Porturile principale din oceanul pacific

PORTURILE PRINCIPALE DIN OCEANUL PACIFIC

1 Date generale privind Oceanul Pacific

Oceanul Pacific acopera aproape jumatate (49.5%) din suprafata Oceanului Planetar, avand o forma aproape circulara. Are suprafata de 179.7000 Km², adancimea medie 4.028 m, adancimea maxima 11.516 m (in "groapa" Cook din Fosa Filipinelor), iar volumul apelor 723.7000 Km³.

Oceanul Pacific este delimitat la est de coastele apusene ale Americii de Nord si Americii de Sud si de linia conventionala ce uneste Capul Horn cu peninsula Antarctica, de-a lungul meridianului de 67^o longitudine vestica. Spre sud, Pacificul este delimitat de coastele Antarctidei intre meridianele de 67^oW si 147^oE. limita vestica o formeaza, mai intai linia convencional ce se intinde de-a lungul meridianului de 147^o longitudine estica si care uneste coastele Antarctidei cu Insula Tasmani, apoi coastele estice si nordice ale Australiei, tarmurile rasaritene ale insulelor Sumba, Jawa si Sumatra (Sumatera), precum si ale Peninsulei malaca si continentului Asia. Spre nord, Pacificul este delimitat de coastele nord-estice ale Asiei si cele nord-vestice ale Americii de Nord, pana in dreptul Stramtorii Bering.

Apele ocenului Pacific comunica cu cele ale Atlanticului prin Str. Drake, Str. Magelan si Canalul Panama, cu apele Oceanului Indianprintr-un spatiu larg intre Antarctida si Ins. Tasmania, precum si printr-o serie de stramtori intre care se numara Str. Bass (dintre Tasmania si Australia), str. Sunda (intre Ins. Sumatra si Jawa) si Str. Malaca (intre Ins. Sumatra si Peninsula Malaca), iar cu apele Oceanului Arctic prin Str. Bering.

Longitudinal, Oceanul Pacific se intinde pe o distanta de 21.000 Km, intre coastele Pen. Malaca si coastele Americii de Sud, ceea ce reprezinta mai bine de jumatate din circumferinta Pamantului, in timp ce de la N la S oceanul se intinde pe cca 16.000 Km.

Principalele bazine maritime care apartin Oceanului Pacific sunt:

Marea Bering, situata in partea nordica a Pacificului, intre Alaska, tarmurile rasaritene ale Rusiei si Insulele Alentine

Marea Okhotsk, situata in partea de NW a Pacificului, intre Peninsula Kamceatka, insulele Kurile, Insula Sachalin si coastele estice al eRusiei intre Insula Sachalin si Peninsula Kamceatka

Marea Japoniei, situata intre Insulele japoneze, Peninsula Coreea, tarmurile sud-estice ale Rusiei orientale si Ins. Sachalin

Marea galbena care este un imens golf ce patrunde Adana in continental asiatic, intre Pen. Coreea si tarmurile de nord est ale Chinei

Marea Chinei de Est, dintre Pen. Coreea, Ins. Honshu, Ryukyn si China ce se intinde spre sud pana in dreptul Ins. Taiwan, iar spre sud est este delimitata de Arhipelagul Ryukyu. Spre NW comunica larg cu Marea Galbena iar spre NE cu Marea Japoniei

Marea Chinei de Sud, situata in partea de SE a Asier, fiind delimitata de coastele sud-estice ale Chinei, tarmurile estice ale Peninsulei Indochina, cele nord-estice ale Ins. Kalimantan (Borneo) si cele vestice ale Ins. Filipine. Este a treia mare ca suprafata dintre marile Pacificului, avand 3.447.000 Km², adancimea medie1.140 m, adancimea maxima 5.420 m, iar volumul apelor 3.928.000 km³. ea constituie una din marile foarte frecventate de navele comerciale ale flotei mondiale , datorita pozitiei importante pe care o ocupa pe directia principalelor rute maritime ce leaga Oceanul Pacific de Oceanul Indian;

Marea Filipinelor, situata in Pacificul de Vest, ocupa cel mai intins si cel mai Adana bazin maritim al Terrei. Este delimitat la N si NW de Arhipelagul Japonez si Insulele Ryukyn, la W de Insulele taiwan si Filipine, spre S si SE de Insulele Carolina, iar spre E si NE Insulele Mariane, Volcano si Bonin. Suprafata marii este de 5.500.000 Km², adancimea medie 5.860 m, adancimea maxima 11.516 m, iar volumul apelor de 16.650.000 Km³.

Mediterana Asiatica , situata intre Arhipelagul Indonezian si Australia, este formata din mai multe mari, dintre care cele mai intinse sunt: Marea Arafura ce incluye si Golful Carpentaria (din nordul Australiei), Marea banda, Marea Jawa si Marea Timor.

Marea Coralilor, situata in partea de NE a Australiei, fiind delimitata la N de Noua Guinee si de linia conventionala ce uneste Ins. Louisiade cu Ins. San Cristóbal din Arhipelagul Solomon; la est de Arhipelagul Noble Hebride si apoi de meridianul de 170^o E pana in dreptul Ins. Norfolk, iar la S limita acestei mari o constituie paralela de 30^o Sce o separa de Marea Tasmaniei

Marea coralilor este a doua ca intindere si ca volum al apelor dintre marile Terrei, avand suprafata de 4.791.000 Km², adancimea medie 2.394 m, adancimea maxima 9.142 m (in Fosa Solomon), iar volumul apelor 11.470.000 Km³.

De-a lungul tarmului de NE al Australiei se intinde, pe o distanta de 2.300 Km, Marea Bariera de Corali ce acopera o suprafata de 200.000 Km², avand latinea cuprinsa intre 2 si 150 Km. Imensa bariera este alcatuita din cca 2.500 de ingramadiri de recife si insulite coraligene si constituie un obstacol permanent pentru navigatie. Pericolul esuarii navelor carea u rutele maritime apropiate de Marea Bariera de Corali impune o atentie deosebita din partea personalului navigant la tranzitarea acestei zone.

Marea Tasmaniei, situata la sud de Marea Coralilor, desparte Australia de Noua Zelanda. Este delimitata la sud de o linie conventionala ce uneste Capul Sud al Ins. Tasmania cu Ins. Stewart din partea meridionala a Noii Zeelande (Ins. De Sud si Ins. De Nord), la nord de paralela de 30^o S, iar la V de coastele estice ale Australiei.

De-a lungul tarmurilor nordice si apusene ale Pacificului, Adana crestate si cu numeroase golfuri si peninsule, se insira o serie de arhipelaguri mari dintre care cele mai cunoscute sunt: Alentinele, Kurile, Japoniei, Filipinelor si Indoneziei.

Partea centrala si sud-vestica a Pacificului este presarata cu numeroase insule care poarta numele de Oceanía. Majoritatea acestora sunt situate intre Tropice, cu exceptia Noii Zeelande si a catorva insule invecinate situate mai la Sud, precum si a insulelor din extremitatea nordica a Arhipelagului Hawai.

Insulele Oceaniei sunt impartite in trei grupe distincte: Micronezia, Melanezia, Polinezia.

Micronezia cuprinde aproape 1.500 insule grupate in patru arhipelaguri: Mariane, Carolina, Marshall si Gilbert.

Melanezia ocupa spatiul oceanic din imediata apropiere a continentului Australian. Cele mai importante insule si arhipelaguri din compunerea sa sunt: Noua Guinee, Noble Hebride, Solomon, Bismark si Fiji.

Polinezia se intinde pe un spatiu enorm ce acopera doua treimi din suprafata Oceaniei. Cu toate acestea, suprafata propriu-zisa a insulelor abia atinge 312.000 Km². Polinezia se compune din 30 Arhipelaguri si din cateva insule izolate, dintre care cele mai cunoscute sunt Noua Zelanda (Insula de Nord si Insula de Sud) si Insula Pastelui aflata in extremitatea rasariteana a Oceaniei. Dintre arhipelagurile Polineziei cele mai cunoscute sunt: Hawai, care mai poarta numele si de Insulele Primaverii Vesnice (deoarece temperatura aerului un scade niciodata sub 18^o C, dar nici un depaseste 26^oC), Tuamotu, Marchize, Societatii, Samoa, Tonga unde domneste un climat umed tropical.

2 Principalele porturi din Oceanul Pacific

2.1 Porturile principale din America de Nord

A)    PORTURILE S.U.A DIN GOLFUL ALASKA

Portul Anchorage, situate in partea de N a Golfului Alaska, are un traffic annual de cca 2 milioane tone si 18.000 TEU

Portul Valdez, situate in Baia Prince William din partea de N a Golfului; este vizitat anual de cca 780 nave, avand un trafic orientat cu precadere pe operarea petrolului

B)    PORTURILE CANADEI DE PE COASTA DE VEST

Portul Prince Rupert, cu un trafic anual de 9.5 milioane tone

Portul Vancouver este principalul port al Canadei, cu un trafic anual de cca 71.5 milioane tone; pescajul maxim in port este de 18.3 m

Fraser Port, situat imediat la S de Vancouver, cu un trafic anual de 24.5 milioane tone.

C)    PORTURILE S.U.A DE PE COASTA DE VEST

Seattle, situat in apropiere de granita cu Canada are un trafic anual de cca 13 milioane tone si 940.000 TEU si permite accesul navelor cu un pescaj maxim de 15.8 m

Richmond, situat aproape de San Francisco, cu un trafic de 26 milioane tone marfuri in vrac (lichid si uscat), in Golful San Francisco

Oakland, profilat pe traficul containerizat (800.000 TEU anual) si de petrol. Este situat in Golful San Francisco

San Francisco este unul din cele mai moderne porturi americane, in care predomina traficul containerizat, ferry si in vrac, dar care inregistreaza si un mare aflux de pasageri. Pescajul maxim admis - 16.67 m. portul este situat in Golful San Francisco, in care sunt amplasate si alte porturi care formeaza complexul portuar San Francisco (porturile Richmond, Oakland, Redwood City si Stockton) care realizeaza un trafic anual de cca 40 milioane tone

Los Angeles este cel mai mare port al S.U.Ala Pacific, avand un trafic anual de cca 60 milioane tone, 3.8 milioane TEU si 450.000 pasageri. Este situat in Golful San Pedro. Pescajul maxim - 15.5 m

Long Beach este situat in partea de SE a aglomeratiei urbane Los Angeles care numara cca 16.6 milioane locuitori. Traficul anual este de 20 milioane tone si 4.4 milioane TEU, situando-se intre primele porturi din lume din punct de vedere al traficului containerizat. Pescajul maxim - 18.30 m

San Diego este cel mai sudic port american de pe coasta Pacificului, cu un trafic anual de 1.2 milioane tone cargo si 150.000 TEU

D)   PORTURILE PRINCIPALE ALE MEXICULUI LA PACIFIC

Guaymas situat in Golful California vizitat anual de cca 360 nave, in special de pescuit

Mazatlán, port cu un trafic diversificat

Manzanillo vizitat anual de cca 500 de nave, pescaj maxim admis 11.6 m, este unul din cele mai importante porturi mexicane la Oceanul Pacific

Salina Cruz, vizitat anual de peste 600 de nave; are un trafic profilat in special pe petrol si produse petroliere

E)    PORTURILE CELORLALTE STATE DIN AMERICA CENTRALA

Acajutla, port al statului El Salvador, cu un trafic de 1.7 milioane t/an

Corinto, port din Nicaragua

Balboa, port al statului Panama, situat la intrarea pe canalul Panama dinspre Oceanul Pacific

Porturile principale din America de Sud

A)   Columbia

Buenaventura, vizitat anual de cca 500 de nave

B)    Ecuador

Guayaquil, vizitat anual de cca 1.500 de nave

C)    Peru

Callao, situat in apropierea orasului Lima, are un trafic anual de cca 9 milioane t si este vizitat anual de peste 2.400 de nave

D)   Chile

Iquique, cu un trafic de 1.2 milioane de tone/an

Huayco, cu un trafic de 4 milioane de tone/an

Valparaíso, cu un trafic de 4.7 milioane tone/an; pescajul maxim admis este de 9.6 m. este unul din porturile importante ale statului Chile

Lirquen, cu un trafic de 3 milioane tone/an

San Vicente cu un trafic de 2 milioane de tone/an; este cel mai important port al Americii de Sud, de pe Coasta de Vest. Pescajul maxim admis - 11.8 m

Punta Arenas, port situat in Stramtoarea Magullan; este important prin pozitia pe care o ocupa pe cale amaritima dintre oceanele Atlantic si Pacific, fiind si un port de escala. Pescajul maxim - 70 ft.

Porturile principale din Pacificul de sud-vest

A)    PORTURILE PRINCIPALE ALE NOII ZEELANDE

Auckland, situat in partea de N a insulei de Nord, cu un trafic de 10 milioane tone/an si 400.000 TEU. Este cel mai important port al acestei tari. Pescajul maxim - 12m.

Whangarei este cel de-al doilea port al acestei tari, avand un trafic de 8.5 milioane de tone/an

Wellington, situat in extremitatea sudica a Insulei de Nord, are un trafic de peste 5 milioane de tone anual

Bluff, situat in Insula de Sud, unul din cele mai importante porturi ale Noii Zeelande

B)    PORTURILE AUSTRALIEI

Hobart, situat pe coasta de SE a Ins. Tasmaniei, cu un trafic de 3.2 milioane de tone/an

Sydney, situat pe coasta de SE a Australiei in golfurile Port Jackson si Bottany Bay; are un trafic anual de cca 16.5 milioane tone cargo. Pescajul maxim - 13.7 m

Newcastle, situat ceva mai la N de Sydney, in estuarul raului Hunter; este portul cu cel mai mare trafic anual din aceasta zona a Pacificului, inregistrand cca 67 milioane t cargo, din care 56 milioane tone reprezinta carbunii. Pescajul maxim - 15.5 m.

Brisbane este cel mai mare port din Marea Coralilor, fiind situat pe malurile fluviului Brisbane. Are un trafic anual de cca 20 milioane tone cargo si 270.000 TEU. Pescaj maxim - 13.5 m

Porturile principale din Arhipelagul Indonezian

Port Moresby este principalul port al statului Papua - Noua Guinee, situat in partea de SE a insulei, pe malurile golfului Papua. Pescajul admis - 12m

Tanjung Prior este cel mai important port al Indoneziei atat pentru importul cat si pentru exportul acestei tari, avand un trafic anual de 38.6 milioane tone cargo si 1.2 milioane TEU. Pescajul maxim admis - 11 m. Portul este situat in Marea Jawa, pe coasta de N a insulei cu acelasi nume, un departe de capitala tarii Yakarta.

Surabaya, port situat tot pe coasta de N a insulei Jawa, cu un trafic anual de 2.6 milioane tone cargo.

Porturile principale din Asia

A)    PORTURILE DIN MAREA CHINEI DE SUD

Singapore este cel mai mare port din lume, inregistrand anual un trafic de cca 325 milioane tone cargo si 15.9 milioane TEU. Portul este vizitat anual de peste 115 mii de nave cu cca 770 milioane TRB. Este un importante port de tranzit si de escala unde navele pot sa-si procure proviziile, beneficiind de cele mai diverse si mai moderne servicii in folosul navei, marfurilor si echipajului. Pot, de asemenea sa-si completeze caricul pe diverse marfuri pentru orice destinatie. Portul este situat pe malurile insulei Singapore, la sud de Peninsula Malacca, pozitia sa strategica (la extremitatea estica a Stramtorii Malaca) oferindu-i conditii extrem de favorabile dezvoltarii contunue a portului si cresterii traficului de marfuri operate sau tranzitate. Pescajul admis - 22 m.

Bangkok este cel mai mare port al Thailandei, avand un trafic de cca 100 milioane tone cargo. Este amplasat in delta fluviului Menam, ce se varsa in golful Siam. Orasul Bangkok este capitala tarii, fiind strabatut de numeroase canale, fapt ce a facut sa i se spuna si Venetia Asier. Pescajul maxim admis - 18.2 m.

Ho si Min - (Saigon) este cel mai mare port al Vietnamului, cu un trafic anual de peste 4 milioane de tone. Este situat in partea de sud a Peninsulei Judochina, in apropierea hurí de varsare a fluviului Mekong in Marea Chinei de Sud. Pescaj maxim - 11m.

Haiphong - este al doilea port ca importante al Vietnamului, cu un trafic anual de cca 3 milioane tone. Este situat in partea de NW al Golfului Beibu.

Hong-Kong este unul dintre cele mai mari porturi din lume, avand un trafic anual de cca 170 milioane TEU (locul intai in lume). Hong-Kong-ul reprezinta un imens complex portuar unde pota costa concomitent peste 60 de nave de orice tonaj. Este situat in partea de SE a Chinei, la varsarea fluviului Xijiang ocupand o suprafata importante din Peninsula Kowloon si insulele Victoria si Lan Tao. Pesajul maxim admis - 16.5 m.

Manila este cel mai important port al statului FIlipine avand un trafic anual de cca 58 milioane tone cargo si peste 4 milioane pasageri. Este situat intr-un golf Adana pe tarmul de apus al insulei Luzon din Arhipelagul Filipine. Pescajul maxim admis - 13.4 m.

B)    PORTURILE DE PE COASTA DE EST A CHINEI

Fuzhon este un important port pentru exportul Chinei, profilat pe textile (indeosebi matasuri) si ceai. Este situat la intrarea in Stramtoarea Taiwan.

Hangzhou este situat la sud de Shanghai, pe tarmul unui golf ce patrunde Adana in interiorul continentului, cu un trafic diversificat

Shanghai este cel mai mare port de pe coasta de est a Chinei si unul din cele mai mari din lume. Are un trafic anual de cca 187 milioane tone cargo (local 4 in lume) si 4.2 milioane TEU (local 7 in lume). Poartul este situat la varsarea fluviului Changjiang (Fluvial Albastru) in mare, cela mi mare fluviu al continentului asiatic. Portul asegura un trafic variat de marfuri si conditii de operare dintre cele mai  moderne. Pesajul maxim admis - 2 m.

Tianjin (Tientsin) este situat in Marea Galbena, pe tarmurile vestice ale Golfului Bohaivan, pe malurile fluviului Haiho (la gura de varsare). Are un trafic de 5.7 milioane t cargo si 700.000 TEU anual. Pesajul maxim admis - 10 m.

C)    PORTURILE COREEI DE SUD

Inchon este unul din cele mai mari porturi ale lumii si al 3 lea al acestei tari, avand un trafic anual de 108.2 milioane t cargo. Este situat pe coasta de vest a Peninsulei Coreea, aproape de granita cu R.P.D. Coreea. In port se opereaza o mare diversitate de marfuri. Pesajul maxim admis - 13 m.

Daesan este un important port specializat in traficul de petrol, dispunand de terminale moderne. In port pot opera nave de 300.000 tdw si cu un pescaj maxim de 17 m. este situat pe coasta de vest

Yosu (care incluye Kwangyang) este unul din marile porturi ale lumii, al doilea ca volum al traficului de marfuri al Coreei de Sud cu 131 milioane tone pe an. In port sunt operate marfuri de o mare diversitate la terminale de o inalta specializare si dotare tehnica. Pesajul maxim admis - 13 m. Este situat pe coasta de sud a Peninsulei Coreea.

Pusan (Busan) este un important port specializat in traficul containerizat. Traficul anual este de 6.3 milioane TEU (al 5 lea din lume), dar are si un semnificativ trafic la alte marfuri - 46 milioane tone pe an. Pesajul maxim admis - 12 m. este situat pe coasta de SE.

Ulsan este cel mai important port al acestei tari si unul din cele mai mari din lume, cu un trafic anual de 148.3 milioane tone (local 7 in lume). In port se opereaza toate tipurile de nave. Pescaj maxim 64.5 Ft. Este situat pe coasta de SE a Peninsulei Coreea.

D)   PORTURILE JAPONIEI

Chiba este portul japonez cu cel mai intens trafic anual - 173 milioane t cargo si unul din cele mai mari din lume. Este situat pe coasta de est a insulei Honshu, pe tarmul de NE al Golfului Tokio. Portul este specalizat pe operarea de materia prime importante si indeosebi pe petrol si produse petroliere, Japonia fiind al trei-lea consumador mundial de petrol. Pesajul maxim admis - 19.2 m.

Nagoya inregistreaza, de asemenea, un imens trafic, fiind al doilea port japonez, cu un volum de 143 milioane t cargo si 1.5 milioane TEU operate anual. Este situat pe coastele de SE ale Insulei Honshu, in partea de Nord a Golfului Ise. Portul are o buna protectie asigurata de un dig sparge val de 7.6 Km lungime si de adapostul natural oferit de Peninsula Chita. Pesajul maxim admis - 13.20 m.

Yokohama este al treilea port al acestei tari ca trafic anual, cu 126 milioane tone cargo operate, iar din punct de vedere al volumului de marfuri expediate pentru export este primal port al Japoniei. Principalele categorii de marfuri care fac obiectul transportului prin portul Yokohama sunt: utilajele industriale, masini, produse de larg consum, matase, conserve. Pesajul maxim admis - 21 m. este situat pe coasta de est a Insulei Honshu, pe tarmul de vest al Golfului Tokio. Complexul portuar Yokohama incluye porturile Negishi si . ..

Tokyo este situat ca si porturile Yokohama, Chiba, Kawasaki, Yokosuta si Kisarazu, in Golful Tokyo, accesul navelor in toate aceste mari porturi facandu-se prin Canalul (senalul) Uraga Suido. Traficul anual al portului Tokyo este de cca 79 milioane t cargo si 2.5 milioane TEU, ceea ce situeaza acest port in gandul celor mai mari din lume. Ca si majoritatea Maribor complexe portuare japoneze, portul Tokyo este dotat cu echipamente de operare dintre cele mai moderne din lume. Pesajul maxim admis - 11.81 m.

Osaka este situat pe coasta de sud a Insulei Honshu, in partea de NE a unui pronuntat golf ce se deschide in prelungirea stramtorilor Yura Seto si Akashi Caquillo ce despart Insula Honshu de Insula Shikoku. Portul Osaka are un trfaic anual de cca 92 milioane t cargo si 400.000 TEU. Pesajul maxim admis - 11.6 m.

Japonia dispune de numeroase alte porturi mari, multe dintre acestea inregistrand un trafic anual de peste 50 milioane t marfuri, cum sunt porturile Fisarazu, Kobe, Nagoya, Nagasaki, Kyoto, Fukuoka .

E)    PORTURILE PRINCIPALE ALE RUSIEI

Vladivostok este cel mai important port rusesc din extremul orient, fiind situat in partea de vest a Marii Japoniei, in Golful Petra cel Mare. Are un trafic anual de cca 4.5 milioane t marfuri, fata de peste 10 milioane t cat inregistra in anii 1980-1990. in port sunt operate marfuri diverse. Pesajul maxim admis - 11.5 m.

Nakhodka este al doilea port important al Rusiei la Oceanul Pacific, fiind situat un departe de Vadivostok, purtin lmai la est, pe tarmul de nor-est al golfului Petru cel Mare. Are un trafic de cca 4 milioane t cargo si un pescaj maxim de 9.10 m pentru navele comerciale, 8 m in portul pescaresc si 8.6 m la terminalul de pasageri.

Vostochny este situat la est de portul Nakhodka, in imediata apropiere a acestuia; aici sunt operate marfuri in vrac (lichid si uscat), marfuri generale, cherestea si vehicule. Dispune, de asemenea, de terminale specializate pentru containere si carbune. Pesajul maxim admis - 15 m.

F)    PRINCIPALELE PORTURI SITUATE IN INSULELE PACIFICULUI

Honolulu este cel mai important port de escala din Pacificul Central. Este situat in Arhipelagul Hawai. Complexul portuar Honolulu se compune din: portul Honolulu si Peral Harbour, situat in Insula Kuai; terminalul petrolier BHPPAR - Barber's Point situat in apropierea Insulei Oahu, in punctul de coordonate: 21^o16'.2N, 158^o05'.7W; terminalul petrolier "Chevron USA INC - Barber's Point" situat in larg in punctul de coordonate: 21^o16'58''N, 158^o04'39''W

Ca port de escala, Portul Honolulu ofera o gama variata de servicii portuare. Navele pot efectua bunkerarea, aprovizionarea cu diverse materiale si piese de schimb, facerea plinurilor de apa potabila si tehnica, alimentarea etc. De asemenea, sunt posibile reparatiile navale de toate tipurile si urcarea navelor pe doc pentru diverse lucrari la corpul navei.

Portul are un trafic anual de cca 9milioane t si un pescaj maxim de 11.58 m. la terminalele petroliere pescajul admis maxim este de 52 ft la "Chevron USA INC - Barber's Point" si nelimitat la BHPPAR - Barber's Point.

Papeete este principalul port din Polinezia Franceza cu un trafic anual de cca 1 milio t cargo si 600.000 pasageri. Este vizitat anual de 1.800 nave. Pescaj maxim - 37 m.

Noumeea este principalul port francez din Arhipelagul Noua Caledonie, vizitat anual de cca 400 nave. Este profilat pe operarea de cereale, ciment si nichel, dar pot fi operate petrol, produse petroliere si marfuri generale. Pescajul maxim admis: 9.70 mpentru tancuri petroliere si 30 m pentru alte nave comerciale

Lautoka este unul din porturile importante ale Insulelor Fiji, avand un trafic anual de cca 1.2 milioane tone. Principalul produs la export este zaharul. Pescajul maxim admis - 9.75 m.