 |  |
|
Potentialul natural reprezinta prin peisaje spectaculoase configuratia variata a reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,
(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc.)
Muntii Apuseni sunt localizati in partea central vestica a Romaniei,fiind invecinati la est cu podisul Transilvaniei, la sud cu Muresul, la nord cu podisul Somesan si Dealurile de vest, iar la vest Campia si Dealurile de vest.
Sunt marginiti la nord si sud de paralela 46* si 47* si prin centrul lor trece meridianul de 23*.
Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii,drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, munti din Carpatii Orientali si Meridionali.
Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma sau alta neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice naturale reprezinta, pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism ca "materie prima".
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, clima, rauri, lacuri, ape subterane , vegetatie, fauna, s.a.
Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativa mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului sa reprezinte principalele elemente de atragere a sa si de retinere a turistilor.
Principalul element atractiv il constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata de particularitatile celorlalti factori geografici cum ar fi clima, hidrografia, vegetatia si fauna.
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (muntii Metaliferi), sisturi cristaline (muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Gaina), dar in deosebi din calcare, de unde si multitudinile fenomene carstice: pesteri, chei, doline,lapiezuri si sohodoluri. Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale.
a)Muntii
Apusenii
reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii
Occidentali. Au altitudini de peste
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare(1826m) si la nord in muntii Vladeasa(1836m). In prelungirea estica a muntilor Bihor se afla muntele Gaina(1467m),iar in nord-est se afla in muntii Gilau.
In sud-est sunt muntii Metaliferi(1018m) si muntii Trascaului, iar in vest muntii Crisurilor: muntii Zarand(vf.Drocea-836m), muntii Codru-Mona(vf. Plesu-1112m), muntii Padurea Craiului si muntii Plopis(776m).
In nord, dincolo de valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase,alcatuite din sisturi cristaline,cu altitudini reduse,inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit "Jugul intracarpatic" include muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare,depasind foarte rar altitudinea de 800m.
b)Depresiunile
In grupa Apusenilor,alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:
-Depresiunea Zarand;
-Depresiunile-golfuri Vad-Borod si Beius;
-Depresiunile marginale Huedin si Simleu;
-Depresiunile intramontane Gurahont si Brad;
c)Pasurile
Cele 3 pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:
-Valisoara(intre depresiunea Brad si Culoarul Muresului)
-Ciucea(intre depresiunea Huedin si Vad-Borod)
-Bucium(leaga Culoarele vailor Ampoi si Aries)
Relieful muntilor Apuseni se inscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea sa peisagistica, cat si prin posibilitatile sale de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism.
Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu, remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.
Sub acest aspect cea mai interesanta este zona carstica a muntilor Bihor care reprezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice din Europa.
Muntii Trascau
Ea intruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata: doline, vai carstice izbucuri, ponoare, etc. si de adancime (pesteri,avene) unele dintre ele comparabile cu alte formatiuni similare din alte parti ale lumii reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale muntilor Apuseni evidentiindu-se:
-Chei pitoresti si impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda Seaca ,Tauzului ,Cerbului ,Sohodolului,Gardisoara),de
-Pesteri de marimi
diferite cu formatiuni spectaculos sau de ordin stiintific printre care pesterile Ghetarul
Scarisoara, Vartop, de pe
valea Garda Seaca, Coiba mare,
Coliba Ghitului, Pestera cu Apa de
-Izbucuri pe valea Garda Seaca :izbucul Tauzului, Gura Apei , coliba Ghiobului.
Cascade si praguri pitoresti pe valea Gardisoara si Ariesul mic (cascada Varciog)
Ponoare,doline,lapiezuri apar in depresiunea inchisa, ocoale ,in imprejurimile catunelor Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.
Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti in perimetrul Muntele Mare,unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Ariesului, cheile Posagii, Pociovalistei, Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, renumitele izbucuri Feredeu si Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului si masivul calcaros Scarisoara-Bailoaia, cel mai interesant sector al acestor munti.
Muntii Trascau sunt prezenti in teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului, Bulzului si cascadele de pe valea Poienii.
Pitorescul cadrului al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni geologice aflate in alcatuirea muntilor ce strajuiesc valea Ariesului, retinand atentia in mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele in general montane ale ramurii estice (muntii Auriferi) a muntilor Metaliferi printre care Poienuta, Detunatele, Valcioiu si Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun in peisaj :stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste, cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa, culmea Mogosului din muntii Trascau.
Frumusetile peisagistice constituie o mare bogatie in
Apuseni, acestea gasindu-se in marea majoritate a zonelor de vai sau
de culmi montane: muntii Bihor in zona Vartop, comuna
Arieseni, Muntele Mare, muntii
Trascau. De la platoul muntelui
Gaina se zaresc in departare sesurile Aradului,
extremitatile vestice ale muntilor Apuseni, padurile de molid si de brad de
Climatul in care se inscriu muntii Apuseni este cel montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6sC,la baza muntilor -0sC sau chiar negative pe inaltimi si inversiuni de temperaturi in depresiuni. Precipitatiile iau valori de 700-1200mm/an si chiar peste 1200mm/an in zonele inalte (Bihor, muntele Mare,Gilau).
Caracteristic este vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn, care patrunde in zona depresiunilor Alba-Iulia.
Clima este un alt element de atractie turistica ce reprezinta particularitatile climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de activitati turistice pe parcursul intregului an. Zona muntilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala. Apar si influente climatice nordice si nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si arctica.
In acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor, are temperatura medie anuala de 6* C . In functie de regimul termic se constata:
Zile de iarna -temperatura maxima sub 0* C ,in depresiuni,in intervalul noiembrie -martie(35 zile) si octombrie-aprilie(70 zile),in zona inalta a muntilor Bihor;
Zile cu inghet se produc in intervalul septembrie-aprilie pe vaile raurilor, uneori si in august-iulie, la mare altitudine.
Zile de vara cu temperatura maxima de 25* C apar numai in bazinele inferioare ale raurilor in perioada martie-septembrie(80 zile). Numarul lor scade odata cu altitudinea, pana la o zi sau deloc (peste 1599m).
Datorita influentei circulatiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85%. Nebulozitatea cea mai accentuata (7 zecimi) se inregistreaza in muntii Bihor si muntele Mare corespunzator umezelii de 85%.In zona inalta zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase, in timp ce zilele cu cer senin se remarca mai ales spre estul teritoriului.
Precipitatiile sunt abundente
in zona muntilor Apuseni,
variind de la 1400mm, in vest, pe culmile inalte ale Bihorului si muntele Mare pana la circa 1100 mm,
Maximul pluviometric se inregistreaza in lunile mai ,iunie si iulie,iar cele mai mari cantitati de precipitatii cad in februarie si martie. Ninsorile cad timp de 50-60 zile in munti si de 20-30 zile in depresiuni si vai. Stratul de zapada dureaza 150 zile pe an in zona Montana inalta si 30-50 zile in vale. In zona de munte stratul de zapada este stabil din luna decembrie pana in martie.
Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de
iarna sunt inaltimile de
peste 900 metri, stratul de
zapada atinge 30-
Particularitatile climatului creeaza ambianta pentru activitatea de turism ,dar constituie in acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie);se disting trei tipuri de bioclimat: excitant-solicitant de campie,sedativ -indiferent de deal si podis,tonic-stimulent de munte. Unele din aceste trei tipuri se constituie in factori indispensabili practicarii turismului(zapada pentru practicarea sporturilor de iarna) reprezentand in acelasi timp si un important potential turistic,interesand activitatea turistica atat in sezon ,cat si in extrasezon.
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale-Varasoaia-lac format intr-un tinut calcaros si lacuri artificiale cum ar fi: Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane(Moneasa-bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri.
Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanta turistica ridicata, impunandu-se prin elementele estetice pe care le introduce in peisaj prin aspectele stiintifice complexe ce le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de agrement nautic.
Astfel, atat Ariesul, cat si afluentii sai prezinta vai pitoresti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase intrerupte de bazine sau lunci. In lungul acestor vai este o importanta retea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul in munti, in toate directiile, alcatuind principala retea de trasee turistice.
Pentru balneoturism functioneaza ca bazine complexele lacustre de
In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice unele amenajate la inceputul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploatatiei miniere. Este vorba de cele 9 lacuri amenajate in perimetrul comunei Rosia Montana cu o suprafata de 6,4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2,5 ha.
Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:
-etajul foioaselor; (fag,tei,frasin,mesteacan)
-etajul padurilor de amestec;
-etajul coniferelor;
In zona subalpina (Bihor,Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina -pajistile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.
Con de brad din Muntii Apuseni
In muntii Apuseni
apar toate etajele si subetajele de vegetatie. Vegetatia subalpina se intalneste insular in Curcubata mare si muntele Mare, limita ei inferioara coborand pana la
Etajul molidului este
intalnit in muntii Bihorului si muntele Mare, limita inferioara fiind cuprinsa intre 1550 m
si
Subetajul molidului se afla in etajul padurilor de foioase cu
mai multe etaje. Padurile de rasinoase si de fag apar intre
1200 si
Padurile de fag ocupa cea mai mare parte de padure din bazinul Ariesului.
Pajistile secundare foarte raspandite in muntii Metaliferi,
Trascau si in depresiuni ocupa
azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin
formatiei de paiusca cu diverse specii. Subetajul gorunului este dezvoltat la
poalele muntelui Mare, Trascau si in regiunile deluroase limita superioara
fiind la 700 -
Vegetatia luncilor este deosebita fata de cea a etajelor de vegetatie strabatute de rauri, factorul hotarator putand fi inundatiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: plopul, salcia, rachita, aninul negru, iar din cele ierboase: rogoz, stanjenel de balta si se intalnesc bazinele raurilor Aries, Ariesul mic, Abrud, Posaga, Ocolis, Iara.
Vegetatia de mlastina cunoscuta sub numele de "molhas" provenita din graiul motilor este prezenta in Varful Capatanii din Muntele Mare si este formata din muschi, fanerogame, merisor, roua cerului.
Potentialul natural generat de vegetatie completeaza gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice.
Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte si acvila de munte.
Caii Ursul brun
Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa cinegetica. Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza in unitatile montane: urs, mistret, cocos de munte, cerb, etc., dar si in padurile de deal si campie: capriorul.
In padurile de foioase pasarile au reprezentanti tipici: ierunca, pitigoiul, mierla, buha.
In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, ursul brun, lupul, jderul, cerbul, mistretul, iepurele si veverita.
Caprioara este mai des intalnita in padurile de stejar decat in faget, iar pasarile sunt numeroase aici: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de padure, graurul, ghionoaia sura.
Atractie deosebita in bazinul Ariesului o constituie fauna piscicola care cuprinde mai multe specii de pesti, cu o zonalitate bine evidentiata:
- zona pastravului ocupa o buna parte din bazinul Ariesului si principalii sai afluenti Arietul mic, Bistra, Lupsa,
(urca pana la 1400 -1500 m si coborand pana la
-zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior al Ariesului; predominante sunt specii ca lipanul si mreana de munte sau moioaga.
- zona scobarului ocupa o buna parte din cursul inferior si mijlociu al Ariesului,iar speciile dominante sunt scobarul si cleanul
- zona cleanului suprapusa cursului inferior al Ariesului si este dominata de specia cleanului
Cheile Galbenei
Pentru a se pastra nealterate frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre a putea fi transmise in cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar in conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
Ocrotite si declarate monumente ale
naturii sunt plante ca : floarea de colt intalnite pe stancile calcaroase din muntii Bihor, muntele
Gaina, muntele Mare si muntii Trascau; strugurele ursului d la Scaritele-Balioara; pinul de pe stanca din albia
Ariesului de la Salciua; "fagul imparatului" de
la Baia de Aries; frasinul de la Aiton avand varsta de cca. 300 ani si circumferinta de
In cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele, corbii, pasarile insectivore.
In muntii Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti.
a)Rezervatii geologice
Dealul cu melci se afla in vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavka cenura, cca. 100 000 mii de exemplare acumulate intr-un spatiu restrans in cretacicul superior.
Detunata goala si detunata
flocoasa(
Complexul carstic
Scarisoara(
b) Rezervatii botanice :
-Rezervatia naturala de la Scarisoara-Balisoara-zona ocrotita este situata in partea superioara in masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi tepoase, insotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca argintica, precum si strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.
-Rezervatia Capatana-se afla pe culmile largi
dintre Balomireasa si muntele Mare, unde
se gasesc cele mai inalte tinoave din tara, numite de
moti "molhasuri". Situata la
-Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.
c)Rezervatiile forestiere:
Padurea de larice de
d)Rezervatii mixte:
-Cheile Turzii(
-Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania ,ci si pentru Europa.,cum ar fi o planta specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.
-Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:
ape minerale si termominerale;
lacuri si namoluri terapeutice;
plante medicinale;
factori climatici(aeroterapie si cura de teren)
curele de aeroionizare;
In muntii Apuseni asezarile omenesti permanente sub forma de catune urca pana pe platoul de la Ocoale-Scarisoara, la 1200m .
Motii reprezinta o straveche populatie a Apusenilor fiind strans legati de locurile lor natale. Terenul agricol, redus ca intindere este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte.
Satele motesti sunt rasfirate
cum ar fi comuna Arieseni care are casele la o distanta de
Pasunile intinse de pe culmile cele mai inalte ajuta la cresterea oilor si a bovinelor. Suprafetele necultivabile mai sunt folosite pentru cultivarea ierburilor care sunt cosite pentru furajarea animalelor la iarna. Cea mai mare bogatie a motilor si a acestor munti o constituie padurile de molid care ajuta la prelucrarea lemnului, unde meseria de dogar este dominanta printre moti si incepe de la alegerea lemnului pentru doage si pana la inchegarea butoaielor,putinilor si donitelor,precum si de confectionarea tulnicelor si obiectelor de artizanat: fluiere, plosti, donicioare, s.a.
Lemnul mai este folosit pentru construirea caselor, care au o arhitectura specifica, a grajdurilor pentru oi si bovine sau pentru tinerea acareturilor mestesugaresti, precum si pentru construirea meselor paturilor, scaunelor, uneltelor folosite in gospodaria proprie sau pentru comercializare.
Importanta datina stramoseasca a motilor este organizarea faimosului Targ de fete de pe Muntele Gaina care constituia un prilej de reunire a tuturor fetelor si baietilor din regiunile muntilor Apuseni ca sa se cunoasca si sa contracteze casatorii. Dar de-a lungul timpului traditia nu se mai respecta si astfel targul se organizeaza pentru schimbul de marfuri si sarbatoare folclorica intre cele doua categorii de locuitori din Apuseni motii si crisenii care isi schimba intre ei produsele sau le vand la turistii veniti in munti. Motii vin cu butoiase, ciubere, greble, donite, diferite obiecte miniaturale: cani, plosti, butoiase, donite, etc., pe cand crisenii vin cu fructe, legume, tesaturi si obiecte de ceramica.
Din cauza numarului
mare de turisti care iau parte la targ, caracterul folcloric al serbarii incepe sa se
piarda luandu-i intaietatea un alt targ si anume Targul de
Crisenii sunt locuitori din depresiunea Beius a Apusenilor care locuiesc la poalele muntilor, fiind legati mai mult de pamanturile bogate ale depresiunii.
Partile mai pustii ale muntilor sunt cele din bazinul Somesului cald vizitat doar de turisti si platourile masivului Vladeasa strabatute de turme de oi aflate in transhumanta.
Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul muntilor
Apuseni care atesta existenta
unor comunitati umane inca din departatele ere ale bronzului si fierului este
constituita de asa zisele "depozite de bronz de
Anul 1201 este cel care se vorbeste despre prima atestare a "TERREI ABRUTH"-Abrudul de astazi.
Mai tarziu au avut loc evenimentele majore cum ar fi rascoalele lui Horia,Closca si Crisan(1784) si participarea motilor la revolutia (1848) sub conducerea lui Avram Iancu.
Data de 1 Decembrie 1918 este inregistrata in istoria acestor locuitori prin participarea motilor la marea unire nationala .
Motii-locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni pastreaza si azi ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, mestesugul, dovada facand numeroasele obiecte si unelte din lemn, ornate cu incrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa muntilor Apuseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele,cat si pe cai ferate.
Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba-Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si Tinca.
In cadrul muntilor se desfasoara o " perdea" de rute cu puncte de intersectie in urmatoarele localitati: Lunca, Varfurile, Brad, Campeni.
Din partea de nord se poate ajunge
pe drumul secundar de
Se poate ajunge in muntii Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se
drumurile E 60 sau E 81, pana in
Turda, iar de aici fie pe DN 75
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile Zlatna, Abrud si Campeni.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii
reprezentate de catre drumul
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele spirituale si traditionale ale oamenilor de pe vaile ce strabat muntii Apuseni manifestate de-a lungul timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura. In zona Apusenilor exista un imens tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura si de arta, precum un impresionant patrimoniu de care atesta evolutia si continuitatea in munca si de viata in acesti munti, dezvoltarea culturii si artei poporului roman.
Intre componentele resurselor antropice turistice ale zonei muntilor Apuseni, cele mai reprezentative sunt:
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare, s.a.
Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate; monumentele istorice din principalele orase-vechi capitala sau orase medievale.
Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti.
Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor,arhitectura si tematica populara traditionala, creatia artistica: mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic.
Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.
Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.
Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi, muntele Mare. Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.
Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.
Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de:obiectele executate din lemn (tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele,unelte din metal cu ornamentatii.
TARA MOTILOR SATUL IN MUNTII APUSENI
Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;
Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva impilarii sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu impotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna Muntilor";
Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente in majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
Un element antropic deosebit
de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor
Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele
marturii arheologice. Astfel in pesterile de
In aceeasi cheie se mai
afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota, "Pestera
Morarilor" (
In Muntii Apuseni, zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si complexa a resurselor turistice, intr-o viziune unitara, in vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. Raportata la scara intregii regiuni, concepand turismul ca sistem, zonarea turistica urmareste stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare si amenajare prioritara a patrimoniului turistic ca si in cazul zonarii turistice a Romaniei, ea s-a dovedit o importanta analiza unitara a relatiilor existente intre turism si teritoriu, in vederea dezvoltarii optime, armonioase a turismului.
ˇ Arealul de
ˇ Accesibil
prin calea ferata Oradea-Cluj, sau prin ramificatia rutiera din DN 1 (E
60) de
In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si uvale, precum si Pestera Vantului de langa Suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara. (11000m).
Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care traverseaza Pestera Vadului;
ˇ Arealul Meziadului se caracterizeaza
prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra
-Pestera Meziad- dispusa in cinci etaje, cu o lungime a galeriilor de
ˇ Arealul zona carstica Padis - Cetatile
Ponorului reprezinta cel mai insemnat areal carstic din tara, atat
datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor
sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe drumuri de culme, venind de
Padisul;
Poiana Ponor;
Lumea Pierduta;
Cetatile Ponor.
ˇ Arealul Vaii Aleului, situat sub
Masivul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de
ˇ Arealul valea Iada - Stana de Vale se
desfasoara de-a lungul a circa
ˇ Arealul carstic al Vascaului. Pe
langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii,
sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de
ˇ Arealul Muntele Baisorii (
ˇ Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si una din "portile" cele mai solicitate pentru patrunderea in interiorul Muntilor Apuseni;
ˇ Arealul Belis - Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean Huedin - Belis - Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile Baciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelief foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile Turzii, includerea intre rezervatiile naturale ale zonei;
ˇ Arealul Valea Ighelului (
ˇ Arealul Valea Ampoiului. Catre
nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o sosea urca
spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale
unor constructii romane si medievale, monumente de arhitectura populara si
interesante monumente ale naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu
orbitoline de
ˇ Arealul Muntii Codru - Moma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. Principalul obiectiv din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al Vascaului. In apropiere, in perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul Muntilor Codru - Moma se intalnesc si alte obiective de interes turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele forestiere compacte;
ˇ Arealul depresionar Gurahont - Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului Alb intre comunele Varfurile si Gurahont intinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului, satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.
Luate in functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:
Stana de Vale - Pestera Meziad.
Traseul este
accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru.
Distanta:
b) Muntii Codru-Moma:
. Dumbravita de Codru - Moneasa.
Traseu
nemarcat. Distanta: aproximativ
c) Muntii Padurea Craiului:
Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-intors.
d) Muntii Metaliferi:
Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune in evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu
nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat intre varfurile
f) Muntii Vladeasa:
Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.
Marcajul este
constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu
g) Muntii Trascau:
Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil in sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna
Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, in apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:
Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.
Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):
Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare - Cabana Somesul Rece.
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rosie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura intre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:
Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si inapoi.
Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este nerecomandabil iarna, marcajul il constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.
Muntii Apuseni se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizat ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.
Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, intr-un procent tot mai mare.
In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce in timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi infiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar in stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales in directia protejarii si ocrotirii naturii.
Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic, accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |