Organizarea portului. sisteme si subsisteme organizatorice portuare. autoritǍti portuare. institutii si organe existente in porturi. obligatiile navelor in porturi

ORGANIZAREA PORTULUI. SISTEME SI SUBSISTEME ORGANIZATORICE PORTUARE. AUTORITǍTI PORTUARE. INSTITUTII SI ORGANE EXISTENTE IN PORTURI. OBLIGATIILE NAVELOR IN PORTURI

1 Sisteme si subsisteme organizatorice portuare

Un port este un sistem operational complex format din mai multe sisteme si subsisteme.

1.1 La intrarea in port :

• Sistemul de asigurare a navigatiei, format din geamanduri, balize, aliniamente, faruri plasate in pozitii convenabile si a caror absent ar periclita siguranta navei, inc rc turii si echipajului. In foarte multe porturi ale lumii sunt stabilite anumite pase de intrare/iesire, unele avand zone de separare a traficului. Acolo unde exista o singura pasa de intrare si iesire, traficul navelor este astfel dirijat incat sa nu existe suprapuneri, iar manevrele de intrare si iesire a navelor in/din port sa dureze cat mai putin.
• Locul de ancoraj sigur in care navele asteapta randul la dana de operare cand portul este aglomerat, cand amplitudinea mareei nu permite intrarea in bazine si cand nava este retinuta in carantina sau pentru formalit ti.
• Sistemul de pilotaj, care in majoritatea porturilor este nu numai necesar, dar si obligatoriu. In unele cazuri pot exista 2 sisteme de pilotaj: unul pentru pasa de intrare/iesire, canalul de acces si trecerea peste bar , iar celalalt pentru manevrele portuare.
• Sistemul de dragaj de control si de intretinere a adancimilor a c ilor de acces si in bazinele de manevra la danele de operare, care sa permita accesul in sigurant al navelor.
• Sistemul de ecluze existent in porturile cu maree, care asigur o adancime corespunzatoare a apei in bazinele portuare la mareea joas (LW
• Sistemul de remorcaj prin care se asigur remorcherele destinate manevrei navelor in porturi

1.2 Pentru operare navei la dan :

Sistemul cheiurilor frontului de acostare pentru operare, format din dane amenajate si dotate cu cele mai moderne instalatii de transbordare. In porturile care necesit mahonarea si alimbarea, sistemul trebuie sa aiba slepuri si macarale plutitoare.

Sistemul de dane specializate pentru operarea petrolierelor, mineralierelor, vrachierelor, cargourilor cu marfuri perisabile, nave frigorifice sau pentru marfuri congelate, nave cu marfuri periculoase, nave RO-RO, nave ferry-boat, nave portcontainere, nave de pasageri etc. Numeroase porturi moderne dispun de bazine pentru operarea barjelor debarcate de pe navele de transport barje in sistemele "LASH" si "SEABEE", barje ce sunt remorcate pe apele interioare navigabile, folosind sistemul "din poart in poart " (door to door), f r transbordare.

Sistemul de amarare a navelor (sistemul legaturilor de nave), cuprinzand atat dispozitivele de amarare (babale de cheu) cat si echipele de lucru asigurate de port.

Sistemul utilajelor si mijloacelor de transport portuar constituit din mijloace mobile care preiau sau transfer marf spre mijloacele fixe: autostivuitoare, trailere, tractoare cu remorci, autocamioane, macarale portcontainer de capacitate mare pentru manipularea containerelor sau a greutatilor mari. Acest sistem trebuie sa fie cat mai operativ in cazul marfurilor care urmeaza s fie deplasate spre sau dinspre platforme sau depozite, astfel incat nava sa stationeze un timp cat mai scurt la cheu.

