QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Piata navlurilor



PIATA NAVLURILOR


Nivelul navlurilor fixat pentru anumite categorii de nave si marfuri depinde de conditiile pietei, de balanta cerere-oferta in special, acest indicator fiind urmarit cu mare interes, adesea incercandu-se enuntarea unor prognoze privind evolutia ulterioara a pietei. Datele urmarite sunt publicate periodic: lunar, saptamanal sau chiar zilnic, prin intermediul unor rapoarte sau liste intocmite de institutii specializate in acest domeniu. Forma de prezentare a acestor rapoarte este una laconica si foarte succinta.

Din aceste motive vom prezenta cateva asemenea rapoarte ce surprind starea de moment consemnata in anumite sectoare ale pietei, alaturand si o posibila interpretare a datelor furnizate. Sunt rapoarte zilnice, publicate in Lloyd's List in iulie 1986, referitoare: primele doua la sectorul transporturilor produselor uscate in vrac (cereale, minereuri, etc.), iar ultima la piata transporturilor titeiului si ale produselor petroliere. Dupa cum se poate observa si din extrasele alaturate prezentarea propriu-zisa a contractelor de navlosire incheiate este precedata de anumite comentarii privitoare la situatia generala a pietei. Contractele sunt grupate pe categorii: voyage charters, time charters, etc.



Spre exemplu, iata cum sunt prezentate datele referitoare la dinamica pietei contractelor de navlosire in sectorul marfurilor uscate, intr-un raport publicat in Lloyd's List in iulie 1986 (pentru o mai buna exemplificare vom extrage din acest raport datele referitoare la un contract de navlosire pe voiaj in scopul angajarii unei nave pentru transportul unei cantitati de cereale):


US Gulf to Algeria - Scan Venture, 18000 tdw (5%), heavy grains/sorghum/ soya beans, $ 12.50, 4 days/1,000 t, July 23-25 (Andre)


Interpretarea este urmatoarea: nava Scan Venture a fost navlosita pentru a transporta o cantitate de 18.000 tone cereale cu indice de stivuire mic, deci considerate cereale 'grele' (heavy grains), enumerate in continuare. Zona in care vor avea loc operatiunile de incarcare este US Gulf, destinatia fiind Algeria. Navlul convenit este 12,50 USD/t. Durata staliilor la incarcare: 4 zile iar rata zilnica planificata pentru descarcare este de 1000 tone. Nava se va prezenta apta din toate punctele de vedere, in scopul inceperii incarcarii in perioada 23-25 iulie. In paranteza este mentionat numele navlositorului sau navlositorilor.

In cazul unui contract de navlosire pe timp, data fiind si natura obligatiilor asumate de parti, datele furnizate, deci considerate a fi de real interes pentru cei ce urmaresc asemenea rapoarte, sunt si ele intrucatva diferite, surprinzand alte aspecte ale intelegerii convenite prin respectivul contract.


Captain Saranis (34,800 dwt, Greek, built 1982, 13 knots on 25 t ifo), delivery passing Cape Passero westbound, July 25-29, transatlantic round voyage, redelivery Skaw/Cape Passero range, $ 2,700 per day (Italmare).


Se observa abundenta datelor referitoare la parametrii functionali ai navei inchiriate, prezentate intre parantezele ce urmeaza denumirii acesteia. Captain Saranis este o nava de 34 800 tdw, naviga sub pavilion grecesc, este construita in 1982, are un consum de 25 t. pacura/zi la o viteza medie de 13 noduri.

Nava va fi predata navlositorilor in zona vestica a Capului Passero, extremitatea sudica a Siciliei, in perioada 25-29 iulie, moment in care va incepe derularea contractului. Dupa un turnus transatlantic complet nava va fi predata armatorilor la intoarcerea la Cap Passero. Chiria zilnica este 2700 USD. Navlositori - societatea Italmare.

Privind cu atentie extrasul din FIG. nr.1 si comparand datele referitoare la diferite contracte de navlosire pe timp, vom observa ca valoarea chiriei zilnice percepute pentru nava Southern Friendship, un cargou tweendeck de 15 177 tdw, este de 2500 USD fata de cei 2700 USD conveniti pentru Captain Saranis, cu toate ca aceasta din urma are un deadweight dublu. Deducem de aici ca tonajul nu este un element totdeauna hotarator in stabilirea chirie, tipul navei si conditiile stipulate in contracte (in cazul de fata time-charter for one trip) avand adesea un rol determinant.

Comparand datele referitoare la navlosirea navelor Scan Venture si Captain Saranis observam ca, in cazul celui de-al doilea contract, informatiile referitoare la nava, respectiv la locul si momentul inceperii si terminarii contractului, inlocuiesc aspectele privind tipul si cantitatea de marfa, rata de operare, stalii, ce sunt prezentate in primul raport. Concluzia vine de la sine: primeaza datele referitoare la obiectul definitoriu al contractului (nava pentru navlosirea pe timp, marfa pentru navlosirea pe voiaj).

Dinamica pietei transporturilor produselor petroliere este sintetizata dupa un model similar, cu singura deosebire ca, dupa cele cateva fraze referitoare la tendintele generale manifestate in acest sector, prezentarea principalelor contracte din ziua anterioara se face dupa o prealabila delimitare in functie de produsele transportate, albe sau negre.

Se observa de asemenea ca nivelul ratei de navlosire este ilustrat, pentru fiecare nava in parte, printr-o anumita valoare a indicatorului Worldscale, valoare influentata de aprecierea costurilor de operare ale navei respective pentru respectiva ruta.

Informatiile furnizate in prima parte a raportului (vezi extrasul nr.2), deloc de neglijat in vederea surprinderii tendintelor pietei, evidentiaza faptul ca, in timp ce majoritatea actionarilor din acest sector se tem de o scadere continua a pretului titeiului (cu repercusiuni imediate asupra nivelului navlurilor deci implicit a profitabilitatii exploatarii tancurilor petroliere), concernul american TEXACO navloseste un VLCC de 262.000 tdw, Sir Charles Hamboro (ce fusese scos din exploatare datorita nerentabilitatii sale), in scopul de a transporta mari cantitati de titei din Golful Persic. Un alt element de care trebuie sa se tina cont este acela ca rata de navlosire la care a fost inchiriata respectiva nava corespunde unui indice Worldscale 33, valoare ce este cu  40-50% mai mare decat cea la care era angajata nava cu sase luni in urma.


Contractele de navlosire sunt prezentate, tinandu-se seama de clasificarea anterior mentionata, astfel:


Caribbean Sea to US Atlantic Coast - Rover, part cargo 27,000t, Worldscale 130, July 29 (C.Itoh, New York)


Nava Rover a fost navlosita in cadrul unui voyage charter, pentru a transporta partial incarcata 27.000 t de marfa, ceea ce inseamna ca Rover are o capacitate superioara acestei cifre si intr-adevar, consultand un registru al tancurilor petroliere, vom observa ca nava, construita in 1977, are o capacitate de 35.000 tdw. Rata de navlosire corespunde unui indice Worldscale 130, iar contractul va incepe sa se deruleze incepand cu data de 29 iulie. Navlositorul este o companie japoneza, C.Itoh, avand o sucursala si la New York.

Doua aspecte sunt demne de retinut. Primul reiese din compararea indicelui Worldscale la care au fost navlosite tancurile petroliere avand diferite dimensiuni. Se observa ca rata de angajare a navelor mici si pe rute relativ scurte este net superioara, fapt ce denota o oarecare stare de retinere izvorata din neincrederea in evolutia ulterioara a pietei.

Al doilea aspect deriva din compararea datelor referitoare la doua contracte de navlosire, unul avand ca obiect o nava cerealiera iar celalalt un tanc petrolier. Putem astfel sesiza termenii mai stricti ce intervin in cel de-al doilea caz, spre exemplu inlocuirea perioadelor de incepere a derularii contractului cu termene fixe, fapt generat de costurile mult mai ridicate impuse de operarea tancurilor petroliere si deci cresterea corespunzatoare a eventualelor pierderi sau castiguri datorate unor intarzieri sau devansari in derularea operatiunilor.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }