor activitatilor, dand indicatii clare si concise angajatilor, dar in acelasi timp va fi gazda care va intampina oaspetii tinand locul receptionerei, tot ea va urmari activitatea angajatilor, modul cum ei isi indeplinesc sarcinile, va incerca sa rezolve eventualele solicitari venite din partea clientilor.

Contabilul este domnul Brebu si este cel care va tine evidenta contabila a firmei, va intocmi zilnic registrul de casa, raportul de productie si gestiune care centralizeaza vanzarile si incasarile dintr-o zi, va intocmi lunar balanta si bilantul la sfarsit de an. Trebuie sa asigure conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitati; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a situatilor financiare, publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatilor financiare si organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul intreprinderii.

Seful de sala se ocupa de desfasurarea in bune conditii a serviciilor de alimentatie, coordonand activitatea bucatarului, a chelnerului si a cameristei, de asemenea asigura aprovizionarea cu alimentele necesare la prepararea mancarurilor, care nu pot fi procurate din gradina fermei.

Bucatarul va fi cel care va prepara mancarurile, preluand comenzile aduse de chelner.

Chelnerul va lua comenzile si va servi mancarurile.

Camerista este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curatenie in camere, va schimba prosoapele, va improspata permanent florile din camera, va calca hainele si le va spala.

Cei doi ingrijitori se vor ocupa de ingrijirea animalelor de la ferma, dar si de agricultura, aprovizionand cu produse proaspete bucataria.

3.7. Resursele umane

Recrutarea personalului reprezinta un proces care trebuie sa fie foarte minutios, deoarece de personalul angajat depinde in mare masura calitatea intregului produs turistic oferit. In ceea ce priveste posturile de director, de contabil si de sef de sala acestea au fost ocupate de catre cei care au infiintat pensiunea si de fiul lor, pentru recrutarea celorlalti angajati, alegerea lor se va face printr-un interviu condus de directoarea pensiunii. Pentru postul de ospatar, bucatar, camerista se va cere experienta in domeniu si studii medii in domeniul respectiv, se vor lua in considerare abilitatile pe care le detin. Se va urmari angajarea unor persoane comunicative, serioase, responsabile. Se va incerca recrutarea personalului din Comuna Salasul de Sus si Salasul de Jos.

Pe viitor angajatii vor fi trimisi la traininguri in vederea perfectionarii profesionale pentru satisfacerea sau chiar depasirea asteptarilor clientilor nostri.

3.8. Stabilirea tarifului de cazare a pensiunii

Stabilirea tarifelor se poate face prin metode formale sau neformale.

Metodele neformale sunt:

a) Stabilirea intuitiva a tarifului afisat;

b)   In functie de tariful concurentei;

c) In functie de tariful celei mai bune pensiuni, scazand putin apoi din tarif.

Dintre metodele formale se enumera:

a)      Metoda Hubbort sau "de jos in sus" care ia in considerare toate informatiile importante, valoarea investitiei, grad de ocupare, cheltuieli aferente fiecarui departament, marja neta pentru fiecare departament.

b)      Regula 1/1000. Aceasta regula de aur poate fi aplicata in cazul unei pensiuni noi. Ca sa se asigure o rentabilitate normala, tariful de inchiriere mediu pe zi al unei camere trebuie sa fie egal cu 1 ⁰/₀₀ din valoarea ce revine fiecarei camere din suma investita pentru construirea sau amenajarea pensiunii si cu conditia ca unitatea comerciala sa prezinte o ocupare medie de 73%.

Calcularea tarifului mediu pe zi calculat prin regula 1/1000:

Cheltuieli pentru amenajarea exterioara:

tencuiala: 200.000.000 lei

zugraveala: 100.000.000 lei

amenajare curte:    10.000.000 lei

piscina(12 scaune plaja

si 12 umbrele): 120.000.000 lei

teren bedminton - volei: 30.000.000 lei

porti externe:    30.000.000 lei

acoperis:  220.000.000 lei

parcare (10 locuri) 6.000.000 lei

5 biciclete  30.000.000. lei

Cheltuieli pentru amenajarea interioara:

parchet laminat 82.500.000 lei

gresie 30.000.000 lei

usi  30.000.000 lei

Camere:

7 paturi  140.000.000 lei

10 noptiere    7.000.000 lei

5 dulapuri haine 5.000.000. lei

5 cuiere  3.000.000. lei

5 scaune 7.000.000. lei

6 mese TV 3.000.000 lei

6 televizoare  30.000.000 lei

5 masute    3.000.000 lei

9 fotolii  63.000.000 lei

3 birouri 6.000.000. lei

1 canapea pat 25.000.000.lei

1 canapea simpla   15.000.000. lei

11 veioze   5.000.000. lei

Baie:

5 chiuvete  10.000.000. lei

5 WC-uri   15.000.000. lei

1 cada    9.000.000. lei

3 dusuri 2.700.000. lei

2 cade de dus 14.000.000. lei

5 dulapuri  25.000.000. lei

60 prosoape   1.800.000. lei

6 halate

Sala de mese:

1 masa pentru 6 persoane  4.000.000. lei

2 mese pentru 2 persoane  4.000.000. lei

1 masa pentru o persoana  2.000.000. lei

18 scaune   15.000.000. lei

Bucataria si vestiarul:

1 masa gatit  4.000.000.lei

mobila de bucatarie complet utilata   100.000.000. lei

1 frigider    12.000.000. lei

Bar si terasa:

3 mese 3.000.000.lei

1 bar: 4 locuri    23.000.000. lei

1 masa cu jocuri de sah, table, biliard  40.000.000. lei

2 mese pentru 2 locuri 2.000.000. lei

4 fotolii    28.000.000.lei

Receptia:

birou    2.000.000. lei

2 calculatoare    40.000.000. lei

1 canapea 25.000.000. lei

2 fotolii    14.000.000. lei

2 masute  2.000.000. lei

3 veioze   1.200.000. lei

Ferma:

constructie si amenajare interioara: 300.000.000. lei

4 cai 16.000.000.lei

4 vaci   28.000.000. lei

3 porci 15.000.000.lei

3 oi   15.000.000. lei

TOTAL:    1.943.000.000

Tarif 388.600 lei/zi

Cap.4. CONTABILIATEA ACTIVITATII DE CAZARE

4.1.Inregistrarea operatiunilor de amenajare a pensiunii

plata unui avans pentru construirea unei anexa la casa si unui etaj destinate pensiunii

4092 Furnizori-debitori pentru prestari = 5121 Conturi la banci in lei

de servicii si executari de lucrari

inregistrarea lucrarii finale

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

212 Constructii

4426 TVA deductibila

achitarea integrala a furnizorului

Furnizori pentru imobilizari = %

4092 Furnizori-debitori pentru prestari

de servicii si executari de lucrari

5121 Conturi la banci in lei

inregistrarea in contabilitate a centralei termice

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de instalatii sanitare(5 x chiuveta, 5 x vas toaleta, 1 x cada baie, 2 x cada + cabina dus, 3 x cada dus, 5 x mobilier baie)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

montarea instalatiilor sanitare de terti

% = 401 Furnizori

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate

de terti

4426 TVA deductibila

integrarea instalatiilor sanitare in imobil

212 constructii = 214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active corporale

achizitia de mobilier pentru sala de masa (1 x masa 6 persoana, 2 x masa 2 persoane, 1 x masa 4 persoane, 18 x scaun)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia mobilierului pentru bucatarie

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia aparaturii specifice pentru bucatarie (1 x aragaz, 1 x cuptor, 1 x frigider, 1 x masina spalat vase, 1 x frigider, 1 x congelator)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de ustensile necesare gatitului

% = 401 Furnizori

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 TVA deductibila

achizitia de mobilier pentru terasa (3 x masa, 12 x scaun, 3 x umbrela)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de mobilier pentru bar (1 x bar, 4 x scaune bar, 2 x masa, 4 x fotoliu, 1 x masa biliard)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de mobilier pentru receptie (1 x front desc, 1 x canapea, 2 x fotoliu, 2 x masuta, 3 x veioza, 2 x calculator, 1x mobilier birou complet)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de mobilier pentru camere (3 x paturi duble, 4 x paturi simple, 1 x canapea simpla, 5 x fotoliu, 4 x fotoliu mic, 6 x televizor, 6 x masa TV, 5 x masa, 10 x noptiera, 3 x birouri, 5 x dulap, 5 x scaun)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

achizitia de obiecte pentru amenajare si de prosoape pentru oaspeti (11 x veioza, perdele, 30 x prosoape mari, 30 x prosoape mici, 6 x halat baie, 12 x lenjerie pat dublu, 12 x lenjerie pat simplu)

% = 401 Furnizori

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 TVA deductibila

inregistrarea piscinei si a parcarii cu 10 locuri

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

2112 Amenajari de terenuri

4426 TVA deductibila

inregistrarea unei sure

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

212 Constructii

4426 TVA deductibila

achizitia unui tractor cu utilajele anexe

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

2131 Echipamente tehnologice (masini

utilaje si instalatii de lucru)

4426 TVA deductibila

achizitia de animale ( 4 x cal, 4 x curcan, 2 x caine ciobanesc)

% = 401 Furnizori

2134 Animale si plantatii

4426 TVA deductibila

inregistrarea avansului acordat personalului

Avansuri acordate personalului = 5121 Conturi la banci in lei

inregistrarea salariilor la angajati ( 1 x contabil, 1 x administrator, 1 x bucatar, 2xingrijitor, 1 x chelner, 1x sef de sala, 1x camerista)

Cheltuieli cu salariile personalului    = 421 Personal - salarii datorate

Activitatea de turism: caracterizare, clasificare, documente specifice

Turismul, forma a comertului invizibil, are ca obiecte organizarea si desfasurarea unor calatori inafara localitatii de resedinta pentru satisfacerea intereselor legate de utilizarea timpului liber al populatiei.

In afara actului propriu-zis de deplasare a turistilor in timpul lor liber, turismul mai cuprinde industria care contribuie la satisfacerea nevoilor turistice: activitatea intreprinderilor hoteliere si de alimentatie publica, activitatea de transport a turistilor, etc.

Dupa locul de provenienta a turistilor, turismul poate fi intern sau international.

Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice turismul poate fi:

organizat;

neorganizat;

semiorganizat.

Turismul organizat se caracterizeaza prin prestatii turistice programate pe baze de contract.

Cel neorganizat cuprinde prestatii angajate in prealabil, dar nu pe baze contractuale.

Turismul semioragnizat cuprinde elemente imbinate a acelor doua forme.

Angajarea prestatilor determina modul de decontare a serviciilor. Daca privim situatia din punctul de vedere al producatorului (in cazul nostru pensiunea agroturistica), atunci in turismul organizat decontarea se face intre unitatile contractante (agentiile de turism), in timp ce in cel neorganizat are loc incasarea serviciilor de la turisti in momentul eliberarii de catre acestia a camerei.

Turismul prezinta o serie de trasaturi specifice care influenteaza modul de organizare a contabilitatii.

a) diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale (cazare, masa, transport, vizite, etc.) determina complexitatea activitatii turistice. Totalitatea serviciilor prestate turistului alcatuiesc produsul turistic.

Daca aceste servicii se cuprind in cadrul unui program delimitat in timp si spatiu pe un anumit profil turistic, ele formeaza actiunea turistica (program de vacanta, excursia, etc.)

Actiunile turistice se pot individualiza dupa anumite criterii (apartenenta nationala a turistilor, modul de angajare a actiunii, etc) pe tipuri de actiuni: interne, externe, contractuale, ocazionale, etc.

Prestatiile turistice se pot clasifica la randul lor dupa modaliatea de realizare, in tipuri de prestatii: desfacerea marfurilor prin unitatile de alimantatie publica, pensiuni, etc.

Pentru a determina eficienta activitatii desfasurate global si partial se impune evidentierea cheltuielilor si veniturilor pe: activitati, tipuri si feluri de activitati turistice, tipuri si feluri de prestati turistice, etc.

b) Fiecare actiune turistica se incredinteaza unui agent de turism care primeste mandat pentru efectuarea cheltuielilor necesitate de realizarea ei. Manuind diverse valori (bani, bilete de calatori, etc.) agentul de turism devine debitor pana in momentul justificarii valorilor primite care coincide cu incheierea actiunii.

c)   Actiunile turistice au o durata relativ scurta

d) Prestatiile turistice se incaseaza, de regula, anticipat, in vederea utilizarii integrale a capacitatilor bazei tehnico-materiale. De aceea se utilizeaza instrumente de plata cu caracter international, care garanteaza incasarea serviciilor prestate: carti de credit, efecte de comert, cecuri de calatorie etc.

Intrucat valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat, sau din diverse motive actiunea turistica se poate anula, reflectarea incasarilor ca venituri se face dupa incheierea actiunii turistice. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472 " Venituri in avans".

Conditiile diferite de angajare a prestatiilor turistice determina diferentieri in modul de decontare a serviciilor si de evidentiere a veniturilor si cheltuielilor. Astfel, decontarea in turismul organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor; in turismul neorganizat are loc incasarea anticipata de la turisti, urmand sa se regularizeze sumele incasare sau sa se restituie in cazul serviciilor neprestate.

In turismul organizat, cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea contractanta, chiar daca la realizarea lui participa si unitati prestatoare. In turismul neorganizat cheltuielile si veniturile se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza serviciile turistice.

Cheltuielile efectuate de unitatile prestatoare nu se evidentiaza in calitate de cheltuieli ale activitatii turistice, ci de cheltuieli ale activitatii de prestatii turistice, urmand sa se recupereze de la unitatea solicitanta. Veniturile se constituie, de asemeni, din activitatile de prestari turistice.

Participarea mai multor unitati de turism la realizarea unei actiuni turistice face ca una dintre ele sa indeplineasca rolul de unitate organizatoare iar celelalte de unitati prestatoare. Acest lucru determina evidentierea veniturilor si cheltuielilor activitatii de turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatile prestatoare de la unitatea organizatoare (de regula agentiile de turism). Unitatile prestatoare primesc pentru unele prestatii un comision din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura profitul.

Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: biletele de tratament si odihna, borderoul de incasari-restituiri, situatia trimiterilor la tratament si odihna, programul excursiilor, analiza de pret, dosarul actiunii turistice, factura, dispozitia de plata sau incasare.

In turismul international apar in plus graficele privind excursiile externe, pasapoartele turistice, decontul excursiei.

Contabilitatea alimentatiei publice

Activitatea de alimentatie publica reprezinta o forma speciala de comert, in care se imbina activitatea de productie cu cea de desfacere a marfurilor si de prestari servicii, toate fiind considerate ca activitate de baza.

Particularitatile activitatii se rasfrang asupra organizarii contabilitati prin documentele folosite, prin dezvoltarea conturilor.

In cadrul pensiunii noastre se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati: cazare,alimentatie publica, diverse servicii, bucatarie proprie. De acea in cadrul unitatii se regasesc toate tipurile de activitati, adica productie, comert si servicii.

Fluxul activitatilor desfasurate cuprinde urmatoarea succesiune, in functie de momentul desfasurarii lor:

aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile si marfuri;

darea in consum a materiilor prime si materialelor consumabile;

obtinerea de produse finite

transferul produselor finite spre vanzare in restaurantul propriu;

vanzarea si incasarea marfurilor (incasarea se face pe loc numai pentru clientii din afara, care nu sunt cazati in pensiune)

prestari servicii de cazare si alte servicii

Evidenta acestor activitati presupune utilizarea unor documente justificative specifice, cum sunt:

aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile si marfuri se face pe baza "facturii de aprovizionare" si a "notei de receptie si constatare de diferente".

darea in consum a materiilor prime, materialelor consumabile si marfurilor se face pe baza "bonului de consum" sau a "fisei limita de consum".

obtinerea produselor finite se inregistreaza pe baza "bonului de predare, transfer, restituire".

transferul produselor finite spre vanzare in restaurantul propriu se face pe baza "bonului de predare, transfer, restituire".

vanzarea-incasarea marfurilor in unitatile proprii de alimentatie publica se face pe baza "notei de plata" (pentru clientii externi), iar pentru clientii pensiunii serviciul va fi inregistrat in "fisa de cont", urmand ca la plecare a turistului sa se elibereze "nota de plata", pe baza acestei fise.

Pentru evidenta sintetica a activitatilor desfasurate in cadrul pensiunii se utilizeaza conturile din clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie, clasa 4 conturi de terti, clasa 6 conturi de cheltuieli si clasa 7 conturi de venituri.

In continuare urmeaza prezentarea inregistrarii in contabilitate a operatiunilor ce se desfasoara in incinta restaurantului-pensiune.

aprovizionarea cu materiale pentru curatenie de la furnizori, pe baza de factura

% = 401 Furnizori

Cheltuieli cu alte materiale consumabile

TVA deductibila

cumpararea de materii prime pentru bucataria pensiunii, restaurantul

% = 401 Furnizori

Materii prime

TVA deductibila

cumpararea de marfuri

= 401 Furnizori

Marfuri

4426 TVA deductibila

stabilirea si inregistrarea pretului de vanzare de alimentatie publica la marfurile cumparate, pe baza" notei de receptie si constatare de diferente"

371 Marfuri = %

378 Diferente de pret la marfuri

4428 TVA neexigibila

darea in consum a materiilor prime

601Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

receptionarea produselor finite venite din bucataria unitatii (obtinerea preparatelor) pe baza "bonului de predare - primire - transfer"

345 Produse finite = 711 Venituri din productie

stocata

transferul preparatelor la marfuri pe baza "bonului de predare - primire - transfer"

371 Marfuri  = %

345 Produse finite

378 Diferente de pret la marfuri

4428 TVA neexigibila

inregistrarea incasarilor din cadrul restaurantului pentru clienti externi

5311 Casa in lei = %

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectata

descarcarea gestiunii de produse finite

711 Venituri din productia stocata = 345 Produse finite

descarcarea gestiunii de marfuri a unitatii de alimentatie publica

= 371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile

378 Diferente de pret la marfuri

4427 TVA neexigibila

Un aspect deosebit de important care face ca pensiunea agroturistica sa se deosebeasca de celelalte unitati turistice care asigura pe langa cazare si servicii de alimentatie publica, il constituie existenta fermei agroturistice. Aceasta presupune cumpararea si cresterea de animale si pasari pentru obtinerea carnii, a produselor lactate si a oualor. De asemenea ferma mai cuprinde si gradina de zarzavaturi. Toate aceste activitati trebuiesc inregistrate in contabilitate.

Aceste operatiuni se desfasoara pe baza acelorasi documente enumerate mai sus si sunt inregistrate in raportul de productie.

achizitionarea de animale si pasari de la furnizori, pe baza facturii

= 401 Furnizori

361 Animale si pasari

4426 TVA deductibila

achizitionarea de furaje pentru cresterea animalelor

= 401 Furnizori

3026 Furaje

4426 TVA deductibila

darea in consum a furajelor

601 Cheltuieli cu materii prime    = 3026 Furaje

sacrificarea animalelor si pasarilor si transferarea lor la materii prime

Materii prime    = 361 Animale si pasari

darea in consum a materiilor prime. De aici incolo inregistrarea se face in mod normal pentru materii prime: obtinerea de preparate, transferul acestora la marfuri, inregistrarea incasarilor si descarcarea gestiunii.

Cheltuieli cu materii prime   = 301 Materii prime

Activitatea de cazare si alte prestari de servicii: caracterizare, documente specifice si reflectarea in contabilitate

Desi strans legata de alimentatia publica si turism, activitatea de cazare are o autonomie, desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative specifice.

Forma prestarilor de servicii, activitatea de cazare are un caracter nematerial. Ca urmare, reflectarea ei in contabilitate este mai simpla, reducandu-se la inregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare, iar pe de alta a veniturilor aferente, diferenta dintre ele reprezentand rezultatul financiar al aceste activitati.

Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri diferentiate a cheltuielilor. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri diferentiate pe categorii de unitati operative.

Aceasta diferentiere face necesara clasificarea unitatilor operative de cazare dupa importanta lor si dupa conditiile materiale si gradul de confort oferit:

c) dupa importanta lor unitatile de cazare pot fi:

unitati principale: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice, pensiuni, etc.

unitati complementare: popasuri turistice, sate de vacanta, camere la cetateni, etc.

d) dupa conditiile materiale si gardul de confort, unitatile da cazare pot fi catalogate de la 1 la 5 stele.

Acest din urma criteriu de clasificare determina sistemul de tarife pentru cazare.

Tarifele de cazare exprima valoarea serviciilor corespunzatoare si au drept scop acoperirea cheltuielilor si asigurarea realizarii profitului intreprinderii.

Tariful de cazare poate fi diferentiat si in functie de perioada de cazare (sezon) care influenteaza raportul cerere-oferta a spatiilor de cazare.

Concomitent cu cazarea, intreprinderea mai poate pune la dispozitia turistilor sau altor persoane:

servicii de tratament

servicii de frizerie, coafura, inchirieri de obiecte, curatatorie sau spalatorie chimica

servicii de agrement

servicii de posta (convorbiri telefonice, telex, telegraf)

schimb valutar

Documentele si evidenta operativa a activitatii de cazare

Activitatea de cazare presupune:

operatii de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare;

operatii de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate.

Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale pasagerilor sau a comenzii de rezervare intocmita de agentiile de turism. Acestea cuprind denumirea si adresa unitatii solicitante, numarul pasagerilor si numele lor sau a delegatului turistilor, numarul locurilor si durata cazarii. Comenzile se inscriu in registrul de evidenta a comenzilor.

La cazare, receptionerul completeaza date de identitate a pasagerilor in cartea de imobil si intocmeste diagrama grupului in vederea repartizarii locurilor de cazare. Aceasta cuprinde tariful, numarul de zile, suma de incasat, date ce se inscriu ulterior in situatia prestarilor si decontarilor. Pe baza acestei situatii se intocmeste fisa de cont, care inregistreaza ansamblul prestatiilor realizate pe parcursul sederii in cadrul pensiunii.

Pentru toate celelalte servicii oferite pasagerilor, sectiile prestatoare transmit receptiei bonuri de servicii ale caror date se inscriu in situatia prestatiilor si decontarilor.

Pe baza situatiei intocmite, receptia emite nota de plata, care serveste decontarii in numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limite de sume. Pentru decontarea prin virament este necesar intocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis conducatorului de grup.

Notele de plata se centralizeaza la sfarsitul zilei in borderoul notelor de plata.

Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul:

a) diagramei locurilor ocupate care urmareste ocuparea spatiilor de cazare

b) situatia prestarilor si decontarilor care reflecta in orice moment sumele datorate de pasageri si incasarea lor pe feluri de servicii

c) raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia realizarilor si a incasarilor distinct pe servicii prestate si modalitati de incasare.

Activitatea de cazare impune si intocmirea de documente care sa consemneze cheltuielile aferente, ca de exemplu: bonuri de consum materiale, state de salarii, situatii de calcul a amortizarii, etc.

Inregistrarea curenta a operatiilor privind activitatea de cazarea si alte activitati executate se poate face conform exemplului ce urmeaza:

1. din rapoartele de gestiune ale unei pensiuni rezulta sumele datorate de turisti pentru cazare de 40.000.000, TVA 19% si pentru alte activitati 15.000.000, TVA 19%.

Clienti = % 65.450.000

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 40.000.000

708 Venituri din activitati diverse 15.000.000

4427 TVA colectata 10.450.000

sumele incasate ulterior in numerar, conform monetarelor sunt de 30.000.000 care includ si sumele datorate din alte activitati iar cele prin virament 35.450.000 lei.

% = 4111 Clienti 65.450.000

Casa  30.000.000

Disponibilitati la banca in lei   35.450.000

CAP. 5 AMENAJAREA PENSIUNII

Ceea ce adunam, cladim si lasam mai departe, va avea o farama din noi, astfel ramanem o amintire mereu vie in gandurile celor pe care noi i-am influentat si in gandurile urmasilor. Pentru a lasa o amintire placuta ai nevoie de cateva ingrediente esentiale: bun gust, modestie ,amabilitate si respect. Atent imbinate duc la gasirea cheii succesului in afaceri.

Calitatea bunurilor si a serviciilor imbinate cu designul si ambientul pensiunii sunt cele care influenteaza cel mai mult clientii. Gustul dulce cu care raman clientii nostri, duc la crearea unei imagini favorabile pe piata turistica, ei fiind cei mai buni si fideli promotori.

Atentia pentru detaliu ne-a facut sa acordam o mare atentie fiecarui centimetru al pensiunii atat in interior cat si in exterior. Pentru inceput dorim sa va prezentam pensiunea in linii mari ,adica vom enumera principalele incaperi,mentionand faptul ca pensiunea prezinta doua niveluri :parter si etajul unu.

Corpul de cazare - parterul are o suprafata de 350 mp, iar etajul 1 are o suprafata de 460 mp; este compus din urmatoarele componente:

Parter:

Receptie

Salon receptie

Manager office

Hol intrare

Sala de mese

Bucatarie

Vestiar personal angajat

Bar cu terasa si cu mini sala de recreere

Hol anex

Scari in spirala ce duc la etaj

Etajul 1 :

Hol

2 camere de 2 persoane cu pat dublu

2 camere de 2 persoane cu 2 paturi simple

1 apartament de 2 persoane cu 1 par dublu +2persoane pe canapea

5 bai

Locuinta proprietarilor are o suprafata de 132 mp si se afla doar la parterul cladirii;este formata din:

2 dormitoare

1 baie

1 bucatarie

1 hol

1 sufragerie

Ferma cu parcelele de pamant se gasesc la 100 m distanta de casa;pamantul ce ne apartine are o suprafata de 10 hectare din care 6 hectare arabile si 4 hectare fanete; Ferma include atat cladirile ,cat si animalele si utilajele agrare.

Cladirea:

1 grajd pentru vite, cai si oi

1 granar

1 sura

1 sopron pentru lemne

1 cotet porci

1 cotet pasari

2 cotete caini

Animalele:

4 cai

4 vaci

3 porci

30 gaini si 2 cocosi

4 curcani

2 caini

2 pisici

Utilaje agrare:

1 tractor cu utilaje agrare anexe

Parcarea este construita in apropierea pensiuni pentru a putea supraveghea masinile mai bine; are o capacitate de parcare de 10 autovehicole, si are o suprafata de 120mp;

Piscina si locul pentru foc de tabara si gratar se afla in partea de sud-vest a cladirii;piscina are o suprafata de 150mp ( L=15 m, l=10m),iar adancimea ei variaza de la 1 m la 2m .

Conectarea la utilitati este facuta la reteaua din localitatea apropiata.

Principalele utilitati sunt:

Alimentarea cu apa se face de la reteaua de apa deja existenta ce apartine Regiei Autonome a Apelor.

Canalizarea -exista instalatie speciala de filtrare si purificare a apei reziduale.

Alimentarea cu energie electrica se face de la sistemul electric ce apartine de S.C.Electrica S.A

Alimentarea cu energie termica si gaz este facuta de la la sistemul propriu de alimentate cu gaz (de la rezervorul de gaz amplasat nu departe de casa) prin care ne producem propria caldura.

Televiziunea prin cablu este asigurata de firma competenta ce se afla in acea zona.

Reteaua de telefonie este asigurata de Romtelecom, alaturi de serviciul de internet.

5.1. Amenajarea exterioara a pensiunii MAIA

Prima imagine ce ramane intiparita in mintea turistului este cea a exteriorului pensiunii. Pentru ca prima impresie conteaza ,si noi am incercat prin designul exterior ,prin armonia complexului cu natura sa starnim curiozitatea turistilor de a dori sa vada mai mult decat ce e afara, sa descopere linistea naturi si sa guste aromele mancarurilor proaspat facute.

Principalele elemente ale exteriorului sunt: numele pensiunii, fatada cladirii ,piscina, ferma de animale si nu in ultimul rand natura.

Numele pensiunii-este afisat in fata cladirii, chiar la intrare. De asemenea pentru a fi facuta cunoscuta, am amenajat suporti publicitari la drumul national, dar si indicatoare de directie. De asemenea ne-am facut cunoscuta pensiunea si cu ajutorul internetului.

Fatada pensiunii Locul de cazare a turistilor este construit ca anexa la casa proprietarilor care a fost construita cu ceva timp in urma. Intrarea in pensiune se poate face prin trei locuri: intrarea principala ce se afla in partea de nord ,intrarea pe la terasa din partea de Vest si intrarea prin gospodaria proprietarilor ,dar pe acolo nu au acces turistii.

In urma noii constructii intreaga fatada a locuintei proprietarilor a fost refacuta la fel ca si cea a anexei.

Fundatia a fost facuta pana la o adancime de 2 m si parterul porneste de la o inaltime de 30 cm de la nivelul solului,astfel pentru a intra in pensiune s-au construit cateva trepte la cele doua intrari .

Pensiunea are o inaltime de aproximativ 10 m din care parterul are o inaltime de aproximativ 3,5 metri ,iar etajul 1 are o inaltime 2,8 metri si o suprafata totala a celor doua etaje de aproximativ 810 mp.

La construirea cladirii s-au folosit materiale de constructie de foarte buna calitate;principalele materiale au fost:ciment, nisip, pietre pentru fundatie; ciment, nisip, boltari, pentru ziduri, de asemenea pentru consolidare, au fost introdusi si scheleti speciali din fier forjat.

Tencuiala exterioara este formata din ciment, nisip si pietre de rau de dimensiuni medii. Peste aceasta tencuiala se da cu un lac special de exterior pentru protectie.

Ferestrele pensiunii sunt de dimensiuni foarte mari si s-a folosit geam termopan pentru o mai buna protectie impotriva frigului ,si pentru o mai buna izolare : unele dintre ele ,sunt aproape cat peretele incaperii. Am construit pensiunea cu foarte multe ferestre gandindu-ne la faptul ca natura trebuie admirata in fiecare moment de catre turistii satui de zidurile inghesuite ale oraselor ;astfel iluminarea pe timpul zilei este foarte buna;nu s-a folosit jaluzele exterioare si nici interioare.

Scarile ce duc la etaj sunt protejate tot de geamuri si au forma circulara.

Acoperisul este facut din grinzi de lemn si are o inaltime de aproximativ 2 metri si s-a folosit pentru acoperire tigle de culoare rosu inchis de cea mai buna calitate pentru a rezista actiunii fenomenelor naturii.

Terasa este fabricata din lemn si are o suprafata de 12,5 mp. Pe terasa se gaseste mobilier (mese cu scaune) fabricat din lemn.

In fata pensiunii se va gasi parcarea cu o capacitate de 10 locuri. Este asfaltata pentru a nu crea probleme soferilor in caz de ploaie sa se produca innamolirea sau pe timp de iarna , inzapezirea masinilor.

Piscina este construira in partea de sud-vest a cladirii. Are o adancime cuprinsa intre 1 m si 2 m,cu o suprafata de 150 mp. Imprejurul piscinii se gasesc 12 umbrele de soare si 12 scaune de plaja. Curatarea apei se face tot timpul cu ajutorul instalatiilor speciale ce recircula mereu apa astfel tratand-o . Aproape de piscina se afla locurile special amenajate pentru foc de tabara si pentru gratar.

Pentru petrecerea timpului liber am amenajat si un teren de sport cu dubla utilitate; poate fi folosit ca teren de badminton sau ca teren de volei in are liber.

Ferma se afla la o distanta de 100 m de locuinta, si cuprinde :un grajd ce gazduieste vitele, oile si caii ,un cotet de porci ,un cotet de pasari ,cotetul cainilor ,o sura un granar ,un sopron de lemne. Este construit din lemn, caramida si ciment. Langa ferma se afla si gradina de zarzavaturi loc unde se cultiva tot ce e necesar pentru bucatarie.

In ferma avem :4 cai, 4 vaci, 3 porci, 20 gaini, 3 oi, 4 curcani si 2 caini.

Terenul de fanete si cel arabil se afla la distanta apropiata de pensiune. Are o suprafata de 10 hectare din care 6 hectare arabil si restul fanete.

Daca turistul doreste el poate ajuta la treburile fermei sau se poate implica la gatitul bucatelor.

Natura trebuie valorificata la maxim ,dar asta nu inseamna distrugerea ei . Raul, padurea, apa sunt in armonie si noi am incercat sa nu o stricam .

Amenajarea interioara a pensiunii

Ideea ce ne-a calauzit in construirea pensiunii a fost cea a spatiului. De aceea toate incaperile sunt mari,asigurand astfel un confort ridicat turistilor,si o mai mare libertate de miscare .

Am incercat ca amenajarea interioara sa fie o combinatie placuta intre elemente moderne si traditionale asa ca am folosit o variata gama de materiale ca: lemnul, sticla, faianta,gresia,ciment, rigipsul, vopsele lavabile pentru pereti, lacuri pentru lemn.

Podelele pensiunii sunt facute din parchet laminat ,exceptie facand, receptia , bucataria si baile camerelor,unde s-a folosit gresie.

Tavanul fiecarei incaperi este o combinatie de lemn,tavan fals si sisteme de iluminat.

Incalzirea pensiunii se face cu ajutorul sistemului prin calorifere si cel prin podele;sistemul de incalzire prin podea se afla doar in camerele de dormit si in baile camerelor.

Nu s-au folosit jaluzele de nici un fel, nici exterioare nici interioare; doar in camere la ferestre se gasesc draperii asortate cu culoarea camerei.

Parterul pensiunii cuprinde sala receptiei cu receptia si scarile ce duc la etaj ,hol ce duce la sala de mese ,bucataria cu camara si vestiarul angajatilor si barul cu terasa.

La intrarea in pensiune turistul este intampinat de gazda in sala receptiei. Aceasta este mobilata discret, nu foarte incarcat:o canapea neagra ,doua fotolii,o masuta si elemente de decoratiune interioara. Receptia este formata dintr-un mobilier special fabricat din lemn de culoare deschisa si unde se afla documentele speciale ce sunt completate la cazarea unui turist,dar si cheile camerelor.

In spatele receptiei se afla biroul administratorului pensiunii si unde se desfasoara toata activitatea economica a firmei .

Sala de mese se afla in partea de est a cladirii. Este locul unde turistii vor servii masa preparata din bucate proaspete si facute de gazda sau chiar de mana lor sub supravegherea gazdei. Sala este foarte spatioasa si luminoasa datorita ferestrelor foarte mari amplasate pe trei parti ale incaperii,dintre care o fereastra este sub forma de semicerc, cuprinzand unul dintre colturi ;astfel este oferita o frumoasa priveliste afara . Incaperea este zugravita intr-o combinatie de bordo ,crem si maro. Mobilierul este fabricat din lemn iar mesele sunt acoperite cu fete de culoare deschisa. Capacitatea salii este de 16 persoane .

Langa sala de mese se afla bucataria dotata cu echipament si mobilier de bucatarie. Nu lipseste camara de unde se poate cobori in pivnita; aici sunt pastrate o parte din alimentele si bauturile ce vor fi servite la masa. Tot langa bucatarie se afla vestiarul angajatilor.

In partea de vest se afla barul cu terasa. Este o combinatie intr-un bar clasic unde se servesc bauturi alcoolice si nonalcoolice fabricate de gazde sau cumparate de pe piata si o camera de recreere. De ce? Pentru ca am combinat atmosfera calda a unui bar, cu competitia jocurilor de table , sah si biliard .

Caldura este inspirata de culorile folosite si anume: verdele crud inchis, maro cu care au fost zugraviti peretii, culorile inchise ale fotoliilor mari din catifea ale scaunelor si meselor, dar si de lumina difuza seara oferita de apusul soarelui, iar noaptea de instalatiile de iluminat.

Daca turistul doreste sa savureze natura, poate sa petreaca timpul pe terasa sau langa piscina la soare. Aceste locuri sunt foarte bune de a sta si in serile senine de vara si de a te uita la cerul instelat.

Din sala receptiei se poate ajunge la etaj pe scarile circulare . Acestea sunt acoperite cu parchet laminat si sunt inchise de geamuri de jur imprejur.

Etajul aste format dintr-un hol ,doua camere de doua persoane cu pat dublu, doua camere de doua persoane cu doua paturi simple si un apartament de patru persoane cu un pat dublu si o canapea de doua persoane ce se poate face pat . Fiecare camera are baie proprie cu diferite dotari .

Asternuturile si prosoapele din bai se schimba la plecarea turistului daca acesta sta mai putin de cinci zile, sau o data la cinci zile. De obicei in fiecare baie se gasesc patru prosoape din care doua mari si doua mici. Si acestea se schimba o data la cinci zile.

Iluminatul camerelor este asigurat pe timpul zilei de lumina naturala, fiecare camera avand foarte multe ferestre,iar pe timpul serii aste asigurat de veiozele pozitionate in diferite parti ale camerelor si de instalatia de becuri aflate pe tavan.

Avand televiziune prin cablu in fiecare camera se afla un televizor, exceptie facand apartamentul, in care se gasesc doua televizoare :unul in dormitor si unul in salon.

Deoarece incalzirea se face si prin pardosea, nu s-au pus covoare pe jos pentru a nu impiedica caldura sa iasa. Si baile au incalzire prin pardosea si o foarte buna iluminare atat ziua cat si noaptea.

Materialul folosit la cuverturile de pe paturi este catifeaua. Fotoliile, canapelele si scaunele fiecarei camere sunt tapitate cu acest material . Asternuturile de pat sunt fabricate din bumbac de cea mai buna calitate asortate la culoare cu cea a camerei. Pe paturi se gasesc: 1 sau 2 perne mari (in apartament avem si doua perne mici pe patul de doua persoane),cearceaf de pat, cearceaf pentru plapuma sau patura depinde de anotimp.

Fiecare camera este speciala in felul ei. Dimensiunea fiecareia difera , dar mentionam ca fiecare are denumirea ei data de culoarea predominanta din interior. Asa avem camera verde, camera alba, camera albastra, camera rosie si camera galbena.

Camera albastra este denumirea apartamentului. Se afla asezata in partea de sud a cladirii chiar deasupra locuintei gazdei. Dupa cum spune si denumirea camerei, aceasta este vopsita in nuante de albastru pornind de la albastru inchis. Mobilierul camerei, constand in pat de doua persoane, noptiere, masuta, fotolii, dulap, canapea, birou, masa de televizor este confectionat din lemn de culoare foarte deschisa; draperiile ferestrelor sunt albastru foarte inchis pentru a nu lasa lumina sa intre in camera.

Intre camera de dormit si salon se afla o usa despartitoare ce asigura astfel intimitatea.

Baia este spatioasa; faianta de pe pereti, gresia de pe podea, si mobilierul ce consta in chiuveta ,toaleta,cabina dus ,cada de baie si dulap sunt de culoare albastru deschis. In baie se mai gasesc patru prosoape din care doua mari si doua mici si doua halate de baie.

Camera verde se afla in partea de est si o recomandam persoanelor matinale ce vor sa admire rasaritul. Este o camera cu pat dublu. Culorile folosite la decorarea peretilor sunt verdele inchis (dar nu foarte mult), verdele deschis si albul. Mobilierul este de culoare inchisa pentru a fi in contrast cu zidurile, iar asternuturile sunt si ele de culoare mai deschisa. Principalele elemente de mobilier sunt: patul, noptierele, biroul, dulapul de haine, doua fotolii, masuta, masa pentru televizor si o canapea plasata in capul patului. Camera are si o fereastra in forma de semicerc si draperiile de la ferestre sunt de culoare verde inchis combinat cu negru. Baia este decorata cu alb si vernil ,iar mobilierul consta in chiuveta, toaleta, cada de baie cu dus incorporat si un dulap cu patru prosoape.

Camera rosie este camera romanticilor incurabili, a celor care iubesc apusul, de aici putand admira spectacolul apusului de soare si savura momente de neuitat. Este o camera de doua persoane cu pat dublu. Dupa cum spune si numele camera e decorata in nuante de rosu-caramiziu si crem, mobilierul fiind de culoare mai deschisa decat nuanta zidurilor. Principalele elemente de mobilier sunt: patul, noptierele, biroul, dulapul de haine, doua fotolii, masa pentru televizor si masuta. Si aceasta camera are o fereastra in forma de semicerc, iar draperiile sunt de culoare negru combinat cu bordo. Baia este decorata in bordo si crem si are in dotare o toaleta, chiuveta, cada de baie cu dus incorporat si un dulap ce contine prosoapele.

Camera alba si camera galbena sunt de doua persoane cu doua paturi simple fiecare. Acestea se gasesc pe partea de nord a cladirii. Datorita pozitionarii lor peretele pe care il au cu exteriorul este in majoritatea lui geam si culorile folosite sunt deschise respectiv la camera alba s-a facut o combinatie de alb si crem si la camera galbena s-a facut o combinatie de galben pal si crem. Aceste culori s-au folosit la ziduri, mobilier si asternuturi. Singurele lucruri de culoare inchisa sunt draperiile. Mobilierul camerelor este identic fabricat din lemn si consta in: doua paturi simple, noptiere, dulap haine, masa televizor, doua fotolii si masuta .

Baile sunt de dimensiuni mai mici decat celelalte bai. Culoarea predominanta a faiantei din bai este albul respectiv galbenul. Mobilierul din baie consta in: chiuveta, toaleta, dulap ce contine patru prosoape si o cabina de dus.

BIBLIOGRAFIE:

Consiliul Judetean Hunedoara - Ghidul intreprinzatorului in agroturism, 2002

Craciun Sabau, Ion Peres - Contabilitatea intreprinderilor de comert, turism si servicii, Editura Eurostampa 2001

Eugen Falnita, Carmen Babaita - Amenajari turistice, Editura Mirton Timisoara, 2003

Site-uri:

www. pensiunituristice.com

www.antrec.ro

www. mt. ro