Sistemul muncitorilor portuari (docheri si mecanizatori), constituiti in echipe in vederea manipularii marfurilor (manual sau mecanizat) transbordate la/ de la nav . Echipele de lucru sunt asigurate de intreprindere de exploatare portuare (operatori portuari) si pot desfasura o gama variata de prestatii pentru a furniza serviciile cerute in folosul navelor si al marfurilor

Sistemul de depozitare, care cuprinde magazii, depozite, platforme descoperite, silozuri, rezervoare etc. destinate asigurarii conditiilor de pastrare cantitativ si calitativ a marfurilor

1.3 Pentru protectia, integritatea marfurilor si operativitatea distributiei acestora :

Subsistemul de supraveghere, care se constituie in scopul evitarii sustragerilor (furturilor) din marfurile in curs de manipulare, transport sau depozitare, dupa efectuarea pontajului la nava;

Subsistemul de distributie a marfurilor la magaziile, depozitele si platformele descoperite ale portului.

Sistemul de expediere direct a marfurilor de la navele care se descarca direct la beneficiari si invers, sistem ce asigur o mai mare operativitate activitatilor de incarcare si descarcare a navelor.

Modul de organizare si functionare a fiecaruia din sistemele si subsistemele de mai sus are o influent hotaratoare in reducerea timpului de operare a navelor in port, iar pe ansamblu se asigura un trafic mai ridicat al marfurilor, sporind importanta portului in general.

2 Autoritati portuare. Institutii si organe existente in porturi

La intrarea sau iesirea dintr-un port, nava de transport este supus unor formalitati care au ca scop identificarea precis a navei prin verificarea documentelor de bord obligatorii, verificarea conditiilor de sanatate si securitate a echipajului, navei si marfurilor, indeplinirea formalitatilor statale si precizarea conditiilor de operare a marfurilor.

Pentru efectuarea acestor vizite si verificari, precum si pentru servicii ce ar urma sa fie aduse navei la cererea sa, portul dispune de anumite autoritati, institutii si organe maritime (fluviale), vamale, sanitare, de paz a frontierei sau intreprinderi (agenti economici) de exploatare portuar si asigurare a diverselor servicii.

1 Capitania portului constituie autoritatea maritim in port. Dupa sosirea navei in port si obtinerea liberei practici din partea organelor sanitare, nava trebuie s ia contact cu capitania de port, unde este obligata s depuna actele de bord prevazute de reglementarile portului respectiv. Actele navei se depun fie printr-un ofiter de la bord, fie prin agentul navei. Organele capitaniei, verific existenta si valabilitatea diverselor acte si documente (certificatul de nationalitate al navei, certificatul de tonaj, certificatul de bord liber, certificatul de clas , certificatele de sigurant , cargo-planul, jurnalul de bord, lista de echipaj, carnetele de marinar si alte documente care atesta calitatea membrilor echipajului si a pasagerilor, jurnalul de masin , jurnalul de hidrocarburi etc.)

Prin capitania de port se ambarc sau se debarc membrii de echipaj, efectuandu-se inscrierea in rolul de echipaj al navei; se verific la nava conditiile in care se fac manipularile de marfuri, m surile luate pentru asigurarea legaturilor navei la cheu, oportunitatea manevrelor solicitate si efectuate in vederea respectarii diverselor reglement ri portuare; se aplic sanctiuni navelor in culp cu privire la nerespectarea regulilor portuare, de navigatie sau de prevenire a poluarii; nava poate fi retinut pe timp limitat (de regul 24 de ore), la cererea scris si motivat a organelor portuare sau poate ridica aceast restrictie dac in termen de 24 de ore nu se obtine o sentinta de retinere din partea tribunalului.

In general, intr-un port strain, capitania portului este autoritatea careia trebuie sa i se adreseze comandantul navei pentru rezolvarea diferitelor probleme de navigatie, sigurant , avarii la nav si incarcatur , depunerea protestului de mare, asigurarea asistentei tehnice si juridice a navei etc.

Capitaniile de port au urmatoarele atributii principale :

exercita controlul, supravegherea si coordonarea navigatiei in zona de jurisdictie a portului, cu scopul de a asigura ordinea si securitatea navigatiei pentru navele sub pavilion national si strain;

controleaza navele si echipajele acestora cu privire la respectarea conventiilor internationale si a legislatiei nationale;

elaboreaza norme referitoare la navigatie, serviciul la bordul navelor si calificarea personalului navigant;

tin evidenta navelor si coordoneaza miscarea navelor in port, rada si pe caile navigabile din zona de responsabilitate;

coordoneaza toate operatiunile de interventie in caz de pericol in porturi sau pentru salvarea pe mare in zona de jurisdictie a statului (portului).

2 Organul vamal portuar execut controlul tuturor marfurilor ce se incarca sau descarca de la nave in vederea identificarii si verificarii bunurilor dupa datele din documentele de transport insotitoare, pentru indeplinirea formalitatilor vamale de catre importatori sau exportatori, in vederea vamuirii (aplicarii taxelor vamale).

La sosirea in port, orice nava care acosteaza este supusa controlului vamal. Comandantul navei prezinta declaratia de provizii si manifestul general al incarcaturii (lista marfurilor ambarcate pe nava), care trebuie sa cuprinda expeditorul si destinatarul marfii, numarul conosamentului, marcajul si greutatea bruta a coletelor precum si felul marfii continute. Vor fi puse sub sigiliu vamal parte din proviziile de bord (bauturi, tigari, bunuri prohibite la import etc.), lasandu-se pentru consumul echipajului o cantitate rezonabila din anumite bunuri, conform uzantelor legale din fiecare port.

La terminarea operatiunilor de incarcare, vama verifica daca felul si cantitatile declarate in manifest corespund cu realitatea. Justificarea diferentelor se poate face numai cu acte oficiale, eliberate de expeditor si vizate de organele vamale din portul de expeditie. Daca aceste acte nu se pot procura, seful vamii poate sa dispuna ca nepotrivirea sa fie acceptata (daca nu se constata nici o ilegalitate). Controlul vamal la plecarea navei se face in acelasi mod ca si controlul vamal de sosire, verificandu-se daca pentru marfurile incarcate si inregistrate in manifestul vamal de incarcare sunt indeplinite formalitatile de export sau de tranzit.

3. Organele serviciului sanitar al portului.

Orice nava care acosteaza intr-un port este supusa controlului sanitar. Organele serviciului sanitar al portului sunt primele care urca la bord, dupa controlul acestora putandu-se efectua controlul celorlalte autoritati si organe portuare (organul vamal, capitania de port, serviciul de paza a frontierei si de emigrare).

Serviciul sanitar al portului verifica starea sanatatii echipajului si pasagerilor si de asemenea starea sanitara a incarcaturii (controlul fitosanitar), ambele putand duce la refuzul admiterii intrarii navei in port si a legaturii cu uscatul, daca exista probe asupra existentei focarelor infectioase sau chiar numai suspecta. Daca nava nu prezinta pericol din punct de vedere al starii sanitare, organele serviciului sanitar dau "libera practica". Libera practica este obligatorie pentru ca nava sa poata opera intr-un port. Ea precede inceperea oricaror operatiuni comerciale intr-un port. Unele porturi, cum sunt cele italiene, acorda libera practica inainte de intrarea navei in port, nava cerand cu 24 de ore inainte de sosire libera practica, precizand numele navei si nationalitatea navei, de unde vine, datele si porturile de escala, incarcatura, numarul membrilor de echipaj si starea sanatatii lor.

4. Serviciul de paza al frontierei si de emigrare

De regula odata cu organele vamale urca la bord si reprezentantii serviciului de paza al frontierei si de emigrare, care verifica existenta concordantei intre lista de echipaj si rolul de echipaj al navei, carnetele de marinar, actele pasagerilor (pasapoarte) si existenta la bord a tuturor celor inscrisi in acte. La navele de pasageri se solicita o situatie mai detaliata asupra pasagerilor inscrisi in "lista pasagerilor". Totodata se cer informatii privind posibila existenta a unor transfugi la bord si a unor eventuale persoane care fac obiectul  serviciului de imigrare.

Comandantii de nav sunt obligati s coopereze cu organele serviciului de paz a frontierei in cazul existentei suspiciunii asupra identitatii unor persoane aflate la bord, care fac obiectul organelor penale din statul respectiv sau care au incalcat grav norme de drept international (terorism, piraterie, trafic de stupefiante etc.)

5 Oficii consulare

Comandantul navei poate apela in porturile straine, unde statul de care apartine are o reprezentare sub forma de consulat, la serviciile oficiului consular fie atunci cand situatia o impune, fie cand normele statului de care apartine nava obliga pe comandant sa ia contact cu consulatul respectiv.

Comandantul de nava poate depune la consulat protestul de mare (atunci cand situatia o cere) si poate solicita sprijinul pentru rezolvarea eventualelor litigii.

Consulul ia toate masurile ce depind de el si intocmeste procedura impusa pentru apararea si rezolvarea intereselor navei. In solutionarea eventualelor diferende cu autoritatile maritime locale sau alte organe portuare, comandantii de nava trebuie sa se sprijine pe ajutorul oficiului consular, care le acorda asistenta in limita atributiilor sale.

6 Agentul navei (agentul maritim)

Pentru reprezentarea intereselor comerciale ale navelor in port si in vederea operarii navei in cele mai bune conditii, pe timpul stationarii navei intr-un port se recurge la serviciile unui agent angajat de armator (compania de navigatie), persoana specializata in activitatea de agenturare a navelor (persoana juridica, reprezentant al unei agentii maritime).

In general, agentul maritim asista pe comandant in relatiile cu autoritatile portuare, cu incarcatorii si primitorii marfurilor etc., se ocupa de operatiunile legate de indeplinirea tuturor formalitatilor administrative, vamale, portuare, de plata a taxelor portuare si a altor cheltuieli ale navei. Asigura la timp pilotajul si remorcajul (daca sunt necesare sau obligatorii) ia masuri pentru repartizarea danei de operare, transmite notice-ul comandantului catre operatorul portuar precum ca nava este gata pentru incarcare sau descarcare, organizeaza operatiunile de incarcare - descarcare, tine evidenta acestor operatiuni, intocmeste time-sheet-ul, intocmeste manifestele si elibereaza conosamentele, ajuta pe comandant la facerea plinurilor si asigurarea proviziilor.

Agentul navei il informeaza pe comandant asupra reglementarilor in vigoare din port, pe care comandantul si echipajul trebuie sa le respecte pe timpul stationarii in port, de asemenea asupra conditiilor de lucru si uzantelor portuare (uzul portului). Se ingrijeste sa puna la dispozitia comandantului mijloacele de legatura si de transport necesare.

La terminarea tuturor operatiunilor si activitatilor in port, agentul intocmeste pe baza documentelor justificative semnate de comandant, o lista generala a cheltuielilor navei si o inmaneaza comandantului spre semnare (o proforma de disbursement sau "disbursement account"-D/A). Decontul de cheltuieli (D/A) intocmit de agent, este documentul contabil prin care agentul navei justifica armatorului toate cheltuielile intreprinse pe timpul stationarii navei in port, precum si sumele primite sub forma de avansuri sau provenite din incasarea de navluri, contrastalii etc. In decont sunt incluse taxele portuare si vamale, taxele de canal, cheltuielile de aprovizionare (combustibil, lubrifianti, apa, alimente, piese de schimb etc.), plata reparatiilor, cheltuielile de operare a marfurilor, avansurile de numerar catre comandant pentru retribuirea echipajului etc.

Activitatea de agenturare a navei se desfasoara pe baza unui mandat pe care armatorul il acorda agentului sau pentru a-l reprezenta sau a actiona in numele sau in diferite activitati comerciale dintr-un port.

3 Obligatii ce revin navei la intrarea in porturile de destinatie

Intrarea unei nave intr-un port strain trebuie sa fie anuntata din timp autoritatilor portuare, fie prin agentul maritim care agentureaza nava, fie de catre comandant prin mijloace de radiocomunicatii. Avizarea primitorilor marfurilor, in cazul operarii marfurilor, se face conform prevederilor contractelor la termenele stabilite (avizari intermediare cu 10,7,5,3 zile inainte de sosirea navei in port si respectiv avizarea finala, cu 24 de ore inaintea intrarii in port - ETA). Prin avizarile transmise de nava se asigura luarea masurilor pentru repartizarea danei operative, pregatirea mijloacelor de incarcare, descarcare si de transport, instiintarea autoritatilor portuare interesate.

Nava este obligata sa astepte acordul autoritatilor portuare si sa se conformeze dispozitiilor ce le primeste cu privire la conditiile de intrare in port: pilotaj, ordinea de intrare, timpul de asteptare etc. De asemenea, se conformeaza indicatiilor date de pilot atat in ce priveste manevra navei cat si in privinta locului de stationare si acostare in port.

Comandantul navei trebuie sa se informeze din timp asupra tuturor reglementarilor in vigoare existente in porturile de destinatie, de uzul portului, de conditiile meteorologice speciale si orice problema care intereseaza navigatia, stationarea si operatiunile in port. Inca din faza de pregatire a voiajului, comandantul culege toate informatiile asupra porturilor ce urmeaza a le atinge nava sau eventual le-ar putea atinge din forta majora sau cazuri fortuite.

In caz de furtun sau avarii, daca nava este nevoita sa intre intr-un port sau la adapost, comandantul este obligat sa anunte, prin agentul navei sau direct, autoritatile portuare asupra scopului intrarii.

La intrarea in apele teritoriale ale unui stat, comandantul are obligatia de a avea ridicat la pupa navei sau la pic pavilionul national, iar la catargul din prova pavilionul statului in apele caruia intra nava. Pe tot timpul stationarii in rada, adapost sau in port va avea arborat la nava si pavilionul tarii in apele careia se afla.

Dupa obtinerea "liberei practici", nava ia contact cu autoritatile si organele portuare, incepand cu vama portului, paza de coasta (reprezentantii serviciului de frontiere si de imigrare), cu agentul maritim si cu capitania portului. In general operatiunile navei intr-un port nu pot incepe decat cu permisiunea capitaniei de port care, dupa avizul serviciului sanitar si al vamii, precum si dupa primirea actelor de bord ale navei, da aprobarea inceperii operatiunilor de dana.

Actele de bord ce trebuie depuse la capitania portului, dupa intrarea navei in port, difera de la o tara la alta, insa, de regula, sunt urmatoarele:

certificatul de nationalitate;

certificatul de bord liber (de franco-bord);

certificatele de siguranta prevazute de Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS);

rolul echipajului.

Aceste acte, constituite in mapa speciala cu numele navei se pastreaza la

capitania de port pe tot timpul stationarii navei in port si se elibereaza cu maxim 24 de ore inainte de parasirea portului la cererea navei. Nava trebuie sa faca dovada indeplinirii tuturor obligatiilor fata de autoritatile si organele portuare. Odata cu eliberarea actelor, unele porturi obisnuiesc sa elibereze si un "permis de plecare" care atesta ca nava este libera sa paraseasca portul.

Pentru autoritatile pazei de coasta si ale serviciului de imigrare, nava trebuie sa aiba pregatita si intocmita complet "lista de echipaj" si "lista pasagerilor" , in numarul de exemplare cerut de organele respective. Comandantul va tine la dispozitie si carnetele de marinar, respectiv pasapoartele, pentru eventualitatea confruntarilor.

Pentru organele serviciului sanitar, nava va avea intocmita declaratia de sanatate si pregatite, pentru o eventuala verificare, carnetele de sanatate si certificatul de deratizare sau scutire de deratizare.

Pentru organele vamale, comandantul navei va prezenta lista proviziilor, a combustibilului si lubrifiantilor, manifestul vamal cu toate actele marfurilor la bord (conosamente, facturi, certificat fitosanitar, certificat de origine, adeverinte de garantie etc.). De asemenea, va intocmi o lista a bunurilor personale ale echipajului navei si a bunurilor navei care depasesc consumul normal pe perioada stationarii si care sunt depozitate intr-un singur loc urmand a se pastra sub sigiliul organului vamal (tutun, tigari, alcool, parfum, arme, munitii etc.).