Ponderea si importanta turismului in tarile membre u.e.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea CHIMIE APLICATA si STIINTA MATERIALELOR

Specializarea Inginerie Economica in Industria Chimica si de Materiale

PONDEREA SI IMPORTANTA TURISMULUI IN TARILE MEMBRE U.E.

I. INTRODUCERE

Economia nationala a Romaniei parcurge o dificila etapa de tranzitie exprimata prin declinul productiei in toate sectoarele §i, mai ales, al serviciilor, deprecierea monedei nationale, dezechilibre economice ale cererii si ofertei, balantei de plati, bugetului public. Starea de criza este alimentata de existenta unui mecanism economic care nu stimuleaza cresterea economica. Pentru a redresa situatia si a atinge cresterea economica sunt necesare masuri complexe si argumentate stiintific de ajustare a mecanismului economic, de perfectionare a instrumentelor managementului macroeconomic. Un loc deosebit in redresarea situatiei il ocupa turismul, ramura generatoare de locuri de munca si de promovare a imaginii Romaniei.

II.ELEMENTELE  FUNDAMENTALE ALE LUCRARII

Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizatia Mondiala a Turismului imparte aceste efecte in trei categorii, respectiv:

efecte globale: asupra economiei nationale, in general, stimularii productiei, folosirii fortei de munca;

efecte partiale: asupra echilibrului balan ei de plati, nivelul ratei de schimb, masei monetare si circulatiei banesti, modului de distributie a veniturilor, dezvoltarii regionale, mediului rural, miscarii demografice;

efecte externe: asupra calitatii mediului, formarii profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii si educatiei, schimbarilor sociale si culturale.

Tinand cont de toate aceste aspecte, se impune o abordare multifunctionala a turismului (Cosmescu Ion, 1998), care poate fi prezentata schematic astfel :

Figura 1.1 - Abordarea multifunctionala a turismului

Dimensiunile fenomenului turistic, prezentarea multifunctionalitatii acestuia, evidentiaza interdependenta dintre dezvoltarea turismului si cresterea economica, proces care intensifica si antreneaza cererea pentru o serie de bunuri si servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate.

Structura cheltuielilor turistice reflecta impulsul pe care aceste cheltuieli il dau sectoarelor ce concura la realizarea produsului turistic, procesul de crestere a

veniturilor avand loc cu precadere in aceste sectoare dar si in alte sectoare ale economiei, prin intermediul input-urilor (intrarilor) succesive de bani, incasati de

la turisti, incasari ce reprezinta venituri derivate ale acestor sectoare.

Importanta economica a turismului, evidentiata de implicatiile si considerentele acestui domeniu, este argumentata astfel:

a) Turismul se considera a fi creator si utilizator de venit national. Antrenarea si stimularea productiei turistice, determina un spor de productie care se regaseste ca aport la crearea produsului intern brut.

Efectul favorabil al turismului asupra venitului national, este evidentiat de procesul prin care exportul de turisti asigura valorificarea mai avantajoasa a resurselor nationale si a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit national si prin valorificarea resurselor nevalorificate inca, exploatarea suplimentara a celor ce apartin altor domenii, sau a creatiilor realizate in alte scopuri.

In cazul tarii noastre, se poate studia respectivul aspect, prin rezultatele obtinute sub forma procentuala, raportand valoarea adaugata din turism, inregistrata ca valoare adaugata in hoteluri si restaurante, la cea totala pe ramuri:

Tabelul 1.1. Ponderea turismului

Se observa ca, in perioada 1998-2003 ponderea valorii adaugate din turism in total valoare adaugata fluctueaza usor in sensul unei scaderi de la un an la altul.

Aceeasi tendinta se inregistreaza si in ceea ce priveste ponderea valorii adaugate din turism in produsului intern brut, doar cu o exceptie, anul 2001, cand s-a stabilit un procent doar de 1,84%.

Tabelul 1.2- Ponderea valorii adaugate din turism in PIB

Pentru populatie, cheltuielile turistice reprezinta cheltuieli peste cele legate de satisfacerea nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de regularizare a circulatiei banesti. Cu ajutorul sau, statul readuce in circulatie o parte din economiile banesti ale populatiei, actionand, totodata, asupra realizarii echilibrului necesar intre cantitatea de marfuri si servicii oferite populatiei si institutiilor si cererea solvabila a cumparatorilor.

b)Turismul reprezinta un mijloc de valorificare a resurselor. Implicatiile economice ale turismului cuprind si elemente care vizeaza o valorificare superioara a resurselor implicate in derularea activitatii turistice, in special a celor naturale (peisaj, clima, ape, flora, fauna), dar si antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea singura modalitate de valorificare.

Activitatea turistica asigura si dezvoltarea unor zone mai sarace in resurse, prin realizarea unor amenajari turistice, favorizand utilizarea pe plan local

a celor existente, a fortei de munca, astfel creandu-se conditii de viata mai bune rezidentilor (un exemplu in acest sens fiind turismul rural, care nu pune accent

neaparat pe confort si agrement, ci pe asigurarea unui cadru natural nealterat pentru turist, precum si pe traditii, obiceiuri si activitati desfasurate in aceste areale). Se contureaza, astfel, rolul turismului in dezvoltarea economico- culturala a regiunilor respective, determinand chiar mutatii in evolutia acestora.

Treptat, ca urmare a derularii activitatilor turistice in zonele sarace din punct de vedere al resurselor naturale, s-au creat conditiile atenuarii dezechilibrelor de la nivel interregional, dar si intraregional, precum si la scara locala, nationala sau mondiala.

c) Prin asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, turismul contribuie la atenuare fenomenului inflationist. Aspecte inflationiste in turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltarii turistice, printr-o condensare mai mare a cererii turistice care determina o accentuare a fluctuatiilor sezoniere ale preturilor, o discrepanta semnificativa intre puterea de cumparare a rezidentilor si cea a turistilor printr-o crestere a preturilor la alimente, spatii de cazare pentru turisti/investitori/angajati externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult in zonele respective.

La nivel national si mondial este sesizat fenomenul presiunii inflationiste prin pretul pamantului din zonele cu destinatie turistica. In aceste regiuni, pretul pamantului a crescut rapid, pentru ca turistii ajung sa-si cheltuiasca banii investindu-i in economia zonei turistice (gazda), astfel creandu-se o sensibila presiune inflationista. In ceea ce priveste turismul international, relevant este procesul de consolidare a monedei nationale, a liberei convertibilitati, spre care se tinde prin realizarea unor incasari valutare cat mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balantei de plati. Masurile antiinflationiste care pot fi adoptate trebuie sa cuprinda propuneri privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflationiste, sau a practicarii unei dobanzi ridicate.

d) Turismul sprijina diversificarea structurilor economice. In conexiune cu dezvoltarea si modernizarea economiei unei tari, turismul se manifesta si ca un mijloc de diversificare a structurilor economice, ceea ce presupune, pe de o parte, dezvoltarea celor existente ca urmare a derularii activitatilor turistice cu implicatii directe sau indirecte asupra lor prin cresterea dimensiunilor sectoarelor economice destinate sa satisfaca cererea turistica, iar pe de alta parte crearea altor ramuri datorita aparitiei unor noi activitati specifice turismului: agrementul, transportul pe cablu, agentiile de voiaj, productia de artizanat si altele.

In Marea Britanie, de exemplu, dependenta unor subramuri economice de activitatea turismului este de 3% in domeniul comertului cu amanuntul, de 25% pentru serviciile culturale si recreative, iar activitatea transporturilor este dependenta de turism in proportie de 23%. De asemenea, in Franta, situatia

se prezinta astfel: transporturile aeriene- 75%, economice de activitatea turismului este de 3% in domeniul comertului cu amanuntul, de 25% pentru serviciile culturale si recreative, iar activitatea transporturilor este dependenta de turism in proportie de 23%. De asemenea, in Franta, situatia se prezinta astfel: transporturile aeriene- 75%, constructii de automobile- 50%, locuri in teatre- 33% si lista poate continua ( P. Py - Le tourism. Un phenomene economique, La Documentation Francaise, Paris, 1996). Nevoia de adaptare permanenta a ofertei turistice la cerintele turistilor constituie fundamentul procesului de diversificare a structurii economiei oricarei tari.

e) Turismul joaca un rol important in economie si prin faptul ca genereaza noi locuri de munca avand, astfel, o contributie majora la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare si, deci, la reducerea somajului.

In conditiile in care serviciile turistice sunt vandabile in prezenta prestatorului si turistului, simultan, iar automatizarea si mecanizarea penetreaza mai lent acest domeniu, putem aprecia ca sectorul turistic este un mare consumator de munca vie. In acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector, prin prisma crearii de locuri de munca sub diferite forme care au determinat stabilirea urmatoarelor tipuri de angajari: - angajare directa - persoanele care lucreaza intr-o intreprindere turistica, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turisti, agentii de voiaj, touroperatori; - angajare indirecta - locuri de munca produse in sectoarele de aprovizionare cu marfuri alimentare si nealimentare, respectiv industrie, agricultura, piscicultura; - angajare indusa - personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii castigurilor salariale realizate de angajatii directi si indirecti; - angajare in domeniul constructiilor - locuri de munca in domeniul constructiei infrastructurii si capacitatii de turism; acestea, de regula, sunt temporare, dar pot dura o perioada mai indelungata in acele zone unde are loc o dezvoltare continua a turismului.

Problemele in plan economic si social cu care se confrunta Romania si-au pus amprenta si in ceea ce priveste populatia ocupata in turism (hoteluri si

restaurante). Astfel, din 1997 pana in 2003 s-a inregistrat o scadere fluctuanta, minima fiind plasata la nivelul anului 2001, cand si din punct de vedere

procentual s-a stabilit ca numai 0,92% apartin populatiei ocupate din hoteluri si restaurante din totalul celei ocupate pe economie.

Tabelul 1.3- Ponderea populatiei ocupate din turism in totalul populatiei ocupate din Romania

Poate ar trebui amintite aici si principalele calitati ale lucratorului din turism, domeniu in care calitatea produsului depinde in mare masura de pregatirea angajatilor: aspect fizic placut, cunostinte de limba straina, flexibilitate, amabilitate, onestitate, putere de convingere, abilitati speciale de comunicare etc. In functie de gradul de dezvoltare a turismului si de structura specifica a economiilor tarilor lumii, ponderile populatiei ocupate in turism oscileaza foarte mult, astfel, la nivel global, industria turismului si a calatoriilor a generat 73.692.500 de locuri de munca in anul 2004, cu o pondere de 2,8%

din totalul locurilor de munca la nivel mondial, iar daca extindem analiza implicand si alte sectoare economice influentate de activitatea turistica, se constata ca aceasta industrie a generat 214.697.000 de locuri de munca, cu o pondere de 8,1% din totalul locurilor de munca la nivel mondial. In 2004 numarul locurilor cel mai ridicat s-a inregistrat in Asia de Nord -Est : 18.281 mii de angajati, cu o pondere de 2% din totalul locurilor de munca la nivelul respectivei zone geografice. Europa Centrala si de Est a inregistrat 3.230 mii de locuri de munca, cu o pondere de 2% din total la nivelul zonei, din care Romania, conform studiului realizat de WTTC, a inregistrat 118 mii locuri de munca, respectiv 1%.Pentru urmatorii 10 ani este estimata o crestere anuala de 1,7% a numarului de locuri munca, ajungand in anul 2014 la un nivel de 87.450.300 de locuri de munca in industria turistica.

Pe langa aceste aspecte cantitative, relatia turism-forta de munca poate fi exprimata si calitativ, printr-o serie de aspecte :

- nivelul de calificare profesionala - conform studiilor realizate de P. Py in lucrarea sa "Le tourism.

Un phenomene economique", in principalele tari europene, circa 40% din totalul personalului din turism este necalificat, aprox. 42% din total personal are studii medii, 8% studii de specialitate si numai 10% studii superioare. - fluctuatia - se apreciaza ca, in medie, 35-40% din totalul lucratorilor din turism sunt angajati temporar. Aceasta situatie influenteaza negativ atat nivelul satisfactiei lucratorilor (lipsa garantiei unui loc de munca, ca tiguri salariale fluctuante), cat si calitatea serviciilor.

- raportul intre cei angajati full-time si part-time, caracterul temporar al angajarii, alaturi de alte aspecte, conducand costul relativ ridicat al creariimunui nou loc de munca in turism si intretinerii acestuia.

- costul formarii profesionale.

Un aspect particular al relatiei turism- forta de munca il constituie efectul indirect al cresterii numarului celor ocupati in acest sector. In calitatea sa de consumator de bunuri si servicii, turismul influenteaza benefic utilizarea fortei de munca in

ramurile furnizoare ale acestuia, cum sunt: agricultura, industria alimentara, industria usoara, construc ii etc. (un loc de munca direct in turism poate crea de la 1 la 3 locuri de munca indirecte si induse). (R.-M. Gogonea, 2005)

f)Turismul reprezinta un domeniu prielnic in ceea ce priveste relansarea si modernizarea oricarein economii, deoarece afacerile sunt de dimensiuni reduse iar necesitatile de capital sunt mici imprimand investitiilor un ritm rapid, astfel, se constituie intr-un stimulator al investitiilor Investitiile din turism antreneaza investitiile din acele domenii care isi desfasoara activitatea in stransa corelatie cu turismul. Se exercita, in acest mod, o influenta favorabila asupra zonei in care a fost plasat obiectivul amenajat, prin veniturile

generate de exploatarea acestuia, prin consumul de bunuri si servicii precum si prin salariile acordate angajatilor.

Tabelul 1.4- Ponderea investitiilor din turism in totalul investitiilor din Romania

Investitiile realizate in turism le influenteaza nemijlocit atat pe cele din sectorul tertiar cat si pe cele de la nivel national, astfel evidentiindu-se dublul rol stimulator al turismului:

- stimulator al investitiilor specifice turismului;

- stimulator al investitiilor nationale.

Pe plan mondial, investitiile din turism reprezinta 7% din totalul eforturilor investitionale, in timp ce la nivelul tarii noastre ponderea investitiilor din turism in totalul investitiilor, in perioada 1997-2004 se poate observa (tabel nr.4) ca a avut o evolutie oscilanta, inregistrand chiar o mica scadere in anul 2002 fata de 2001 cu 0,13%, urmand ca in urmatorul an sa se echilibreze din nou situatia.

Situatia inregistrata poate fi justificata prin faptul ca investitiile efectuate de agentii economici sunt finantate din veniturile proprii, deoarece investitiile straine sunt foarte mici.

Se poate spune, in continuare, ca sectorul turistic romanesc isi mentine trasatura generala prin care investitiile sunt rezultatul alocarii fondurilor din sursele locale, acestea fiind de mica valoare si scurta durata.

Daca ar fi sa amintim aici elementele importante ce stau la baza dezvoltarii investitiilor, ar trebui sa mentionam modificarea mentalitatii in favoarea utilizarii investitiilor pe termen lung in locul celor pe termen scurt, de asemenea cu investitii minime sa se obtina beneficii maxime si efecte imediate si incurajarea investitorilor straini de a plasa capitalul financiar in acest domeniu, prin:

- scutirea de impozite pe profit pe o perioada mai mare de 7 ani;

- eliminarea constrangerilor ce impiedica investitorii sa-si plaseze capitalul;

- repartizarea adecvata si judicioasa a fondurilor de promovare a turismului.

g) Turismul - componenta a relatiilor externe. Evolutia economiei mondiale se caracterizeaza, in ultimii ani, printr-o crestere si diversificare a schimburilor internationale sub impactul dezvoltarii si specializarii tarilor lumii, precum si a adancirii diviziunii internationale a muncii. In acest context, progresul tehnic si revolutia tehnico-stiintifica au determinat o serie de mutatii in structura relatiilor economice dintre state. Schimburile de marfuri, care erau in trecut singura forma de realizare a legaturilor comerciale intre state, au facut loc si altor sectoare, printre care cel de prestari servicii, sector ce nu are ca obiect al tranzactiei un bun material, fapt pentru care a fost denumit "comert invizibil". Operatiunile acestui tip de comert pot fi: serviciile (de turism international, de transport international, de asigurari, operatii bancare etc.), transferurile banesti (particulare: salarii, taxe; de stat: donatii, cotizatii) sau sume provenite din investitiile facute in strainatate (incasari, beneficii, dividende).

Avand o structura eterogena, cu implicatii in toate domeniile vietii economice si sociale, comertul invizibil are un rol important in procesul cresterii economice, fiind un factor de largire si diversificare a relatiilor economice internationale, de facilitare a accesibilitatii tarilor la schimbul mondial de valori.

Turismul international este parte componenta a comertului cu servicii, cuprinzand toate activitatile generate de turisti care, pentru a vizita anumite destinatii turistice, depasesc granitele tarii, astfel, prin aceasta apartenenta, el are o contribu ie semnificativa la cresterea si diversificarea exporturilor, sustinuta si prin varietatea produselor sau serviciilor puse la dispozitia turistilor (de cele mai multe ori specifice : peisaj, clima, ape minerale). Acest tip de export, pe langa faptul ca este foarte diversificat, este si foarte eficient, presupunand costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc.

Astfel, turismul international reprezinta o importanta sursa de devize sau de economisire a acestora, ca mijloc de valorificare, in conditii mai avantajoase comparativ cu formele clasice ale exporturilor, a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor marfuri destinate pietei internationale. Turismul international contribuie in acest fel la echilibrarea balantelor comerciale de plati.

La nivel mondial, conform raportului anual publicat de WTTC, in 2004, principalii indicatori ai industriei turismului si calatoriilor, cu un impact direct, se

prezentau astfel:

Tabelul 1.5- Indicatorii turismului mondial ( 2004)

Referitor la cererea totala mondiala de servicii turistice si calatorii, ponderea cea mai mare din o inregistreaza Uniunea Europeana in procent de 36% (valoare absoluta 1.981.400 milioane USD), urmata de America de Nord cu un procent 31% (valoare absoluta 1.684.400 milioane USD). Europa Centrala si de Est inregistreaza o pondere redusa de 3% (184.910 milioane USD), din care Romania detine o pondere de 0,09% (4,754 milioane USD), dar cu un ritm de crestere reala de 9,3% peste media Europei Centrale si de Est de 7,9% si peste media mondiala de 5,9%.

Aceasta forma de turism ia nastere prin combinarea a doua fluxuri turistice :

1. receptoare - reprezentate de sosirile cetatenilor straini intr-o tara data ce au domiciliu permanent in tara emitenta; cheltuielile efectuate de acesti turisti reprezinta pentru tarile primitoare o sursa importanta si eficienta de incasari valutare;

2. emitatoare - reprezentate de plecarile in scopuri turistice ale cetatenilor unei tari in strainatate; plecarile efectuate de acesti turisti reprezinta pentru

tarile emitatoare o forma de import "extern" ce poate reduce sau spori soldul "activ sau pasiv" al balantei turistice si comerciale, in special, si cel al balantei de

plati, in general.

Procesul profund de restructurare a economiei Romaniei, vizeaza in acest moment, realizarea propriei configuratii in care sectorul serviciilor se situeaza la un nivel superior, amplificandu-se rolul acestora in contextul adancirii relatiilor dintre ramurile si subramurile economice.

Dinamismul economico-social contemporan, deci implicit cel manifestat la nivelul Romaniei, a determinat schimbari si in structura sectorului serviciilor , in care turismul ocupa astazi un rol prioritar.

Prin toate aceste implicatii ale turismului in viata economica a unei tari (zone) se poate considera ca turismul este un factor de crestere a calitatii vietii, ce se concretizeaza prin doua tipuri de relatii:

a) relatie de cauzalitate directa, de crestere pe termen scurt a calitatii vietii datorita activitatii turistice.

Pentru cei care efectueaza vacante, turismul inseamna crearea conditiilor si posibilitatilor de conditiilor si posibilitatilor de odihna, destindere, cultura sau contact cu alti oameni.

Prin odihna asigurata, turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, care gaseste in aceasta activitate o solutie efectiva impotriva constrangerilor de tot felul.

Mentinerea unui interes pentru viata din partea batranilor, inlocuirea treptata a tratamentului medicamentos cu cel bazat pe factori de cura naturala, fac din turism un sector prielnic pentru marirea sperantei de viata si pentru refacerea capacitatii fortei de munca si sanatate.

Turismul poate constitui un factor de socializare, dand posibilitatea cunoasterii directe a realitatii in fata caruia turistul isi poate forma anumite atitudini. El faciliteaza schimbul de idei, opinii, ganduri, contribuind in mod egal la formarea intelectuala a indivizilor.

b) relatie mediata/indirecta, in care turismul induce anumite modificari in alte ramuri ale economiei nationale, care la randul lor pot influenta nivelul calitatii vietii.

Turismul nu influenteaza numai in mod direct nivelul calitatii vietii ci si indirect, prin interferenta acestuia cu unele ramuri (agricultura, industria, comertul). Astfel, prin turism se ofera un debuseu pentru surplusuri relative de forta de munca, valorifica in mod superior produse locale, exploateaza in comun cu alte ramuri (industria, agricultura) forme de energie neconventionala, stimuleaza unele ramuri producatoare de bunuri de consum cu rol important in asigurarea calitatii vietii, contribuie la dezvoltarea concurentei, fapt ce conduce la imbunatatirea standardelor calitative de catre unele ramuri economice.

In concluzie, produsul turistic este rezultatul activitatii desfasurate de diversi agenti economici, turismul actionand ca un stimulator al sistemului economic global. Dezvoltarea turismului angreneaza astfel, o multitudine de componente cu efecte d stimulare si antrenare, atat a productiei industriei turistice, cat si a altor ramuri de activitate din cadrul economiei, care participa direct sau indirect la procesul cresterii economice.

Capitolul II Dinamica turismului international

- cuprinde curentele turistice internationale,determinantii circulatiei turistice internationale, evolutia turismului international in tarile Uniunii Europene, evolutia turismului international din anul 2000 pana in 2006.

Intalnim cinci curente turistice, pe locul I se afla continentul European. Cea mai puternica integrare atat a ofertei, cat si a cererii se intalneste pe continentul european unde peste 89% din calatorii provin tot din tarile europene. Principalele destinatii se afla in sudul si vestul continentului, in timp ce cea mai dinamica evolutie a calatoriilor apartin Europei de Est.

Continentul asiatic se situeaza pe locul doi ca destinatie turistica si ca ritm de crestere a circulatiei turistice. In cadrul acesteia, Asia de Vest primeste jumatate din fluxul de turisti care viziteaza continentul, iar cea mai dinamica circulatie turistica ce provine din tarile europene se indreapta spre Asia de Est si de Sud.

Peste 10 milioane de turisti din Europa, anual, se orienteaza spre marele bazin de pe Coasta de Vest a Americii de Nord. Aici turismul european este dominat motivational de turismul de afaceri. Insulele Caraibe si America Centrala ocupa locul doi printre destinatiile din continentul american si principalul curent turistic in aceasta zona provine din America de Nord, fiind urmat de curentul turistic al vacantierilor europeni si japonezi.

Pe locul patru printre destinatiile marilor curente turistice se afla continentul african. In ultimii ani s-au inregistrat o diminuare a fluxurilor turistice spre aceasta zona. Cele mai multe sosiri de turisti din Africa provin din tarile europene concentrandu-se in tarile din nordul continentului african (70% din total), iar recent Africa de Sud.

Al cincilea curent turistic ca importanta cuprinde Europa de Vest si Europa de Est la cele doua capete ale fluxului turistic. Daca la sfarsitul anului 1989 au fost inregistrate 9,8 milioane sosiri turistice de provenienta din Europa de Vest reprezentand o pozitie moderata, in prezent nu se mai poate vorbi de acelasi lucru. Dat fiind faptul ca majoritatea tarilor din aceasta zona au cunoscut mutatii pe plan economic si politic, le-au adus un plus de atractie si din partea turistilor consacrati.

Dintre determinantii circulatiei internationale amintim : specializarea internationala, potentialul natural, resursele de munca, cererea turistica, oferta turistica, motivatia turistica, etc.

In ceea ce priveste evolutia turismului international in tarile Uniunii Europene conform OMT reprezenta in anul 1995 circa 41% ca sosiri si circa 41% ca incasari din totalul pietei turistice internationale in acelasi an. Unele tari europene ocupau primele locuri din lume in ierarhia tarilor receptoare: pe primul loc in 1995 se situa Franta ca numar de sosiri din turismul international (pe locul doi la total incasari corespunzatoare), urmata de Spania, apoi Italia, Marea Britanie, Austria si Germania. In a doua jumatate a deceniului trecut, pe ansamblul Uniunii Europene structurile de primire hoteliera numarau 1,8 milioane hoteluri si unitati asimilate cu un total de 8,4 milioane locuri de cazare, reprezentand 36,5% din totalul acestora in intreaga lume. Din totalul innoptarilor de 1,8 milioane, 1,6 milioane erau generate de rezidenti ai Uniunii Europene si 0,2 milioane non-rezidenti (89% si respectiv 11%). Balanta turistica de plati a Uniunii Europene avea un excedent de 1,12 milioane Euro. Soldul balantei turistice pe ansamblul Uniunii Europene a inregistrat un plus de 2% intre 1992 si 1998, chiar daca plecarile turistilor din tarile Uniunii Europene spre alte tari ca si cheltuielile aferente au crescut in respectiva perioada. Astfel, incasarile au crescut intre 1992 si 1998 cu 10%, iar cheltuielile cu 8%, locul trei in exporturile de servicii ale Uniunii Europene fiind detinut de exportul turistic. Numarul total al innoptarilor era cu 5% superior in 1995 fata de 1990, cea mai mare parte a cresterii fiind realizata datorita preferintei de a innopta in propria tara sau in tari invecinate in cadrul Uniunii Europene, in conditiile cresterii numarului de sejururi scurte (2-3 zile) ale turistilor vest europeni.

Pana in anul 2001 rezultatele pozitive prezentate mai sus la toate tipurile de indicatori s-au mentinut in general la fel, concentrarea turismului international in Europa explicandu-se prin distantele relativ reduse intre tarile europene, in special intre tarile mici, ceea ce stimuleaza dorinta de a calatori. Conform analizelor Comisiei Europene, 75% din europenii care practica turism international, calatoresc in interiorul continentului

Evolutia turismului in perioada 2001-2006.

Conform informatiilor furnizate de Organizatia Mondiala a Turismului, numai 689 milioane de turisti s-au plimbat prin lume in 2001, fata de 697 milioane in 2000. Expertii din domeniu afirma ca anul 2000 a fost unul de exceptie pentru turism, mai ales datorita manifestarilor dedicate celebrarii noului mileniu. Acest fapt a condus la o crestere cu 7% fata de 1999, ofertele speciale determinandu-i pe multi sa-si devanseze vacantele OMT, precizeaza ca in primele opt luni din 2001 turismul international inregistra deja o tendinta descrescatoare, vizibila mai ales in cazul unor tari numite "generatoare de turisti', ca Germania, Japonia si SUA.

Pe plan mondial, sosirile turistice au inregistrat descresteri, cel mai mult a fost afectat continentul american care a suferit o scadere de 6%, urmat de Asia de Sud (4,5%) si Orientul Mijlociu (descrestere de 2,5%). Europa a inregistrat o usoara crestere de 0,7%, dar si-a mentinut pozitia de lider in turismul mondial in ceea ce priveste sosirile internationale. Incasarile turistice au continuat sa se mentina pe locul doi in lume in regiunile estice ale Asiei si Pacific. De asemenea, Africa a inregistrat rezultate pozitive dar pozitia pe care o ocupa pe piata turistica este redusa (4,5%). Sudul Asiei a resimtit din plin impactul ce l-a avut asupra turismului situatia securitatii pe glob, procentul detinut pe piata turistica scazand de la 0,9% in 2000 la 0,8% in 2001

In ceea ce priveste cele mai importante destinatii mondiale nu sunt schimbari semnificative in anul 2000 fata de 2001, astfel Franta isi mentine pozitia de lider, urmata de Spania si SUA pe urmatoarele locuri, cele 3 tari detin impreuna potrivit O.M.T. 25 % din sosirile internationale de turisti.

Toate regiunile europene au terminat anul 2002 cu rezultate pozitive. Europa de Sud si regiunile mediteraneene, cu Spania, Italia si Grecia ocupa pozitii fruntase pe piata mondiala detinand impreuna 20%, eclipsand Europa de Vest, cu doar o jumatate de procent. Germania s-a mentinut pe pozitie, Benelux si Austria au crescut usor, iar Marea Britanie a experimentat o crestere de 3%. Cu toate acestea, cresterea din Europa de Vest ramane sub medie, in timp ce sosirile in Europa Centrala si de Est s-au majorat cu 3,9%. Singurele exceptii sunt Polonia si Cehia, care au inregistrat un serios declin de 5%. Peste 130 milioane de sosiri s-au inregistrat in Asia si Pacific, pe care specialistii le considerau pana la izbucnirea epidemiei de SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) "destinatiile viitorului'.

Pana la sfarsitul anului 2003, expertii OMT se asteapta la o imbunatatire in ceea ce priveste turismul international. Intr-un studiu realizat cu o suta de potentiali consumatori de turism, se arata ca acestia considera lunile ianuarie-aprilie ale anului 2003 la fel de compromitatoare pentru turism ca si ultimele patru luni ale anului 2002, in timp ce urmatoarele luni ale anului (in special in sezonul estival) pot realiza performante.

Pe regiuni, opiniile sunt la fel, cu exceptia Americii de Nord, Centrala si de Sud unde se mentin rezultate negative, dar cel putin se observa ca revine optimismul turistilor si dorinta de a calatori. Deja, pentru perioada mai - august se inregistreaza o imbunatatire a rezultatelor, comparativ cu primele patru luni ale anului. Africa se mentine cu cre§teri din ianuarie §i pana in august, iar Europa a obtinut un succes notabil, de crestere cu 1%. Dar cel mai surprinzator este Orientul Mijlociu cu o crestere de la 1,8% la 3,8%. Din pacate Asia si Pacificul resimt inca efectul declansat de SARS, dar isi pot mentine balanta viitoare cu un rezultat egal cu cel obtinut in primele 4 luni.

In ceea ce priveste perspectivele turismului Uniunii Europene pana la sfarsitul anului, expertii OMT afirma ca acestea sunt reduse, in special pentru Germania. Cererea in turismul intraregional se mentine rezistenta, dar totusi mai redusa ca volum decat in anii precedenti, iar cheltuielile sunt sub presiune. Puterea euro poate avea efect negativ asupra tarilor receptoare de turism si care il folosesc ca moneda, in special in Marea Britanie care, se va orienta probabil spre mai multe optiuni economice, stimuland sosirea turistilor din tarile ce utilizeaza euro. Aceasta situatie, care implica puterea euro pe piata, va fi insa benefica pentru destinatii ca tarile Europei Centrale si de Est, Turcia, regiuni transatlantice si destinatii mediteraneene cum ar fi Africa de Nord si Orientul Mijlociu.

Tabelul Sosiri, turism mondial

In anul 2006 datele oferite de UNOMT releva faptul ca pe plan mondial, turismul s-a caracterizat prin urmatoarele valori, 846 milioane sosiri (5.4 % crestere fata de anul 2005) si 733 miliarde USD incasari (4,8 % crestere fata de anul 2005),

La pozitia incasari nu au fost schimbari majore fata de anul 2006,.SUA cu 85.7 de miliarde dolari este pe primul loc, urmata de Spania (51.1 de miliarde) si Franta (42.9 miliarde pe locul III.)

In anul 2006 primele 10 destinatii turistice in termeni de sosiri au realizat impreuna 368 de milioane de sosiri internationale de turisti sau aproape jumatate din sosirile de turisti la nivel mondial. In ceea ce priveste incasarile situatia este similara cu o valoare a incasarilor celor 10 destinatii turistice de 357 de miliarde dolari.

In anul 2006, cel mai ridicat ritm de dezvoltare a turismului, de 9.2%, l-a avut Africa, numarul de sosiri crescand in Kenya cu 28% in primele zece luni ale anului trecut, iar in Mozambic, cu 37% in primele noua luni.

Turismul din zona Asia-Pacific a crescut in 2006 cu 7,7%, desi tarile afectate de tsunami-ul devastator de la sfarsitul anului 2004 au consemnat reduceri. Numarul vizitatorilor din Maldive a fost mai mic cu 20% in anul 2006, in timp ce Indonezia s-a confruntat cu o scadere de 2.6%.

Seria de uragane care a afectat anul trecut sudul Statelor Unite a umbrit perspectivele de dezvoltare a pietei turismului in aceasta tara, dar, cu toate acestea, numarul vizitatorilor a crescut in SUA cu 8%.

Tabelul 1.7. Incasari, turismul mondial (Miliarde USD)

Turistii cheltuiesc tot mai mult pe destinatiile culturale, in perioada 2000-2005, destinatiile culturale au cunoscut o crestere semnificativa in valoarea vanzarilor, de 51%, turistii dovedind astfel dorinta de a petrece tot mai mult din timpul lor liber pe vizite educationale

Potrivit datelor UNOMT, in anul 2005, turismul mondial a crescut cu 5,5%. Pe plan mondial au fost inregistrati un numar de 803 milioane turisti, iar sectorul a generat venituri de circa 676 miliarde

dolari SUA.

In anul 2006 au fost inregistrati 846 milioane de turisti in toata lumea, dupa numarul sosirilor in diverse destinatii, adica mai mult cu 43 milioane decat in anul 2005 si o crestere anualizata de 5,4%, iar incasarile s-au majorat pana la 733 miliarde dolari SUA sau au crescut cu 7,7%. fata de perioada anului 2005, a indicat UNOMT.

Cele mai mari cresteri in anul 2006 ale numarului de sosiri de turisti au fost inregistrate in Maldive - 97%, in Sri Lanka - 25% si in Thailanda - 20%, cresterea din urma fiind calculata dupa numarul sosirilor pe aeroportul din Bangkok. Africa si Orientul Mijlociu au inregistrat o crestere de 8,9%, urmate de regiunea Asia-Pacific cu 7.7 %, de cele doua Americi cu 2,0% si de Europa, cu o crestere de 5,0%.

Factorii care ar putea influenta negativ turismul mondial in 2006 sunt terorismul, costul

ridicat al energiei si gripa aviara, dar raportul OMT precizeaza ca: 'impactul terorismului a

fost destul de limitat si de scurta durata', iar turistii par sa-si fi asumat riscurile.

III. EVOLUTIA TURISMULUI ROMANESC IN DINAMICA TURISMULUI MONDIAL

Evolutia turismului romanesc in dinamica turismului mondial prezinta specificul dezvoltarii turismului romanesc in dinamica turismului mondial, evolutia si rolul turismului rural in Romania precum si rolul judetului Gorj in turismul romanesc

In aceasta parte se prezinta varietatea reliefului si formele de turism care se pot practica, potentialul speologic, lacurile balneare, fauna, flora, vestigiile medievale dupa care urmeaza o prezentare pe larg a fuxurilor turistice internationale ale Romaniei cu prezentarea evolutiei numarului de innoptari pe zone respectiv zona litoralului, zona montana, balneara, zona Bucuresti-ului si resedintelor de judet. Fluxurile turistice internationale ale Romaniei dau o imagine de ansamblu asupra plecarilor romanilor in afara granitei precum si a sosirilor strainilor pe teritoriul Romaniei.

Fig.1.2 Principalele tari din care au sosit vizitatori straini - mii sosi

Fig. 1.3. Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiune de cazare turistica -mii turisti

Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in intervalul ianuarie -octombrie 2007 au insumat 19,47 milioane de nopti (16 milioane de nopti pentru romani si 3,4 milioane pentru straini), in crestere cu 8% fata de anul 2006. Cresteri insemnate ale innoptarilor s-au inregistrat pentru hoteluri, hoteluri pentru tineret, spatii de cazare de pe nave, pensiuni turistice urbane si rurale.

Scaderi fata de perioada similara a anului 2006 s-au inregistrat in cazul taberelor de elevi si prescolari, bungalourilor si popasurilor turistice. In luna octombrie 2007, comparativ cu octombrie 2006, atat sosirile, cat si innoptarile au inregistrat o crestere cu 11,3%, pana la 524.000 de persoane, respectiv de 3,6%, ceea ce reprezinta un total de 1,4 milioane de nopti.

Fig. 1.4. Indicatorul numar de inoptari da o imagine de ansamblu asupra fluxurilor turistice -mii zile

Este interesant sa prezentam si evolutia indicilor de utilizare a capacitatii de cazare turistica Se constata o scadere treptata a acestor indici dupa 1990 si aceasta se datoreaza in primul rand etapei de tranzitie in care se afla tara noastra. Daca in anul 1994, indicele de utilizare a capacitatii de cazare in functiune era de 43,7%, toate unitatile apartinand statului. In 1998 indicele este doar de 36,1 % pe total tipuri de unitati , iar in 2006 a fost de 33,6 % . In categoria factorilor care au contribuit la aceasta evolutie descendenta se inscrie in primul rand scaderea puterii de cumparare a populatiei, iar apoi multe unitati nu mai corespund exigentelor turistilor din punct de vedere al confortului necesitand modernizari si restructurari pentru a reintra in circuitul turistic.

Fig. 1.5. Indicatorul utilizarii capacitatii de cazare

In anul 2003 in Romania, comparativ cu anul precedent, principala crestere inregistrata pe segmentul turismului intern a fost realizata de catre Delta Dunarii (33,39%), urmata de catre statiunile montane (20,7%). In cazul vizitatorilor straini, cresterea a fost inregistrata tot printre cei care au vizitat Delta Dunarii (134,71%), respectiv statiunile montane (74,72%), Bucuresti si orasele resedinta de judet (36,05%). 1,71 milioane de turisti romani au apelat la structurile de primire turistica din Bucuresti si orasele resedinta de judet, urmand statiunile balneare (684.472 turisti), cele de pe Litoral (669.070 turisti) si cele montane (649.900 turisti). Strainii au preferat, de asemenea, resedintele de judet (980.646), statiunile montane (171.636) si statiunile de pe Litoral (66.476).. In anul 2004 zona care a avut cel mai mult de castigat de pe urma turistilor straini este litoralul, unde anul acesta numarul strainilor a crescut cu aproape 40% fata de 2003, ajungand la 95.000 de persoane. Conform estimarilor specialistilor, in 2005 aproximativ 140.000 de straini vor veni sa petreaca un sejur pe litoralul Marii Negre. O parte din aceasta crestere se datoreaza faptului ca unul din cei mai mari tour-operatori germani, DerTour, va introduce Romania in cataloagele sale de anul viitor. Pe langa litoral, turistilor germani li se vor oferi circuite in Delta Dunarii, in Bucovina si in Ardeal, precum si posibilitatea de a petrece o zi-doua in Bucuresti. Pe langa litoral, Capitala si orasele resedinta de judet, precum si zonele montane sunt principalele zone pe care turistii straini le declara la intrarea in tara ca destinatie finala. In ceea ce priveste anul 2006 a fost cel mai slab an din ' 89. Numarul de turisti a scazut, marii tour-operatori internationali au anuntat ca se retrag din Romania aceste probleme aparand in ciuda faptului ca turismul a fost declarat de Guvern prioritate nationala.

Informatiile Directiei Judetene de Statistica din Constanta arata ca numarul turistilor care au vizitat in acest an litoralul a fost cu 25 de mii mai mic fata de anul trecut, aproximativ 68 de mii de turisti straini au venit in Romania, crescand insa numarul turistilor romani interesati de litoralul bulgaresc. Veniturile din turism au reprezentat in 2006 doar 2% din produsul intern brut, fata de 4% anul trecut. Prin comparatie, in Bulgaria, turismul are o pondere de 16% din PIB.

O prima cauza este promovarea foarte slaba a Romaniei ca destinatie turistica Un alt semnal negativ a venit si din partea tour-operatorului TUI, acesta retragandu-se de pe piata romaneasca, pe motiv ca turistii straini sunt foarte nemultumiti de calitatea serviciilor.

In ceea ce priveste evolutia turismului in anul 2007 sosirile turistilor straini in tara noastra au fost de 1,47 milioane de turisti straini in perioada ianuarie - octombrie 2007 Sosirile cu avionul au crescut cu 75% in 2007, iar cele cu trenul au scazut cu 55% fata de anul 2000, luat ca an de baza. In 2007, potrivit Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, numarul vizitatorilor bulgari a crescut cu 95% fata de 2006, iar al celor ucraineni cu 85%. Totodata, anul trecut s-au intensificat semnificativ vizitele turistilor austrieci (46%), francezi (40%), italieni (38%), germani (34%) si britanici (30%) si s-a redus numarul turistilor din Republica Moldova. Cei mai multi turisti straini au sosit din tarile UE (94,2% din vizitatori), a anuntat FPTR. In 2007, sosirile strainilor in Romania au crescut cu 10%, in comparatie cu 2006.

Pe segmentul vizitatorilor straini, ANAT a preconizat ca in turism, 2008 va fi un an de stagnare fata de 2007, pentru ca din anul 2009 numarul turistilor straini sa creasca.

In subcapitolul intitulat Evolutia si rolul turismului rural in Romania se defineste termenul de agroturism, acesta reprezentand o activitate (mai restransa) - componenta a turismului rural si care se refera la turismul desfasurat in ferme cu activitate preponderent agricola.

Turismul rural cuprinde, in schimb, toate activitatile de turism desfasurate in mediul rural, in primul rand pensiunile si fermele agroturistice dar si micile restaurante si hoteluri sau alte forme de cazare.

Turismul rural este, in general, si un turism ecologic pentru ca la sate turistii sunt mult mai aproape de natura pe care o respecta; totodata, este si un turism cultural pentru ca se incearca astfel sa se ofere ceva in plus fata de ceea ce se oferea pana acum - traditiile populare.

Tara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice, concretizate in existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta si cu un potential balneoclimateric natural deosebit.

Valorificarea eficienta a acestor resurse turistice si in interesul economiei nationale poate constitui o sansa de dezvoltare a Romaniei. Desi este ramura economica cu avantajul competitiv international cel mai mare, performantele sale economice in prezent sunt modeste La cele mentionate se impune adaugat faptul ca turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate: in cazul turismului ' materia prima ' folosita exista din belsug in tara si este extrem de valoroasa; valoarea adaugata in turism este superioara; turismul nu este o ramura energointensiva; turismul permite transformarea in valuta a unor resurse materiale si umane, neexploatabile pe alte cai etc.

In pofida acestor avantaje, contributia turismului la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem. Rezumandu-ne la Europa Centrala si de Est, din datele O.M.T. rezulta ca in anul 2003 incasarile Romaniei din turism erau de numai 0,8 % din produsul national brut fata de o medie a zonei de 1,3 % si 5,15 % in Polonia, 5,79% in Cehia si 5,79 % in Slovenia.

Privite pe locuitor si pe turist incasarile noastre din turism au fost de 9 respectiv 68 dolari SUA, fata de 174 si 362 dolari SUA in Croatia, 117 si 265 dolari SUA in Polonia , 369 si 1.176 dolari SUA in Slovenia.

Avand in vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte tari din Europa Centrala si de Est, in perioada urmatoare se impune reconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, in cadrul economiei noastre nationale.

Viitorul turismului romanesc la inceputul mileniului III depinde hotarator de capacitatea agentilor economici de a valorifica potentialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigentelor crescande ale cereri turistice si de a ridica calitatea activitatii turistice sub toate aspectele, adica de a organiza si realiza un turism modern si competitiv. Totodata, depasirea neajunsurilor si dificultatilor cu care este confruntat turismul romanesc in prezent necesita o politica nationala coerenta si eficienta. Exemplul tarilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator in acest sens.

In subcapitolul Rolul judetului Gorj in turismul romanesc se prezinta infrastructura si societatile cu activitate de turism in zona Oltenia sunt prezentati indicatorii: capacitatea de cazare, turisti cazati, innoptari, indici de utilizare a capacitatii in functiune, au scazut, in unele cazuri la mai putin de jumatate fata de 1990. Oltenia este regiunea cu cea mai semnificativa descrestere a capacitatii de cazare, mai mult de doua ori comparativ cu regiunile Sud Est, Sud, Centru si Vest si cu mai mult de 3 ori comparativ cu regiunea Nord Vest:

Dupa prezentarea zonei Olteniei se detaliaza potentialul turistic rural al judetului Gorj prin prezentarea cadrului natural pitoresc, a monumentele de arta si arhitectura de mare valoare artistica, unele dintre ele, de un real interes international, a patrimoniului folcloric si etnografic, a pesterilor-Cioaca cu Brebenei, Closani, Fusteica, Isvama; Cheile Bistritei ,Baltii, Susitei si Sohodolului. Cheile si defileele din judet de o rara frumusete: Defileul Jiului, Cheile Oltetului, Cheile Sohodolului se desfasoara pe 10 km, Cheile Corcoaia.

In judet se gasesc raspandite inegal un numar de 409 monumente cultural-istorice, grupate astfel: monumente si situri arheologice-46; monumente si ansambluri de arhitectura-308; monumente si ansambluri de arta plastica cu valoare memoriala - 42; cladiri memoriale- 6; zone istorice rurale - 7.

Fondul arheologic cu valoare turistica este reprezentat prin cele cateva castre romane si asezari vechi mai deosebite aflate in diverse localitati: 'La Vartop', ruinele castrului roman de pamant si asezare civila, sec.II-I i.Hr; Polovragi, fortificatie si asezare din epoca geto-dacica, sec. II i.Hr; 'La Bulboc', asezare paleolitica din epoca bronzului si care are si cateva desene rupestre, sec. III-II i.Hr.; 'La Cruce' asezare civila din epoca bronzului, geto-dacica, cultura Cotofeni,sec.III-II i.Hr.; In vatra satului Runcu, ruinele unei constructii medievale din sec.XV-XVI; Valea Perilor (com. Catunele), castrul de pamant, asezare civila din epoca romana, sec.II-III d.Hr; Vestigiile castrului roman-Bumbesti-Jiu, construit de cohorta a IV Cypria si de un detasament al Legiunii a V-a Macedonica in vremea imparatului Septimiu Sever (201 d.Hr.). Avea rolul de a pazi drumul roman din apropierea pasului Valcan; Cula Cornoiu-Curtisoara (la 10 km de Tg. Jiu), monument istoric ridicat in 1745, reprezentand o casa fortificata, in scopuri de aparare. Adaposteste un muzeu etnografic, iar in apropiere se afla si un Muzeu in aer liber al arhitecturii populare gorjene.

Edificii Religioase :Manastirea Tismana-Tismana (la 10 km de Hobita), unul dintre cele mai vechi si mai vestite monumente istorice si de arhitectura feudala romaneasca. A fost inaltata de Vlaicu Voda Basarab, la indemnul calugarului sarb Nicodim, intre 1375-1378. Isi trage numele de la arborii de tisa care acopereau odinioara intreaga regiune; Manastirea Polovragi- (la 60 km de Tg. Jiu), vestita ctitorie din 1505, ridicata de Radul si Patrul, fii lui Danciul Zamona si reconstruita de Constantin Brancoveanu in secolul urmator. Azi pastreaza frumoase fresce initiale; Manastirea Lainici- (la 35 km de Tg. Jiu), schit construit in sec. XV si refacut in sec. XIX; Manastirea Crasna-(1636); Ruinele manastirii Visina-(sec. XIV-XV); Biserica fortificata-Vladeni (1695); Catedrala 'Sf.Voievozi'-Tg. Jiu (1764).

Edificii Culturale Casa memoriala 'Constantin Brancusi'-Hobita (la 29 km de Tg. Jiu), de unde a plecat odinioara acest fiu al plaiurilor gorjene, manat in lume de o flacara care avea sa faca din el cel mai mare daltuitor in piatra si lemn al vremurilor moderne. In aceasta zona din Subcarpatii Olteniei, cel ce a sculptat idei, devenind o glorie mondiala, a gasit cele mai fertile izvoare de inspiratie. Brancusi (1876-1957); Casa memoriala 'Tudor Vladimirescu'-Vladimir, constructie modesta din barne unde s-a nascut, in 1780, conducatorul revolutiei din 1821; Casa memoriala 'Ecaterina Teodoroiu'-Tg. Jiu, aici s-a nascut eroina din Jiu, care pentru curajul sau a fost decorata si avansata la gradul de sublocotenent.

Monumente si Statui : Ansamblul sculptural al lui Constantin Brancusi' Tg. Jiu, cel mai de seama obiectiv turistic al orasului. Creatorul scolii moderne de sculptura, genialul Constantin Brancusi a oferit in dar orasului Targu Jiu cateva dintre operele sale de o inestimabila valoare, opere pe care turistii (romani si straini) au sansa de a le vedea in aer liber. Sculpturile lui Constantin Brancusi sunt binecunoscute si pe plan international. Muzeul de arta moderna din New York gazduieste o notabila colectie apartinand acestui mare artist. In estul orasului se afla: Coloana fara sfarsit (Infinita) care sugereaza legatura spirituala a omului cu infinitul; este o repetare a stalpilor de pridvor, Masa festiva, cu 6 scaune. In Gradina Publica sunt amplasate: Aleea scaunelor, 30 scaune de piatra, Masa tacerii, cu 12 scaune si Poarta sarutului. Aceste monumente au fost create in cinstea celor care si-au jertfit viata in primul razboi mondial; Monumentul-Pades (la 4 km de Baia de

Arama), ridicat pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor si unde Tudor Vladimirescu, conducatorul revolutiei, a citit celebra sa proclamatie de la 23 ianuarie 1821, prin care indemna poporul la lupta. Monumentul are forma unei piramide care are in varf o torta a recunostintei vesnice; Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu-Tg. Jiu, ridicat in cinstea eroinei care si-a dat viata pentru apararea tarii, pe frontul din Moldova, in primul razboi mondial; Statuia lui Tudor Vladimirescu-Tg. Jiu, unul dintre cele mai frumoase monumente ridicate conducatorului miscarii revolutionare din 1821.

Capitolul IV. Strategia de dezvoltare a turismului rural romanesc in contextul integrarii in Uniunea Europeana, prezinta strategia de dezvoltare a unor zone turistice , perspective dezvoltarii turismului rural precum si dezvoltarea turismului international in Romania in contextul integrarii in

U.E.

In subcapitolul Strategii de dezvoltare a unor zone turistice romanesti in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana face o radiografie a principalelor zone turistice, respectiv zona Bucuresti, litoralul romanesc al Marii Negre, zonele Brasov si Sibiu, regiunea nordului Moldovei, zona Deltei Dunarii, cu prezentarea aspectelor favorabile precum si lipsurile cu care se confrunta fiecare zona, directiile de actiune pentru ridicarea calitatii produsului turistic cuprinde locul si rolul turismului rural in economia nationala, infrastructura si societatile cu activitate de turism in zona Olteniei, potentialul turistic al judetului Gorj, posibilitati de dezvoltare a turismului rural, promovarea turismului rural gorjean in circuitul turistic international

In subcapitolul Perspectiva dezvoltarii turismului rural in Romania se prezinta importanta dezvoltarii turismului rural, masurile care trebuiesc intreprinse pentru dezvoltarea acestui tip de turism, modelul de sat turistic precum si modalitatile de promovare a turismului rural gorjean in circuitul intern si international

Cele cateva incercari facute pe Internet au demonstrat ca puterea financiara a intreprinzatorilor romani le permite acestora accesul la aceste moderne metode de promovare a afacerilor prin Internet, chiar daca la prima vedere par inaccesibile. Intreprinzatorii au doua posibilitati de a dispune de un site Web: fie apeleaza la o firma specializata, fie se conecteaza ei insisi la Internet si isi realizeaza propriul site prin forte proprii. In ambele cazuri, fara a face o calculatie exacta, este rentabila o astfel de investitie, in raport cu cresterea inregistrata de segmentul tinta. Calculatorul care poate fi folosit pentru Internet nu trebuie sa fie mai performant decat cel folosit pentru gestiune, de exemplu, iar un modem nu depaseste valoarea micului dejun pentru o persoana pentru o saptamana.

Promovarea paginii poate fi facuta: in cadrul unui program de promovare a turismului rural de catre statul roman; prin intermediul unui site important din strainatate sau din Romania pe cont propriu, ca site individual, prin: motoare de cautare; inele specializate; grupuri de discutii; promovare prin mail, etc.

Promovarea site-ului trebuie sa fie continua, conforma cu un plan bine stabilit, structurat si sustinut, realist si realizabil. Trebuie urmarit continuu impactul pe care il au paginile asupra clientilor si trebuie sa se tina seama de sugestiile primite.

In subcapitolul dezvoltarea turismului international in Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana este prezentat pe larg Master-planul elaborat de catre OMT si specialistii romani. Master planul este un program care identifica slabiciunile sistemului si propune solutii. Documentul se concentreaza asupra exploatarii turistice din zone ca: Bucuresti, Transilvania, Marea Neagra, Bucovina, Maramures si Delta Dunarii. Master Plan-ul va fi aplicabil in urmatorii 20 de ani.

Dupa prezentarea Master planului se detaliaza topului, realizat de World Economic Forum, care masoara potentialul de dezvoltare a turismului in diferite tari tara noastra se situeaza pe pozitia 76 dintr-un total de 124 tari ,primind nota de 3,91 din sapte, intre Azerbaidjan si El Salvador

Indicele calculat de World Economic Forum (WEF) ia in calcul 13 categorii. Romania are avantaje competitive in doar sase categorii, insa toate cele 13 componente ale indicelui cuprind dezavantaje competitive ale turismului romanesc. Romania prezinta avantaje la capitolul resurse naturale si culturale, unde ocupa pozitia 46 din 124 de tari evaluate, cu un scor de 4,64. Acest indice a luat in considerare influenta dioxidului de carbon si de numarul rezervatiilor nationale si a locurilor protejate de UNESCO. Reglementarile si normele din turism au adus Romaniei locul 67 in lume si nota 4,61. Acest indice ia in considerare cerintele de viza pentru scopuri

IV. CONCLUZII

Cercetarea efectuata ne-a permis sa ajungem la o serie de concluzii si sa propunem unele recomandari.

Astfel o prima concluzie o reprezinta declinul activitatii turistice pe ansamblu, pentru perioada analizata, astfel declinul activitatii de cazare o constituie inflatia generalizata, care, in corelatie cu declinul activitatii investitionale inclusiv in dotarile factoriale din turism (partea de capital), au provocat un raport pret-calitate necorespunzator pentru activitatea produsului turistic pe piata interna si externa.

Indicele tarifelor pentru plata cazarii in unitatile hoteliere crescuse de 187,4 ori in decembrie 1994 fata de octombrie 1990. Cresterea a fost de 185,2 ori in 1994 fata de 1990 la categoria 2 stele (camera cu 2 paturi) si de 239,7 ori in aceeasi perioada la aceeasi categorie pentru un apartament. Aceeasi tendinta s-a manifestat si in anul 2007 dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana cand plata cazarii s-a majorat in medie de 5-10 ori la toate categoriile de hoteluri. Datorita faptului ca o piata turistica interna dezvoltata este conditia principala de a realiza export turistic (care se face in tara, la locul consumului) precum si a dezvoltarii turismului international receptor, rezulta ca principala discontinuitate in economia turismului romanesc in ansamblu s-a localizat, in perioada de dupa 1989, intre cantitatea si calitatea ofertei si cererii in scadere pe piata interna, pe de o parte si cererea externa ca raport calitate maxima - pret minim, raport care este oferit concurential si in crestere pe pietele turistice externe (crestere cantitativa si calitativa), pe de alta parte.

Dezechilibrul balantei intre plecarile turistilor romani in strainatate si sosirile turistilor straini in Romania, acestea fiind cuprinse intre 40 si 60% fata de plecarile turistilor romani in strainatate. Acest dezechilibru se regaseste si in subcapitolul "turism' al contului curent din balanta de plati externe. Astfel de exemplu, daca in anii 1991, 1992 si 1993 soldul net al contului "turism' era usor excedentar cu cate 2 milioane dolari, in anul 1994 dezechilibrul s-a transformat intr-un sold net deficitar de 35 milioane dolari al contului "turism', adica 8,17% din totalul soldului deficitar al contului curent din balanta de plati externe a tarii si aceasta tendinta s-a mentinut pana in anul 2006.

Dezechilibrul dintre numarul sosirilor in Romania a turistilor straini care in 1989 era de 4850 mii sosiri si numarul plecarilor in strainatate ale turistilor romani care in 1989 a fost de 898 mii plecari.

Cresterea spectaculoasa a numarului de plecari in strainatate ale turistilor romani de la 898 mii in 1989 la 11.275 mii in 1990, la 9.078 mii in 1991, la 10.905 mii in 1992, la 10.757 mii in 1993, la 10.105 mii in 1994 la 10.087 in 1995, la 6388 in anul 2000 ajungand la aproximativ 7000, in anul 2004.

Dezechilibru in structura sosirilor turistilor straini, intre numarul mic al sosirilor din tarile Uniunii Europene, si numarul mare al sosirilor din alte tari europene. Astfel, in 1994 numarul total al sosirilor din tarile Europei a fost de 5.719 mii sosiri din care numai 488 mii sosiri din tarile Uniunii Europene (8,5%), iar in cadrul acestora circa 40% sunt sosiri din Germania.

Dezechilibrul intre numarul majoritar al plecarilor turistilor romani spre tari din Europa, in cadrul numarului total de plecari (din 10,1 milioane plecari in 1994, 10,04 milioane erau spre tari din intreaga Europa (99,4%) si numarul mic al plecarilor spre tarile Uniunii Europene, care era de 431 mii in 1994 (4,3%), datorita reglementarilor de viza din aceste tari. Aceasta situatie creeaza perceptia generala a faptului ca, daca pana in 1989 exista o cortina a plecarilor din interior spre exterior a romanilor, dupa 1989 aceasta a fost inlocuita cu alta cortina care se manifesta dinspre exterior spre interior, cu tendinta probabila a atenuarii efectelor franatoare, pe masura integrarii noastre in structurile Uniunii Europene, pe termen scurt si mediu.

Contradictia dintre numarul majoritar al sosirilor turistilor straini in Romania cu mijloace rutiere care era de 77,2% din total in 1994 si starea deplorabila a infrastructurii interne de transport rutier.

Toate aceste dezechilibre analizate au fost generate, in turismul romanesc pe ansamblu, in turismul international al Romaniei in particular, de crizele cumulate si suprapuse cu criza cresterii economice, care au determinat implicit criza economiei turismului nostru intern si international. Turismul intern, ca baza a dezvoltarii turismului international, nu a beneficiat in aceasta perioada de aportul transsectorial util din celelalte ramuri si subramuri ale economiei ci, dimpotriva, din analizele efectuate rezulta cu claritate transferul efectelor negative, dezechilibrante, generatoare de declin si importante fracturi in economia turismului romanesc intern si international.

Este stiut ca, pe masura relansarii cresterii economice, vor fi create premisele de fond ale relansarii de ansamblu a economiei turismului romanesc. Dupa cum sunt de parere unii specialisti, efectul economic al turismului creste proportional cu gradul dezvoltarii economice, datorita elasticitatii consumului turistic fata de venituri.

Desi turismul international receptor ar fi putut fi un factor favorizant al economiei turismului tarii, in conditiile in care, pe de o parte, devalorizarea monedei nationale fata de principalele valute occidentale constituia, un factor al cresterii fluxurilor de turisti straini spre Romania, iar pe de alta parte, la sfarsitul anului 1995 aproximativ 38% din structurile de primire erau privatizate, reprezentand un alt factor al cresterii sosirilor din turismul international cat si al atragerii mai semnificative a investitorilor straini in turism, totusi nu a fost realizata relansarea reala a cresterii economice a turismului romanesc care si-a mentinut in aceasta perioada ponderea modesta de 1% si sub 1% in cadrul PIB, in perioada 1995-2006.

Consideram ca pe langa acesti factorii defavorizanti enumerati o importanta cauza a declinului turismului international receptor spre Romania a constituit-o imaginea defavorabila de a Romaniei in general si a ofertei turistice romanesti in particular pe pietele occidentale emitatoare de turisti. Totodata, acest deficit de imagine, nu a fost compensat cu o strategie promotionala fundamentata stiintific si totodata concretizata practic in mod ofensiv, care sa ofere imaginea reala a ofertei turismului romanesc Ca urmare, a aparut si s-a manifestat o alta contradictie, cea intre continutul si calitatea reala a turismului romanesc si continutul si nivelul perceptiv-defavorizante ale acestuia pe unele piete turistice internationale, inclusiv potential exportatoare de capital investitional din tari europene. La aceasta se adauga fondul aperceptiv, al necunoasterii ofertei turistice romanesti de catre noile generatii de turisti occidentali reali si potentiali.

De aici rezulta ca o componenta de maxima importanta in cadrul strategiilor de reorientare si restructurare a turismului international receptor al Romaniei o constituie si componenta promotionala destinata pietelor emitatoare externe, componenta care, in derulare, are efecte pe termen mediu si lung.

Volumul investitiilor straine in turism intre anii 1991-2002 se ridica la numai 5,3 miliarde de dolari, o cifra modesta datorita privatizarii intarziata din domeniu. Guvernul Romaniei nu a adoptat o politica de atragere a investitiilor straine si nu ofera nici un fel de facilitati companiilor care doresc sa investeasca in acest sector. O alta cauza a investitiilor straine scazute este infrastructura slaba. Doar 50% din drumurile din Romania sunt asfaltate, singurul aeroport international cu o capacitate operationala satisfacatoare este cel de langa Bucuresti, iar conditiile de calatorie cu trenul nu se ridica la standardele international.

Cresterea rolului serviciilor in viata economica si sociala pe plan mondial, in special pentru tarile dezvoltate, a fost interpretata de sociologi ca o inlocuire a "civilizatiei primare" cu "civilizatia tertiara", deoarece societatea in care predomina serviciile au ocupat, treptat, locul celei in care domina agricultura.

Procesul de diversificare si extindere a serviciilor este rezultatul amplificarii activitatilor de informatizare a societatii, de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii accentuate a urbanizarii (gospodarie locativa, distributia energiei si a apei, transport, telecomunicatii), a celor privind cresterea timpului liber al individului (spalatorii, curatatorii, forme moderne de comert, intretinerea aparatelor de uz casnic si gospodaresc), precum si a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism, cultura,sport).

Constituit, in principal, din prestatii de servicii, turismul reprezinta astazi una din componentele esentiale ale sectorului tertiar, apartenenta la acest sector derivand din modul de realizare a unora din trasaturile sale definitorii ca mobilitate, dynamism sau capacitate de adaptare la exigentele fiecarui turist, precum si din particularitatile produsului turistic, acesta fiind rezultatul combinarii armonioase a mai multor servicii cu trasaturi specifice si mecanisme proprii de utilizare.

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost anul trecut de 7.575.300, in scadere cu 14,5% fata de anul 2008, majoritatea provenind din tari situate in Europa (95,1%).

Din statele Uniunii Europene s-au inregistrat 63,4% din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au inregistrat din Ungaria (38,3%), Bulgaria (18,3%), Germania (9,2%) si Italia (7,8%). Transportul naval a inregistrat in 2009, comparativ cu 2008, cea mai mare scadere (-37,5%), potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

In ceea ce priveste plecarile vizitatorilor romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera, acestea au fost anul trecut de 11.722.500, in scadere cu 10,3%, comparativ cu anul anterior. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate (79,6% din numarul total de plecari).
Comparativ cu anul 2008, anul trecut s-a inregistrat cea mai mare scadere la transportul naval (-27,0%).

Numarul turistilor straini in Brasov in 2009 mai mic cu 22% decat in 2008
Datele Institutului National de Statistica arata ca sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in anul 2009 au insumat 6.141.100, in scadere cu 13,8% fata de cele din anul precedent. Sosirile turistilor romani au reprezentat 79,2% din numarul total de sosiri, in timp ce turistii straini au reprezentat 20,8%, ponderi

Previziuni privind industria turismului

In documentul Organizatiei Mondiale a Turismului intitulat 'Viziune pentru anul 2020' se estimeaza ca numarul total de calatorii internationale va depasi 1,56 miliarde in jurul anului 2020. Din acest numar total de calatorii 1,2 miliarde vor fi intraregionale iar 0,4 miliarde va fi numarul calatoriilor pe distanta lunga. 

O situatie reprezentand numarul total al turistilor, functie de regiunea vizitata, indica faptul ca in jurul anului 2020 regiunile care vor primi cei mai multi turisti vor fi Europa (717 milioane), Asia de Est si Pacific (397 milioane) si cele doua Americi (282 milioane).

Fig.1.6 Previziuni privind industria turismului

Date si statistici

In tarile membre ale UE, turismul este una dintre cele mai puternice sectoare economice. Activitatile de turism in toate statele membre implica aproape 2 milioane de firme (in cea mai mare parte firme mici si mijlocii). Aceste genereaza in mod curent peste 12 % din PIB (in mod direct sau indirect), 6% din numarul total al angajatilor (direct) si 30% din comertul extern. Se estimeaza o crestere a acestor cifre avand in vedere intensificarea activitatilor de turism in viitor. O analiza a evolutiilor in domeniul turismului din ultimii 20 de ani indica o crestere de aproape 64% a numarului de paturi si a numarului locurilor de cazare in timp ce histograma populatiei indica o crestere de numai 6,2% (EC 2002).  

Fig.1.7

In anul 1999, turismul in state ale zonei economice europeane (membre ale UE, Norvegia si Islanda) a generat o contributie (directa sau indirecta) la PIB-ul tarilor mentionate in valoare de 1.040 miliarde de dolari SUA. Ponderea totala fiind cuprinsa de la 9.04% in cazul Olandei pana la 24,39% in cazul Islandei). Turismul este de asemenea un puternic generator de noi locuri de munca avand in vedere cei 18,5 milioane de angajati (direct sau indirect) in acest domeniu si o pondere in ceea ce priveste numarul total al angajatilor situata intre 6,92% in cazul Germaniei pana la 20,87% in cazul Islandei (WTTC 2001).  

Un alt indicator ce evidentiaza importanta turismului pentru economiile nationale este proportia balantei de cont curent ce este acoperita din veniturile realizate in turism. In anul 1992 acest indicator pentru unele dintre tarile mediteraneene indica un procentaj de 71% pentru Spania, 28% pentru Grecia, 102% pentru Malta iar pentru Cipru de 74%. 

Totusi, in tarile europene exista diferente regionale semnificative, in ceea ce priveste dezvoltarea in doemniul turismului ceea ce conduce la o distributie inegala a beneficiilor economice. Mallorca este una dintre destinatiile turistice binecunoscute in care prosperitatea comunitatii locale este strans legata de dezvoltarea turismului, care prin veniturile realizate are o contributie de 70% la PIB. (EEA 2001)   

BIBLIOGRAFIE

1. Carauleanu Eugen, (2005) - Industria mondiala a turismului, Revista de Comert, nr. 3,Martie

2. Cosmescu Ion, (1998) Turismul- fenomen complex contemporan, Editura Economica, Bucuresti

3. Minciu R., (2000) - Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti