QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente geografie

Prezentarea cadrului natural - muntii apuseni, pe platoul ghetari - poiana calineasa



PREZENTAREA CADRULUI NATURAL - Munții Apuseni, pe Platoul Ghețari - Poiana Calineasa


1.1. AȘEZAREA GEOGRAFICA


Studiile noastre s-au desfașurat in Munții Apuseni, pe Platoul Ghețari - Poiana Calineasa, in perimetrul satului Ghețari (fig. 1.1.).









Fig. 1.1. Situarea zonei de studiu (din RUȘNEA și colab., 2005)


Platoul Ghețari - Poiana Calineasa se afla situat in Munții Bihorului, munți plasați in partea centrala a Apusenilor și impreuna cu Vladeasa constituie cel mai inalt lanț muntos din Apuseni.

Din aceasta grupa face parte cel mai inalt varf al Munților Apuseni - Curcubata Mare (1848). Platoul Ghețari - Poiana Calineasa se suprapune peste interfluviul dintre vaile Ordancușa și Garda Seaca din bazinul hidrografic al raului Arieșul Mare (RUȘDEA și POVARA, 2005). Din punct de vedere teritorial-administrativ, satul Ghețari aparține comunei Garda de Sus, județul Alba.

Satul Garda se afla la o distanța de 8 km de centrul comunei Garda și de 46 km de Campeni. Acesta este situat la o altitudine de 1150 m, și are o suprafața de 308 hectare, 148 ha fiind acoperite cu padure , iar restul este ocupat de pajiști. Din cele 160 ha acoperite de pajiști , aproximativ 2% din suprafața acestora este reprezentata de teren arabil și de locuințe ce anexe.

Alaturi de Ghețari pe Platoul Ghețari - Poiana Calineasa, mai exista cateva sate situate astfel: Mununa la sud-est, Dealul Frumos la est, Hanașești la nord-est și Ocoale la nord.

Datorita lipsei unei harți cu localizarea exacta a comunei este folosita imaginea din satelit, ce reda 75% din teritoriul comunei Garda de Sus. In baza acestei imagini și a unei verificari in teren s-au realizat toate harțile tematice referitoare la utilizarea actuala a terenurilor, la infrastructura și așezari, la condițiile naturale (de ex. harți pedologice).



1.2. RELIEFUL


Teritoriul cercetat este constituit dintr-un ansamblu de culmi cu orientari diferite, fapt ce se datoreaza coexistenței celor doi factori morfogenetici, litologici și hidrologici, aflați intr-o stransa interacțiune. Regiunea este caracterizata din punct de vedere morfologic prin aplatizari avansate pe alocuri și dezvoltare pronunțata a bazinelor inchise endoreice, de unde și denumirea genetica de ˮplatouˮ, cu un grad ridicat de endocarstificare și cu o rețea hidrografica de suprafața dezmembrata. Cotele maxime atinse in relieful actual sunt varful Batrana (1579 m), Capul Șanțului (1440 m), Dealul Cațeilor (1480 m) și in Dealul Clujului (1399 m) cu o inclinare ușoara de la nord la sud. Acestea se gasesc pe direcția cumpenei de apa dintre bazinul Someșului Cald și Arieșul Mare (BLEAHU și BORDEA, 1981). Altitudinea scade ușor la cca. 1150 m, odata ajunși in catunul Ghețari, ajungand la numai 745 m la confluiența dintre Garda și Ordancușa.

In aceasta porțiune relieful prezinta pereți abrupți ușori individualizați și numeroase declivitați pronunțate, contrastele de altitudine fiind prezente frecvent in limitele interfluviului.

Relieful de disoluție prezinta o morfologie exocarstica caracterizata printr-o gama larga de forme specifice acestuia, cum sunt: lapiezuri, doline, uvale, depresiuni carstice, vai carstice, vai oarbe și chei epigenetice (POVARA, 2005).

In arealul rocilor calcaroase apar zapiezurile cu o frecvența mare in Poiana Calineasa sub Dealul Blagului. De cele mai multe ori acestea sunt inhumate.

In perimetriul satului Ghețeri se intalnesc dolinele cu forme tipice circulare, fiind formate in condițiile unor suprafețe cu inclinari reduse. Acestea au dimensiuni variabile de la cațiva metri la zeci de metri și chiar sute de metri diametru, și de la 3-4 m la zeci de metri adancime .

Prin fuzionarea unor doline au aparut uvalele ce pot fi observate in perimetrul Hanașești. Nu reprezinta forme clasice intrucat pragurile n-au fost total șterse.

Depresiunea Ocoale dezvolta de o parte și de alta a culoarului vaii cu același nume, este singura depresiune carstica, aceasta prezinta o forma, ușor asimetrica, versantul stang fiind mai domol decat versantul drept.

Ordancușa este o vale dominanta de prezența cheilor, defileelor și peșterilor de versant și face parte din categoria vailor carstice, care pe parcursul evoluții sale n-a fost dezorganizata prin captari subterane.

Intalnim deasemenea și vai oarbede unde putem spune ca face parte doar Gardișoara, care se definește prin culoarul suspendat al vaii fosile, printr-o treapta antitetica și prin culoarul din amonte al vaii active.

In perimetrul de lucru se intalnesc peste 80 de peșteri (VALENAȘ și colab. 1977), majoritatea fiind situate in versanții vailor Garda Seaca și Ordancușa. Deși exista numai 8 cavitați carstice in zona de platou, trei dintre acestea sunt foarte importante prin particularitațiile lor.

Aici intalnim un adevarat monument al naturii, Ghețarul de la Scarișoara ce prezinta 700 m dezvoltare și 105 de denivelare, care deține cel mai important depozit de gheața fosila din Romania și al treilea ca importanța din Europa. Acesta dateaza din ultima fraza forestiera postglaciara, cea a fagului. Adica de cca 3000 ani avand un volum de 75 000 m3 și o grosime medie de 20 m (POP și CIOBANU, 1950). Amenajarile rudimentare (scari de acces, cale de circulație, iluminat electric) din peștera fac posibila vizitarea turistica. Sunt și porțiuni greu accesibile cum ar fi Sala Mare situata la partea superioara a depozitului de gheața (sectorul turistic) unde accesul se face printr-un aven (- 48 m), restul cavernamentului constituie o rezervație științifica fiind pus sub protecție.



1.3. MATERIALE PARENTALE


Natura petografica intalnita in zona cercetata este formata din roci, generatoare de sol, compacte (calcare,gresii, etc) și mai puțin roci afanate.

Sursa principala a celor mai multe soiuri din teritoriu este reprezentata de rocile calcaroase, contribuind in cazul de fața cu 80-90 % la alcatuirea mesei acestora.

Apele de precipitații bogate in CO2, au acționat de-a lungul timpului asupra carbonații de calciu și de magneziu, din rocile calcaroase ori dolomitice, fiind solubilizate și luați in disoluție de apa ca bicarbonați, ramanand pe loc numai impuritațile calcarului formate din argila, praful și nisipul aflate in amestec cu carbonatul in roca. Așa au luat naștere cele mai multe soluri din regiune care s-au format pe depozitele cu caracter argilos.

Eutricambosol rodic argiloase, lipsite de CaCO3 din zona s-au format, pe calcare bogate in impuritați feruginoase, materialele parentale ce conțin cantitați mari de hidroxizi de fier.

Materialele cu textura mijlociu grosiera, nisipo-lutoase - luto-nisipoase tritive au luat naștere datorita dezagregarii gresiilor. Datorita alternanței de gresii cuarțite, șisturi argiloase violacee, șișturi roșii si conglomerate cuarțite s-au format și materialele parentale cu un grad ridicat de heterogenitate.

Local in lungul vaii Garda, pe valea Ocoale, au fost identificate și sedimente de natura aluviala, ce au o textura predominant mijlocie (lutoasa) și o grosime redusa atingand in medie 50 cm.



1.4. CLIMA


Studiul climatic general al Platoului Ghețari - Poiana Calineasa, a fost realizat cu ajutorul datelor meteo de la 5 stații aflate in vecinatate: Campeni (591 m). Stana de Vale (1108 m), Vladeasa (1836 m) și Baișoara (1361 m). INMH a adus seriile de date meteo de la stațiile mai sus menționate la o perioada comuna 1961- 2000, folosind metoda diferențelor (CALINESCU și SOARE, 2001) concretizat printr-un raport de lucru catre Proiect Apuseni.

Anul 2001 a fost unul de referința deoarece in satul Ghețari a fost amplasata o stație meteo (1134 m) cu scopul caracterizarii climatului local.


1.4.1 Temperatura


Așa cum am menționat anterior s-a folosit metoda diferențelor (tabelul 1.1) pentru aducerea la o perioada comuna, 1961-2000, a temperaturiilor medii lunare normale ale aerului folosind date obținute de la cele cinci stații meteorologice.

Datorita proceselor de interacțiune dintre suprafața pantelor și a aerului in mișcare, valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt in general mai scazute pe versanții vestici,unde circulația se face predominant din sectorul vestic, in comparație cu cei estici, la aceeași altitudine. In acest mod pot fi explicate valorile de 4,4°C la Vladeasa (1400 m) și de 4,8°C la Baișoara, stații situate pe versanții estici la altitudini in jur de 1400 m, mai mari decat cea de la Stana de Vale (3,9° C), stație situata la 1108 m, dar cu larga deschidere spre vest. In zona Ghețari- Poina Calineasa INMH a prognozat o temperatura medie anuala in jurul valorii de 4°C.


Tabelul 1.1

Temperatura aerului (°C) medie lunara și anuala


Stația

meteo

Lunile

Temp medie anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Vladeasa




-O,4










Vladeasa















Baișoara














Stana de

Vale














Campeni
















Cea mai rece perioada a anului apare la aproximativ o luna dupa solstițiul de iarna deoarece suprafața solului continua sa piarda caldura chiar și dupa ce insolația incepe sa creasca, ianuarie fiind luna cu cele mai scazute temperaturi medii multianuale, -5°C in zona Ghețari - Calineasa.

Numarul zilelor cu temperatura minima sub 0°C, crește o data cu altitudinea, avand astfel pe Valea Arieșului, la Campeni, numarul mediu anual de zile cu ingheț este de 136 de zile, iar la varful Vladeasa este de 200 de zile.

Valorile de 13°C fac ca luna iulie sa fie una dintre cea mai calda luna din an.


Tabelul 1.2

Temperatura aerului la stația meteo Ghețari (0°C)


Anul

Lunile

Temperatura medie

IV-VIII

IV

V

VI

VII

VIII






































Temperatura aerului in satul Ghețari, s-a caracterizat pe baza datelor furnizate de observațiile zilnice la termometrele de minima, maxima și ordinar, corelate cu interpretarea termogramelor (ORPAȘANUL și colab., 2003, 2004).

In anii 2001-2005 temperatura medie anuala pentru perioada de vegetație a fost in jurul valorii de 11,68°C inregistrandu-se un minim in luna aprilie de 3,9°C și un maxim in luna iulie de 15,5°C.

In anul 2006, luna august a fost cea mai calduroasa (15,5°C), iar cea mai rece a fost luna aprilie de 4,0°C (tabelul 1.2). Temperatura medie anuala a perioadei de vegetație a fost de 10,92°C.

Anul 2007 a avut o temperatura medie a aerului pentru perioada de vegetație de 12,72°C cu cea mai ridicata medie lunara in iulie (15,9°C) și cea mai scazuta in luna aprilie de 5,8°C.

Anul 2008 s-a caracterizat printr-o perioada cu temperatura medie a lunilor IV-VIII de 13,54°C cu cea mai scazuta medie lunara de 8,2 in aprilie și cu cea mai ridicata in iunie de 17,4°C.


1.4.2 Umiditatea relativa a aerului


Umiditatea relativa medie anuala in Munții Apuseni este cuprinsa intre 80-88% constituind, in zonele cu cele mai mari inalțimi, o adevarata bariera in calea maselor de aer vestice, care genereaza cantitați mari de precipitații și umiditate relativa a aerului.

Coborand in zona estica masele de aer sunt supuse fenomenului de föhn, precipitațiile și umiditatea relativa a aerului fiind mai reduse, intalnind astfel, la stația meteo Baișoara, o valoare medie anuala a umiditații relative a aerului de 75%.

INMH a estimat in zonz Ghețari - Poiana Calineasa valori medii anuale a umiditații relative a aerului de 80 - 81% .


1.4.3 Durata de stralucire a Soarelui


Durata efectiva de stralucire a soarelui scade odata cu altitudinea, pe masura ce nebulozitatea crește. Acolo unde numarul zilelor cu cer acoperit depașește 120 zile anual, orele de insorire pe parcursul unui an oscileaza intre 1579 ore , la Stana de Vale, 1702 ore, la Vladeasa la 1800 m și 1709 ore la Campeni.

Sumele lunare ale orelor cu soare pe parcursul unui an se schimba apreciabil, avand un minim de 51,7 ore la Stana de Vale și 94,9 ore la Baișoara in luna decembrie și maxim de peste 200 de ore in lunile iulie și august.


1.4.4 Precipitațiile


Repartiția precipitațiilor de la un loc la altul se face foarte diferit și se caracterizeaza printr-o mare neuniformitate.

Pe pantele cu orientare vestica se inregistreaza o cantitate medie anuala de precipitații mult mai insemnata decat cele cu orientare estica. Stația meteorologica Stana de Vale, situata pe versantul vestic la o altitudine de 1800 m inregistreaza o cantitate anuala de precipitații ce depașește 1600 mm, in timp ce stația meteorologica de la Baișoara situata pe versantul estic inregistreaza o cantitate anuala redusa aproape la jumatate.

Pe parcursul anului, cantitațiile medii lunare maxime se inregistreaza in luna iulie, cu o medie cuprinsa intre 100 mm - 190 mm la Stana de Vale, iar cele mai mici valori medii lunar, de 60 mm in zona muntoasa inalta, 90 mm pe versanții vestici și 40 mm pe cei estici in Valea Arieșului, se observa in lunile februarie - martie (tabelul 1.3).

Precipitațiile zilnice cazute la stația meteo Ghețari prezinta o frecvența ridicata pe intreaga perioada de vegetație.

Precipitațiile in anii 2001 - 2005 au insumat pe perioada vegetației 592,4 mm, cantitațile cele mai mari au cazut in luna octombrie 89,1 mm, iar cea mai ploioasa luna a fost iulie cu 192,9 mm.

In anul 2006 pe perioada de vegetație au cazut 745,1 mm precipitații, luna cea mai ploioasa fiind iunie 185,9 mm, iar cea mai saraca in precipitații a fost septembrie 40,3 mm (tabelul 1.4).

Anul 2007 a inregistrat in perioada de vegetație in luna mai cea mai mare cantitate de precipitații de 158.9 mm, iar in luna aprilie o cantitate minima de precipitații cu 3,3 mm.

In 2008, precipitațiile cazute au insumat 351,6 mm pe perioada de vegetație. Luna iulie a fost cea mai bogata in precipitații cu 130,4 mm, iar cea mai saraca a fost iunie cu 7,2 mm.


Tabelul 1.3


Precipitații lunare și anuale (la cinci stați meteo)


Stația

meteo

Lunile

Media

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Vladeasa














Vladeasa















Baișoara














Stana de

Vale














Arieșeni














Campeni
















Tabelul 1.4

Precipitațiile lunare și anuale acumulate la stația Ghețari


Anul

Lunile

Total

IV-VIII

IV

V

VI

VII

VIII







































1.4.5. Stratul de zapada


Factorii decisivi pentru calcularea numarului mediul anual al zilelor cu strat de zapada sunt reprezentați de condițiile locale și de circulația maselor de aer. Acestea sunt in medie de

203 - 217 zile, iar odata cu scaderea altitudinii, numarul zilelor cu strat de zapada se micșoreaza, astfel pe Valea Arieșului avem un numar mediu de zile cu strat de zapada de 124.

Stratul de zapada oscileaza intre 1 - 3 cm grosime, la inceputul și sfarșitul perioadei propice acestui fenomen, ajungand de la 18 cm pana la 84 cm grosime la Stana de Vale in lunile de iarna, ianuarie și februarie.


1.4.6. Vantul


Circulația vantului dinspre sectorul vestic, cu o frecvența medie anuala ce reprezinta 60,3% la inalțimea de 1800 m pe Vladeasa, influiențeaza puternic frecvența acestuia pe tot parcursul anului, celorlalte direcții de vant revenindu-le 29,1%, iar calmul 10,6%.

La Baișoara frecvența anuala a vantului dinspre sectorul vestic se diminueaza la 38,1% din sectorul vestic, 26,7% dinspre celelalte direcții, iar restul de 35,2% revine calmului, fenomen inregistrat datorita scaderii altitudinii și creșterii influienței adapostului orografic.

In zonele depresionare, a culuarelor de vale, viteza vantului este de 2 - 3 m/s, pe pantele adapostite este de 6 - 7 m/s, iar la peste 1400 m altitudine, viteza vantului ajunge la 8 - 10 m/s in zone de peste 1800 m datorita absenței obstacolelor.


1.5. SOLUL


Solul reprezinta rezultatul acțiunii indelungate a unui complex de factori naturali la suprafața litosferei și este un corp al naturii, o individualitate naturala de sine statatoare.

In zona de cercetare factorii de mediu si-au pus amprenta asupra solului, care s-a format și a evoluat in stransa legatura cu aceștia, devenind el-insuși un component al peisajului.

Factorilor pedogenetici ai teritoriului Ghețari - Poiana Calineasa, au dus la formarea unei game largi de soluri ce aparțin claselor: cernisoluri, cambisoluri (eutricambosol), spodisoluri, hidrisoluri, preluvisoluri, protisoluri și clasei histisoluri

(Blaga, Gh.,2005).

Dintre toate acestea cea mai mare raspandire o au insa cambisolurile urmate de protisoluri.



1.6. VEGETAȚIA


Fitocenozele de pajiști prezinta unele deosebiri sau asemanari privind compoziția floristica, exigența fața de factorii de mediu, a valorilor biologice, agronomice și zootehnice, a structurii verticale sau orizontale și a direcției de evoluție (ȚUCRA și colab.,1987).

Sistematizarea și gruparea fitocenozelor de pajiști in unitați de diferite ranguri se face in funcție de asemanarile sau deosebirile existente intre ele.

Clasificarea tipologica actuala a pajiștilor cuprinde urmatoarele unitați:tipul de pajiște, ca unitate sistematica de baza, subtipul de pajiște, ca unitate de nivel inferior, iar seria de tipuri, zona și etajul de vegetație, ca unitați de nivel superior tipului de pajiște (ȚUCRA și colab., 1987).

Din 1995 pana in prezent studiile privind vegetația in Ghețari și Poiana Calineasa sunt intr-o continua actualizare. Vegetația de la Ghețari poarta amprenta climatului deb munți inalți, a condițiilor edafice precum și a modului - in mare masura tradițional - de utilizare a terenurilor, și cuprinde circa 148 ha de padure, solurile mai profunde fiind folosite astazi ca pajiști.

Zona de studiu se situeaza in etajul boreal conform zonarii pajiștilor realizata de ȚUCRA și colab., 1987, vegetația lemnoasa fiind reprezentata de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag

(Fagus sylvatica) și paltin (Acer pseudoplatanus). Pe versanții cu expoziția sudica predomina fagul, iar in golurile supuse inghețului de pe fundul dolinelor predomina molidul.

Vegetația ierboasa specifica etajului boreal este clasificata in serii de tipuri și tipuri de pajiște astfel (dupa ȚUCRA, citat de ROTAR 1997).



A)   Seria Festuca rubra

Tipul Festuca rubra- Alaturi de Featuca rubra intalnim urmatoarele specii participante: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Festuca ovina, Phleum pratense, Anthyllis vulneraria, Genista sagittalis, Achillea distans, Alchemilla vulgaris, Campanula serrata, Carlina acaulis, Centaurea melanocalathia, Dactylorhiza cordigera, Gențiana praecox, Hieracium auranthiacum, Hypericum maculatum, Hypochoeris radicata. Pe langa specia dominanta F. Rubra, pot sa apara și alte specii codominante, datorita condițiilor staționale diferite rezultand urmatoarele subtipuri: Agrostis capillaris - soluri mezotrofe; Poa pratensis - terenuri fertilizate; Poa annua - terenuri tarlite; Juncus effusus - terenuri depresionare; Nardus stricta - soluri acide; Veratrum album - soluri umede. Clasa de vegetație VI - VII, corespunzatoare acestui tip de pajiște are categoria mediu - slab, capacitate de pașunat 0,40 - 1,00 UVM/ha și o productivitate mijlocie, iar clasa de vegetație VIII - IX, categoria de pajiște slab - improprie, capacitatea de pașunat 0,20 - 0,60 UVM, are o productivitate inferioara.

Tipul Festuca ovina - Alaturi de F. ovina apar specii in mare parte ca cele care insoțesc tipul F. Rubra. Ocupa versanți moderat - puternic inclinați, soluri uscat revene oligobazice, puternic acide.

Tipul Festuca rubra ssp. Comutata - Alaturi de specia dominanta intalmim: Nardus stricta, Phleum alpinum, Genista sagittalis, Trifolium repens, Centaurea nervosa, Hieracium aurantiacum, Viola declinata etc. Acestea ocupa versanți de la moderat la puternic inclinați, cu soluri revene, puternic acide. Productivitatea are caracteristici asemanatoare cu tipul F. Rubra.

Tipul Festuca rubra ssp. Comutata - Nardus stricta - Speciile insoțitoare sunt: Phleum alpinum, Genista sagittalis, Antennaria dioica, Hieracium pilosella, Potentilla erecta, Polygala vulgaris, Vaccinium myrtillus. Ocupa terenuri pe versanți moderat - puternic inclinați, soluri revene, foarte puternic acide (brune feriiluviale). Productivitatea este inferioara, casa de vegetație cuprinsa intre VIII- X, categoria de pajiște slaba - improprie iar capacitatea de pașunat 0,20 - 0,60 UVM/ha.

Tipul Nardus stricta - Mai apar: Carex pilulifera, Danthonia decumbens, Deschampsia flexuosa, Genista tinctoria, Antennaria dioica, Arnica montana, Hieracium auricula, H. Lachenalii, H. Pilosella, Potentilla erecta, Polygala vulgaris, Vaccinium myrtillus. Ocupa versanți slab - moderat inclinați, insoriși - semiinsoriti, soluri revene - uscate , oligobazice, foarte puternic acide.

Tipul Deschampsi caespitosa - Festuca rubra - Apar specii precum: Carex canescens, Poa trivialis, Alchemilla glabra, Caltha polustris, Senecio subalpinus, Veratrum album. Ocupa platouri, baze de versanți, versanți slab - inclinați, soluri jilav - umede, oligomezobazice, puternic acide.

Tipul Festuca rupicola ssp. Sexatilis - Specii intalnite: Helictotricon decorum, Carex sempervirens, Poa nemoralis (var. Agrostoides), Trisetum alpestre, Alyssum petraeum, Athamanta hungarica, Canidium silaifolium, Ranunculus oreophilus, Sesili libanotis, S. Rigidum, Thalictrum foetidium. Ocupa versanți puternic inclinați, abrupți, insoriți, soluri uscat revene, oligomezobazice - mezobazice, slab moderat - acide.


B)    Seria Rumex alpinus

Tipul Rumex alpinus - Speciile intalnite sunt azotofile: Poa annua, Alchemilla vulgaris, Rumex optusifolia ssp. Subalpinus, Taraxacum officinale, Urtica dioica. Sunt raspandite pe culmi sau versanți slab inclinați, soluri reavan - jilave, puternic acide, imbogațite secundar (prin tarlire) in azot. Productivitatea este inferioara, clasa de vegetație VIII - X, categoria de pajiște slaba - improprie, iar capacitatea de pașunat de 0,20 - 0,60 UVM/ha.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }