Porturile principale din oceanul indian si oceanul arctic

PORTURILE PRINCIPALE DIN OCEANUL INDIAN SI OCEANUL ARCTIC

1 Date generale privind Oceanul Indian si marile adiacente

Oceanul Indian este al treilea ocean ca suprafata al Terrei, masurand 74.917.000 km². Adancirea sa medie este de 3.097m, adancimea maxima 7.457m in fosa Jawa, iar volumul apelor 291.945.000 km³. Oceanul Indian se intinde mai mult in emisfera sudica, peste 80% din suprafata sa find la Sud de Ecuator, intrucat spre Sud apele sale depasesc limita paralelei de 70s S, in timp ce spre Nord abia ajung pana pe paralela de 30s N, in Golful Persic.

Oceanul Indian este delimitat la Est de coastele apusene ale Peninsulei Malacca, ale insulelor Sumatra, Jawa, Sumba si Timor, precum si ale Australiei si de linia conventionala ce uneste extremitatea sudica a Peninsulei Wilson, din Sudul Australiei, cu Antarctida, de-a lungul meridianului de 147s longitudine estica. Spre Sud este delimitat de coastele Antarctidei intre meridianele de 147s E si 20s E. Limita vestica o formeaza linia conventionala ce uneste Antarctida cu Capul Acelor, de-a lungul meridianului de 20s E , precum si coastele rasaritene ale continentului African, in timp ce spre Nord, Oceanul Indian este marginit de tarmurile Asiei, intre Canalul Suez si coastele vestice ale statului Myanmar.

Apele Oceanului Indian comunica spre Est cu cele ale Pacificului prin stramtoarile Malacca, Sunda si alte stramtori dintre insulele apusene ale Arhipelagului Indonezian, prin Stramtoarea Bass dintre Australia si Insula Tasmania, precum si prin larga deschidere dintre Tasmania si Antarctida. Comunicarea cu apele Atlanticului se realizeaza printr-o deschidere si mai mare de-a lungul meridianului de 20s E intre Africa si Antarctida, ca si prin Canalul Suez care face legatura dintre Marea Rosie, care apartine Oceanului Indian, cu Marea Mediterana, ce apartine Atlanticului.

Bazinele maritime ce apartin Oceanului Indian sunt : Marea Rosie, Golful Aden, Golfurile Persic si Oman, Marea Arabiei, Golful Bengal si Marea Andaman.

Pozitia geografica a bazinului Oceanului Indian influenteaza decisiv regimul termic al apelor sale din stratul de suprafata. Astfel, circa jumatate din suprafata sa, si anume, apele situate la Nord de paralele de 40s latitudine sudica, inregistreaza temperaturi medi de peste 20s , iar in semestrul cald al anului, in bazinele nordice apa oceanului atinge la suprafata valori termice de peste 30s. In baza Golfului Persic s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura medie a apelor din Oceanul Planetar (35,6sC pentru luna august). Regimul termic din jumatatea nordica a Oceanului Indian se rasfrange si asupra salinitatii apelor sale, care in cateva zone atinge cele mai mari valori din intregul Oceanul Planetar. Astfel, Marea Rosie are salinitatea medie de 40‰ care se explica prin temperatura medie anuala cea mai ridicata 32s C, iar Golful Persic are o salinitate medie de 35-40 ‰, mai coborata in partea de nord, unde se varsa Tigrul si Eufratul si mai ridicata in partea sudica

Longitudinal, Oceanul Indian se intinde pe o distanta de 12 000 km intre Capul Acelor si Capul Wilson, iar latitudional, distanta ce separa coastele nordice ale Antarticii de cele ale Marii Arabiei masoara 11 000km

Golful Persic are o suprafata de 239 000 km², adancimea medie 40m, adancimea maxima 104m, iar volumul apelor 10 000km³. Este situat intre tarmurile inalte ale Podisului Iranului spre NE si cele joase si nisipoase ale Peninsulei Arabia spre V si S. Comunica prin Stramtoarea Hormuz cu apele Marii Arabiei ( Golful Oman ). Golful Persic este unul din cele mai calde bazine maritime din lume, temperatura la suprafata a apelor sale depasind frecvent 35sC in sezonul cald.

Marea Rosie, situata intre Peninsula Arabia si coastele nord-estice ale continentului african, are suprafata de 450 000km², adancimea medie 491m, adancimea maxima 2 635m, iar volumul apelor 251 000km³. Comunica spre S, prin Str. Bab-el-Mandeb cu Golful Aden, iar spre N, prin Canalul Suez, cu Marea Mediterana. Datorita pragului submarin de la Bab-el-Mandeb, ce se ridica pana la 60m sub nivelul marii, schimbul de ape de adancime intre Marea Rosie si Oceanul Indian este aproape nul, ceea ce contribuie atat la salinitatea crescuta a acestei mari ( 40‰ ), cat si la media ridicata a temperaturilor sale (32s), alaturi de alti factori generatori ai regimului termo-salin (evaporatia intensa, influienta deserturilor invecinate, media ridicata a temperaturii aerului, lipsa unor fluvii sau rauri cu debite semnificative care sa se verse in acest bazin maritim).

Marea Arabiei ocupa cel mai intins bazin maritim Oceanul Indian, find al treilea ca suprafata (dupa Marea Filipinelor si Marea Coralilor) din Oceanul Planetar. Este delimitat de peninsulele India, Arabia si Somalia, iar la Sud de linia conventionala ce se intinde de-a lungul paralelei de 8s latitudine nordica. Are suprafata de 3 683 000km², adancimea medie de 2 734m adancimea maxima de 5 203m iar volumul apelor 10 700 000 km³. Regimul termo-salin si circulatia curentilor marini din Marea Arabiei sunt influientate sezonier de musonul de iarna ce se manifesta in aceasta zona a Oceanului Indian, la fel de puternic ca si in Golful Bengal si in Marea Aidaman.

Golful Bengal este al doilea bazin maritim ca suprafata al Oceanului Indian ce se intinde intre marile peninsule India si Indochina si Insulele Aidaman, Nicobar si Sri Lanka. Are suprafata de 2 172 000 km², adancimea medie 2 586m, adancimea maxima 5 258m, iar volumul apelor 5 616 000km³. Si acest bazin maritim este puternic influentat de climatul cald intertropical, asupra zonei maritime si regimurilor invecinate actionand atat musonii de vara si de iarna, cat si cicloanele tropicale.

Marea Aidaman este situata in partea de NE a Oceanului Indian, fiind marginita la Nord de coastele sudice ale statului Myanmar, la Est de Peninsula Indochinei si Peninsula Malacca, la Sud de Insulele Sumatera, iar spre Vest de Insulele Nicobar si Aidaman. Are suprafata de 602 000 km², adancimea medie 1 096m, adancimea maxima 4 171 m, iar volmul apelor 660 000 km³. Intrucat aceasta mare comunica prin Stramtoarea Malacca cu Marea Chinei de Sud si se afla pe o directie strategica ce face legatura intre Oceanul Indian si Oceanul Pacific, este una din cele mai intens tranzitate mari ale Oceanului Planetar.

Insulele cele mai cunoscute ale Oceanului Indian sunt : Madagascar, care este cea mai mare insula a acestui ocean (586 000 km²), Arhipelagul Comore ( in partea de Nord a Stramtorii Mozambic, ce desparte Madagascarul de continentul african),

Seychelles (la N de Madagascar), Mascarene, ce cuprinde insulele Reunion si Mauritius, (la E de Madagascar), Maldive (la S-S-W de India ), Lacadive (la N de insulele Maldive), insulele Aidaman si Nicobar in partea de NE a Oceanului Indian, precum si Insula Tasmania, cea mai estica insula a acetui ocean.

2 Principalele porturi din Oceanul Indian

a) Porturile de pe coasta rasariteana a Africii

- Portul Durban este cel mai mare port al Africii de Sud, fiiind tot odata si cel mai important de pe coasta de Est a continentului african. Are un trafic anual de cca 32 milioane tone (in care este inclus si traficul containerizat de 1 000 000 TEU). Portul este vizitat anual de peste 5 500 nave si opereaza o mare diversitate de marfuri si toate tipurile de nave. Sigura peste 40% din schimburile comerciale ale Africii de Sud. Este situat in partea de Est a Africii de Sud si are numeroase terminale specializate (pentru containere, Ro-Ro, ferry- boat, minereuri, carbuni, petrol si produse petroliere). Pescajul maxim admis este de 12,8 m.

- Dintre porturile mai importante ale Africii de Sud se disting, de asemenea, Port Elizabeth,situat pe coasta de sud a Africii, cu un trafic anual de 6,2 milioanene tone si East London, situat pe coasta de SE a acestei tari, cu un trafic anual de 3,5 milioane tone, ambele porturi avand un trafic diversificat.

- Beira este cel mai important port al Mozambicului, avand un trafic anual de cca 4 milioane tone. Dispune de terminale specializate pentru portcontainere, mineraliere, petroliere, vrachiere si nave de pescuit oceanic. Este situat in Golful Sofala. Pescajul maxim admis -31-34 ft, iar la mareea joasa – 27-29 ft.

- Maputo este al doilea port ca importanta al Mozambicului cu un trafic de 2,4 milioane t/an. Este situat in Golful Delagoa si dispune de terminale pentru minereuri, cereale, zahar, otel (laminate), containere LPG, masa lemnoasa (cherestea), marfuri in vrac. Pescajul maxim admis – 11,3m (dar la marea joasa - 7,5 m).

- Dar Es Salaam este cel mai mare port al Tanzamiei, cu un trafic anual de peste 4 milioane tone, fiind vizitat de cca 1 200 nave de tonaj mare si mediu si 2 000 nave de mic tonaj. Portul dispune de terminale pentru containere, cereale, ferry-boat, petrol, Ro-Ro. Pescajul maxim admis – 10,1 m (7m la mareea joasa), iar pentru tancuri petroliere – 9,8 m.

- Mombasa este singurul port important al Kenyei, cu un trafic anual de cca 7 milioane tone. La danele sale se opereaza, in principal, vrac uscat (ingrasaminte si soda), Ro-Ro, containere, ciment, carbune, petrol, produse vegetale. Pescajul admis variaza in functie de dana, intre 30-44 ft.

- Mogadiscio este cel mai reprezentativ port al Somaliei, vizitat anual de 200-300 nave. Marfurile mai importante operate sunt : banane, alte fructe exotice, articole mestesugaresti (la export), respectiv marfuri generale si petrol (la import). Pescajul maxim : 12m pentru tancuri petroliere si 10m pentru celelalte nave.

b) Porturile principale din Marea Rosie  

- Jeddah (Jidda) este cel mai mare port al Arabiei Saudite, cu un trafic anual de 18 milioane tone cargo, 700 000 TEU si peste 700 000 pasageri. Dispune de dane specializate pentru operarea navelor Ro-Ro, portcontainere, vrachiere, cargouri. Pescajul maxim – 13,5 m. Un alt port important al Arabiei Sudite este Yambu, unde pot fi operate diferite marfuri si tipuri de nave cu un pescaj maxim de 36 ft.

Aqaba este singurul port al Iordaniei, situat in extremitatea nordica a Golfului Aqaba, aproare de granita cu Israelul, care are, de asemenea un port la Marea Rosie (Eilat). Portul Aqabq are un trafic anual de peste 10 milioane tone. Dispune de dane specializate pentru containere, ingrasaminte (fosfati), petrol pentru export si alte dane unde pot fi operate diverse marfuri (cereale, vrac lichid si uscat, cherestea, laminate, marfuri generale, masini). Pescajul maxim este de 32 ft pentru daneleprincipale si 50 ft la dana pentru operarea fosfatilor.

- Port Sudan este unicul port al Sudanului, cu un trafic anual de cca 5 milioane tone. Are dane specializate pentru cereale, Ro-Ro, tancuri petroliere, precum si alte dane unde pot fi operate alte marfuri (marfuri generale, fructe, vrac uscat si lichid). Exportul este profilat pe bumbac, cauciuc, zahar, ulei de masline, fructe exotice si ceai. Pescajul maxim : la terminalul petrolier – 39 ft ; la celelalte dane – 28-36 ft.

c) Porturile principale din Marea Arabiei si Golful Persic

- Portul Djibonti este cel mai important port al statului Djibonti, fiind situat in extremitatea vestica a Golfului Aden, Baia Djibonti. Apropierea sa de Stramtoarea Bab – El – Mandeb face ca Portul Dijbonti sa aiba o importanta nu numai economica ci si strategica pentru zona africano - asiatica. De aceea, aici sunt deseori prezente nave de razboi sub mandat ONU pentru supravegherea cailor maritime si prevenirea traficului de arme sau a actelor teroriste. Portul dispune de 14 dane unde pot fi operate nave Ro-Ro, portocntainere, nave frigorifice, petroliere, vrachiere, cargouri si se asigura bunkerajul sau aprovizionarea navelor comerciale in tranzit. Pescajul maxim admis este 11 m.

Portul Aden est e unul din principalele porturi ale Yemenului. Este situat pe coasta de Sud a acestui stat, in Golful Aden. Este vizitat anual de cca. 1 200 de nave, care pot opera petrol, marfuri generale, containere, Ro-Ro, marfuri in vrac, etc. Ca port de escala, Portul Aden ofera servicii de buncherare, balastare/ debalastare, reparatii, aprovizionarea navelor, etc. Portul este in dezvoltare, urmand sa fie date in folosinta dane pentru containere, marfuri generale, Ro-Ro, dotate cu mijloace de incarcare / descarcare mai eficiente. Pescajul maxim este 11,5m.   

Pe langa portul Aden, Yemenul mai are ca porturi importante Portul Mukalla unde se opereaza, in principal, ingrasaminte (fosfati), ciment, marfuri generale, produse petroliere si unde, de asemenea se poate face aprovizionarea navelor in tranzit, precum si cateva terminale de petrol cum sunt : Ash Shihr Terminal ( in apropiere de Mukalla) si Ras Isa Marine Terminal din Marea Rosie (la nord de Portul Hodeidah).  Portul Sultan Qaboos este principalul port al Omanului, situat in Golful Oman, avand un trafic anual de cca. 3,2 milioane tone cargo. Dispune de 13 dane, din care unele sunt specializate in operarea containerelor ( danele nr. 4 si 5 ), unele sunt destinate pentru cereale si ciment (dana nr,3), iar altele sunt multifunctionale (danele 1 si 2). Pescajul maxim admis -12,5m.

Pentru traficul de petrol si in special titei, principalul port al Omanului este Mina-AL-Fahal, unde pot fi operate tancuri petroliere de 600 000 tdw, cu un pescaj maxim de 19,5m.

Dubai Port Rashid este unul din cele mai importante porturi ale Emiratelor Arabe Unite, avand un trafic anual de 28 milioane tone cargo si 2,88 milioane TEU. Portul dispune de 35 dane, din care unele sunt specializate in poerarea navelor portcontainere, iar altele pentru Ro–Ro, la celelalte dane putand fi manipulate marfuri generale si petrol. Portul ofera facilitati de debarasare, curatare a tancurilor, bunkerare, reparatii, urcare pe doc uscat (nave de pana la 500 000 t), aprovizionare etc. Pescajul maxim admis – 12,8 m. Locatie : coasta de SE a Golfului Persic.

Emiratele Arabe Unite au, de asemenea, o serie de porturi care dispun de terminale petroliere importante sau de platforme petroliere in largul marii, la care sunt amplasate terminale de incarcare a navelor petroliere cum sunt cele de la Jebel Dhanna – Ruwais, Mubarraz, Island- Abu Dhabi (Halat Al Murraz), Zirku Island, Fujairah.

Un alt port important al E.A.U. este Jebel Ali, situat tot in Golful Persic, in apropiere de Dubai, cu un trafic anual de cca 25 milioane tone cargo si 1,8 milioane TEU.

- Ras Tanura este cel mai important port al Arabiei Saudite din Golful Persic si totodata cel mai mare port din lume in ceea ce priveste traficul de petrol. Anual prin terminalele sale portul asigura incarcarea a peste 350 milioane tone de petrol brut in tancuri petroliere pentru export. Portul este legat prin mai multe conducte petroliere cu marile campuri petroliere din Golful Persic : El Quatif, Ab Quaig, Ghawar, Safaaninya si Manifa. De asemenea are si terminale petroliere in larg, inclusiv pentru LPG, unde pot vopera nave cu un pescaj maxim de 19,48 m. In port si la terminalele din larg sunt impuse conditii deosebite pentru prevenirea poluarii mediului precum si conditii de securitate pentru operarea petrolului si produselor petroliere.

Arabia Saudita are o serie de alte terminale petroliere in Golful Persic, dintre care mai importante ar fi : Yu Aymah, Jubail si Ras – Al – Khaji, iar dintre porturile unde pot fi operate alte marfuri, cel mai mare este portul Dammam, cu un trafic anual de cca 10 milioane t cargo, unde sunt operate mai fregvent cereale, marfuri generale, containere, Ro-Ro, ciment, ingrasaminte, marfuri periculoase, produse frigorifice. Portul Dammam dispune de terminale moderne specializate si 39 dane cu adancimi la cheu cuprinse intre 7,8 – 13,4 m.

- Doha este cel mai important port al Qatarului pentru operarea diverselor marfuri, avand un trafic de circa 4 milioane tone din care minereul de fier detine 2,6 milioane tone. Pescajul maxim – 8,3 m. Pe langa acest port Qatarul are ca port principal specializat pe exportul de petrol si produse petroliere Portul Umm Said, unde pot fi operate tancuri petroliere de pana la 320 000 tdw, iar ca terminal petrolier in largul marii – «Halul Terminal S.B.M.», pe Insula Halul din Golful Persic, unde pot fi operate tancuri de 550 000 tdw cu un pescaj maxim de 29 m.

- Portul Sitra si Mina Sulman din Bahrain cele mai importante porturi ale acestui stat. Sitra este specializat pe exportul de petrol si produse petroliere, putand primi nave cu un pescaj maxim de 44 ft, iar Mina Sulman este un port destinat operarii diverselor marfuri, inclusiv a celor containerizate sau pe Ro-Ro avand un trafic anual de 2,5 milioane t. Ambele porturi sunt amplasate pe Insula Bahrain, situata la NW de Peninsula Qatar.

- Mina Abdulla este principalul terminal petrolier al Kuwaitului, situat in extremitatea de NW a Golfului Persic. Are un trafic petrolier de peste 8 milioane tone anual si asigura accesul navelor de pana la 276 000 tdw si pescajul maxim de 16, 92 m. Celelalte categorii de marfuri sunt operate in porturile Shuwaikh si Shuaiba, dotate cu terminale specializate moderne.

- Terminalul Al Bakr este unul din principalele surse de petrol ale Irakului, situat in largul coastelor sud-vestice ale acestei tari, la 31 Mm SE de Portul Fao. Aici pot fi operate nave de pana la 350 000 tdw, cu un pescaj maxim de 21 m. Dupa razboiul din 1991 traficul petrolie al Irakului a scazut drastic, fiind admis expoirtul de « petrol contra hrana », supravegheat de ONU.

- Basrah (incluzand Maqal si Umm Qasr) este principalul port al Irakului pentru majoritatea marfurilor. Este situat pe cursul fluviului Shatt Al Arab, ce uneste fluviile Tigru si Eufrat.cele mai operate marfuri sunt : containere, marfuri in vrac, ingrasaminte, marfuri generale, produse alimentare.

- Kharg este principalul port de export al Iranului amplasat pe Insula Kharg, la 20 Mm distanta de coasta de NE a Golfului Persic. Portul este format din :

1) «DORDOOD Terminal » , terminal petrolier pentru incarcarea petrolului de compania iraniana I.O.O.C. prin intermediul platformelor marine de extractie ;

2) « Kharg Terminal », al Campaniei Nationale Iraniene de petrol, avand 15 dane de operare unde pot acosta nave de pana la 500 000 tdv, cu adancimi cuprinse intre 17,4 – 32 m, pentru incarcarea petrolului brut ;

3) « Khemco Terminal », terminal de incarcare al Companiei Kharg Chemical Co, unde se opereaza petrol, produse petroliere, petrochimice si unde se poate face balastarea/ debalastarea navelor, bunkerarea si alte servicii in folosul navelor. Pescajul maxim admis – 4,2 ft.

Traficul anual al Portului Tharg este de cca 200 00 t titei si produse petroliere si petrochimice.

- Bandar Abbas este cel mai important port al Iranului pentru traficul diverselor categorii de marfuri. In acest port pot fi operate toate tipurile de nave, avand pescajul maxim admis de 34ft pentru nave de marfuri si 39 ft pentru tancuri petroliere. Este situat pe malul estic al Stramtorii Ormuz.  

- Karachi (inclusiv Port Muhamed Bin Qasim) este cel mai important port al Pakistanului, prin care se asigura peste 90% din comertul maritim al acestei tari, avand un trafic anual de cca 18 milioane t cargo si 340 000 TEU. Portul este situat pe bratele deltei fluviului Indus, aproape de varsarea sa in Marea Arabiei. Pescajul maxim admis – 32 ft pentru navele de marfuri si 35 ft pentru tancuri petroliere.

- Bombai  (Mumbay) este cel mai mare port al Indiei, avand un trafic de cca 34 milioane t cargo si 580 000 TEU. Este situat pe coaste de Vest a Indiei si pe Insula Nhava Shava. In acest port pot fi operate toate tipurile de nave. Dispune de terminale specializate pentru vrac uscat si lichid, ingrasamintecareale, containere, ferry-boat, petrol si produse petroliere precum si de dane multifunctionale. Pescajul navelor care au acces in port difera in functie de adancimea bazinelor de operare, fiind cuprinse intre 15-30 ft.

Pe langa Bombay, pe coasta Malabarului mai sunt o serie de porturi importante dintre care enumeram : Mormugao (16-18 milioane t din care 85% fier) si Mangalore (11 milioane t anual).

d) Principalele porturi din Golful Bengal si Marea Andaman

- Madras este unul din cele mai mari porturi ale Indiei de pe coasta de Est avand un trafic anual de 32 milioane t. Are dane specializate pentru operarea petrolului, carbunelui, containerelor, ingrasamintelor, minereului, cerealelor, alimentelor, marfurilor generale si dane multifunctionale cu adancimi la cheu cuprinse intre 7,66 – 16, 20 m. Dispune de numeroase servicii si facilitati in folosul navelor, marfurilor si echipajelor.

- Visakhapatnam  este de asemenea, unul din porturile cele mai importante ale Indiei, cu un trafic anual 32,8 milioane t, cu o rata decrestere de 11% in ultimii 4 ani. Este profilat mai mult pe exportul de minereuri de fier si alte metale, petrol, ingrasaminte pe baza de sulf si fosfor. Pescajul maxim – 10,21 m.

Printre porturile principale ale Indiei se afla si Calcuta, situat pe malul stang al celui mai vestic brat al deltei formate de fluviile Gange si Brahmaputra, cu un trafic anual de peste 10 milioane tone si vizitat anual de cca 1 700 nave. Pescajul maxim admis – 8,70m.

- Chittagong este principalul port al statuluiBangladesh, care asigura peste 70% din exporturile si 50% din importurile acestei tari. Traficul anual este de 4 milioane t si este formst in principal din cereale, alimente, fructe, ciment, marfuri containerizate, petrol si fosfati. Pescajul maxim admis – 7,5 – 9, 14 m. Este situat in partea de Nord a Golfului Bengal, pe coasta Arajn.

- Yangon (Rangoon) este unicul port al statului Myanmar (Burma), situat in delta fluviului Irrawaddy, la 32 km de tarmul Marii Andaman. Principalele marfuri operate sunt : orezul , marfuri generale, marfuri containerizate si petrol. In port au acces nave cu LOA = 548 ft si pescajul maxim = 28 ft.

- Cele mai importante porturi ale Malaysiei la Marea Andaman sunt :

- Penang , cu un trafic anual de cca 20 milioane t , vizitat anual de 7 000 nave, unde se opereaza marfuri diverse, predominand marfurile de export si in special uleiurile vegetale si produsele exotice (fructe) ;

- Port Klang, cu untarafic anual de cca 28 milioane t marfuri diverse din care 49% sunt containerizate ;

- Pasir Gudang, cu un trafic anual de 31 milioane t marfuri intre care se numara : masa lemnoasa, materiale de constructii, ingrasaminte, cereale, petrol, bauxita, minereuri. Portul este cunoscut si sub denumirea Jahor sau Jahore Bharu fiind situat pe coasta de Sud a Peninsulei Malacca, in Stramtoarea Jahore, la Nord de Singapore, fiind asezat pe una din caile ce leaga Marea Andaman de Marea Chinei de Sud. Pescajul maxim admis – 12 m.

- Belawan (Medan) este cel mai mare port indonezian din Marea Andaman, cu un trafic anual de 11milioane t cargo. Portul este situat pe raul Belawan, in apropiere de varsarea acestuia in Marea Andaman, pe coasta de NE, la intrarea in Stramtoarea Mallaca. In port pot fi operate containere, uleiuri vegetale, produse ale industriei chimice, petrol, produse agricole, fructe. Au acces nave cu LOA 200 m si pescajul maxim de 10 m. Navele care tranziteaza Marea Andaman prin Stramtoarea Malacca pot efectua in acest port aprovizionarea cu alimente, fructe, apa distilata, combustibili si schimbul de echipaje, aeroportul din Medan fiind situat la 10 Mm de port.

e) Porturile australiene din Oceanul Indian

- Fremantle este cel mai important port de pe coasta de vest a Australiei, avand un trafic anual de cca 20 milioane t. Este amplasat la gura de varsare a raului Swan in Oceanul Indian si este situat la sud de orasul Perth, capitala Australiei de Vest. Complexul portuar Fremantle este format din :

1) Portul Fremantle (portul interior), amplasat pe ambele maluri ale raului Swan, unde pot fi operate containere, marfuri generale si in vrac,cu adancimi ce permit accesul navelor avand un pescaj maxim de 12,5 m.

2) Fremantle (port exterior), amplasat pe coasta de Vest, la sud de varsarea raului Swan. Aici sunt dane pentru operarea laminatelor din otel si aluminiu, produselor de rafinarie, cerealelor si containerelor. Pescajul maxim admis este in functie de dana – 11- 16,8 m.

3) Kwinana – Alcoa, portul de operare al produselor industriale exportate si importate de compania «Alcoa of Australia Ltd. ». In principal aici sunt incarcate pe nave produse de aluminiu si sunt descarcate produse chimice. Pescajul maxim – 11m.

4) Kwianana – BPOil, este terminalul petrolier al rafinariei « BP Rafinery (Kwinana) Pty. Ltd. ». are 3dane pentru incarcarea petrolului de pe tancurile petroliere, care asigura materia prima a rafinariei. Pescajul maxim admis – 14,7 m (la toate cele 3 dane).

- Adelaide, capitala Australiei de Sud, este unul dintre porturile importante ale Australiei de pe coasta de Sud. Este situat in Golful Saint Vicent, delimitat de peninsulele York si Adelaide. Are un trafic anual de cca 5 milioane t si asigura facilitati de operare a navelor Ro-Ro, portcontainere, vrachiere (cereale, ciment, vrac lichid), cargouri, mineraliere si tancuri petroliere. Pescajul maxim – 11,9 m.

- Melbourne , capitala Victoriei, este cel mai mare port de pe coasta de Sud a Australiei, avand un trafic anual de cca 34 milioane t cargosi de 920 000 TEU. Este situat in Golful Port Phillip si constituie principalul debuseu al exportului produselor industriale si agricole a bogatei regiuni din bazinul fluviului Murray. Portul dispune de numeroase dane grupate pe principalele bazine maritime : Victori Dock, cu 24 dane, adancimea maxima – 11 m ; Appleton Dock, cu 5 dane, adancimea maxima 10, 7 m ; River Yarra- South Bank, cu 18 dane, adancime maxima 13,1m ; Swanson Dock, cu 8 dane, adancime maxima 13, 1m ; Yarraville Area, cu 8 dane, adancime maxima 13,1m ; Port Melbourne (Station Pier), cu 4 dane, maxima 10,9m. In port pot fi operate nave Ro-Ro, portcontainere, pasagere, cargouri, vrachiere, mineraliere si petroliere. In exportul australian, realizat prin Portul Melbourne, o pondere importanta o detine lana (50%din exportul acestui produs).

- Dampier este unul din cele mai importante porturi ale Australiei si cel mai mare port de pe coasta de NW a continentului australian, avand un traficanual de cca 67 milioane t. Portul dispune de termeninale specializate de mare randament :

- terminale de minereuri de fier (pentru export), cu adancimea maxima – 17,20m ;

- terminalul pentru clorura de sodiu (pentru export), cu adancimea maxima – 12m ;

- terminalul de petrol si produse petrochimice, cu adancimea maxima -13,2m.

Portul Dampier asigura si servicii de burcherare pentru navele care navigheaza in zona de NW a Australiei.

f) Principalele porturi de pe insulele din Oceanul Indian

- Colombo, este principalul port Republicii Sri Lanka, prin care se realizeaza peste 90% din exportul acestei tari. Are un trafic anual de cca 18 milioane t cargo si 1,3 milioane TEU. Portul este situat pe coasta de Vest a Insulei Ceylon (Sri Lanka). Pot fi operate nave port containiere, cargouri, vrachiere, petroliere si alte tipuri de nave, cu un pesaj maxim de 12m. Datorita pozitiei importante pe care o ocupa din punct de vedere maritim, fiind la intersectia mai multor rute comerciale transoceanice, porturile Colombo so Galle (situat in vecinatatea Capului Dindra) constituie si puncte de escala, unde navele comerciale pot face aprovizionarea cu alimente, apa potabila, combustibili si schimbul de echipaje.

- Port Louis este singurul port din Mauritius, situat pe coasta de Vest a Insulei Mauritius, cu un trafic anual de 3,4 milioane t. Este, totodata, cel mai mare port din Arhipeleagul Mascarene, fiind si un important port de escala. Dispune de dane si terminale specializate pentru containere, zahar, ciment si pentru nave de pescuit. Principalele marfuri operate sunt : zaharul (produs important pentru export), peste, soda caustica, ingrasaminte, bitum, ciment, produse petroliere, carbuni, soia. Portul ofera servicii de bunkerare, reparatii navale, aprovizionare cu apa si alimente. Pescaj maxim – 12,1m.

- Pointe des Galets este unicul port al Insulei Reunion (Franta), care face parte din Arhipeleagul Mascarene, situat la Est de Insula Madagascar. Are un trafic anual de 2,7 milioane t si constituie unul din cele mai importante porturi de escala din aceasta zona a Oceanului Indian. Dispune de dane specilizate pentru zahar, ciment, petrol, containere, vehicule, marfuri generale si vrac. Asigura servicii de burckerare, aprovizionare cu alimente, apa, piese de schimb, reparatii navale, repatrierea echipajelor. Pescajul maxim admis – 9m in « portul de Vest » si 12m in portul de Est.

3 Date generale privind Oceanul Arctic

Oceanul Arctic, denumit si Oceanul Inghetat, este cel mai mic ocean al Terrei, ce ocupa 4,1% din suprafata Oceanului Planetar. Este situat in zona polara si subpolara a emisferei nordice, scaldand tarmurile nordice ale Europei, Asiei si Americii de Nord.

Suprafata sa este de 14 788 000km², adancimea medie este de 1 139m, adancimea maxima este de 5449m (la Nord de Insulele Svalbard), iar volumul apelor sale este de 16 700 000km³. Cuprinde cea mai mare intindere de apa inghetata de la suprafata Oceanului Mondial, si anume, cca. 11 000 000km² in timpul iernii si aproape 8 000 000km³ vara.

Oceanul Artic comunica larg cu Oceanul Atlantic de-a lungul unei linii conventionale ce uneste Nordul Islandeicu insulele Far Oer(Feroe) si Shetland,iar mai departe,dinNordul acestei insulu cu intrarea in Fiordul Sogne (Sogne Fjordn). Totodata, apele Oceanului Artic mai comunica prin Str. Danemarcei Str. Davis, cu apele Atlanticului (marile Irminger si Labradorului), precum si prin str.Hudson care leaga Golful Hudson cu Marea Labradorului. Oceanul Inghetat comunica, de asemenea, cu Oceanul Pacific prin Str. Bering.

Oceanul Artic are o serie de insule si arhipelaguri reprezentative, unele din acestea find printre cele mai mari din Oceanul Planetar. Astfel, Groelanda, cu suprafata sa imensa (2 176 600km²), este cea mai mare insula de pe glob. De fapt, Groelanda este formata din mai multe insule unite intre ele prin uriasa calota de gheata, ce acopera 1 833 900km², lasand spre tarmuri o fasie mult mai restransa fara gheturi timp de cel putin 3 luni pe an. Calota de gheata a Groielandei are o grosime medie de 1 115m, atringind in unele locuri grosimea de 2 000m. Relieful este in mare parte muntos, cele mai inalte varfuri masurand 3 734m.

Arhipelagul Artic Canadian este, de asemenea, format din cateva insule mari : Baffin, Ellesmere, Victoria, s. a.

In apele polare din Nordul Europei se afla cateva arhipelaguri mari, ca Insulele Salbard (Spitsbergen), Novaia Zemlea si Frant Joseph, iar in partea de Nord a Rusiei asiatice se disting insulele Severnaia Zemlea, Noua Siberie si Vranghel.

Bazinele maritime ale Oceanului Artic sunt : Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba, Marea Kara, Marea Laptev, Marea Siberiei de Est. Marea Ciukotsk, Marea Beauford, Marea Baffin, Golful Hudson si Marea Groielandei. Dintre toate acestea, marile care prezinta cea mai mare importanta pentru navigatie sunt : Marea Norvegiei, Marea Barents, si Marea Alba, intru cat au o perioada mai mare din an apele fara gheturi, comparativ cu celelalte mari polare.

Influienta Curentului Norvegiei se resimte asupra valorilor termice ale apelor de suprafata ale Marii Norvegiei care nu ingheata aproape niciodata. Astfel, desi situata intre 61s-73s latitudine nordica, ea are temperaturle din stratul de suprafata peste 2sC in timpul iernii, ceea ce are o mare importanta pentru navigatie.

Si in Marea Barents, influienta apelor calde ale Curentului Capului Nord se resimte de-a lungul tarmurilor nord-estice ale Peninsulei Scandinave, facand ca si aici apele marii sa nu inghete decat in iernile foarte aspre,ceea ce favorizeaza navigatia dinspre Portul Murmask spre Europa si invers, iar in sezonul cald si spre Marea Alba.

4 Principalele porturi din Oceanul Arctic

- Narvic este cel mai mare port al Norvegiei din Marea Norvegiei, cu un trafic anual de 14 milioane tone cargo. Este situat la capatul rasaritean al fiordului Vestfjorden, dincolo de cercul polar. Portul este legat cu o cale ferata de localitatea Kiruna, principala zona de extragere a minreurilor de fier din Suiedia, servind ca port de export pentru acest minereu, la care se adauga o serie de alte marfuri : cherestea, carbuni, cocs, ciment.

Portul Narvik dispune de terminale specializate pentru minereuri, apatite, carbuni, la care adancimile sunt suficient de mari pentru a primi mineraliere si vrachiere de mare tonaj. Pescajul maxim admis este de 13m la danele 3 si 4 si de 27 m la dana 5, la celelalte dane fiind de minim 12m. Portul asigura servicii de aprovizionare, bunkerare,reparatii.

-Trondheim este unul din porturile importante ale Norvegiei de pe coasta de Vest. Avand un trafic anual de 3 milioane tone, fiind vizitat de cca. 5 000 nave. Este situat in fiordul omonim (Trondheiim Fjorden), ceea ce asigura o excelenta protectie impotriva vanturilor si valurilor. Dispune de dane specializate pentru nave Ro-Ro, mineraliere, petroliere, marfuri in vrac,dar si multifunctionale. Principalele marfuri operate sunt destinate exportului, acestea fiind in mare parte minereurile, cimentul, si petrolul. Pescajul maxim este in functie de adancimea la dane, find cuprins intre 16-40 ft.

- Murmask este cel mai mare port din Marea Barents, situat pe tarmul sudic al insulei Kola, din partea de NW a peninsulei omonime. Este unul din marile porturi ale Rusiei, vizitat anual de cca. 2 500 nave, fiind un important centru constructii navale, dar si de prelucrare a pestelui. Aici sunt operate minereuri, apatite, produse chimice, masini, marfuri generale,alimente. Dispune de dane specializate pentru carbune, minereuri, de pasageri si pentru nave de pescuit. Produsele de baza pentru export sunt apatitele, minereurile de fier, carbunii, ingrasaminte chimice si pestele congelat. Pescajul maxim -12m.

- Archangelsk este cel mai important port al Rusiei din Marea Alba, situat la gura de varsare a fluviului Dvina de Nord,in partea de SE a Golfului Dvina. Dispune de 37 dane, la care pot acosta nave cu pescaje de 6,2-9m. O parte din dane sunt specializate in operare de cherestea, masa lemnoasa, celuloza si petrol, care sunt principalele produse de export, dar mai sunt si dane multifunctionale unde se opereaza marfuri in vrac, masini, containere, marfuri generale. La terminalul petrolier (Arkhagelsk Oil Terminal) pot fi incarcate o serie de produse petroliere si combustibili de calitate superioara.