Nave de salvare

NAVE DE SALVARE

1 Caracteristici

Exemplu 1

Grozavul Caracteristici principale

Lungimea maxima 64,80 m

Lungimea intre perpendiculare 56,00 m

Latimea de constructie 14,66 m

inaltimea de constructie.. 7,10 m

Pescajul 5,65 m

Motoare principale 2 buc

Tip 12R251 FMA

Putere maxima continua 2465 CP

Turatie corespunzatoare 1000 rot/min

Fabricant.. ICM Resita LIC.ALCO

Elice cu pas fix in duze orientabile

Turatie 150 rot/min

Diametru elicei.. 3,20 m

Viteza la probe ( T = 5,20 m ).. cea. 12 Nd

Autonomie de mars liber 4000 Mm

Echipaj.. 49 pers.

Persoane salvate 42 pers.

Exemplu

Salupa de salvare

Lungimea maxima Lmax 22,20 m

Lungimea la plutire Lwl 20,00 m

Latimea maxima.. Bmax 5,02 m

Latimea la plutire Bwl 4,70 m

inaltimea de constructie D 2,40 m

Pescaj T 1,25 m

Deplasament volumetric.. V 51,5 m³

Deplasament.. A 52,0 TRB

Coeficient de finete 8 0,406

Puterea de propulsie 2x150 CP

Turatia motorului 1500 rot/min

in anexa 2 se gaseste planul salupei de salvare.

2 Instalatia de remorcare

Navele remorchere sunt echipate cu instalatii speciale spre a fi cat mai adecvate scopului pentru care sunt destinate. Instalatia de remorcare se compune din : vinci , nipere , golinguri , curbe de remorca , carlig de remorca , remorci (sarme de remorca ) si sarme de cuplare.

a) Vinciul de remorca, format din doua tambure, care se rotesc pe doua axe orizontale, independente, serveste la manevrarea remorcilor. Vinciurile de remorca sunt actionate manual , mecanic sau electric . infasurarea pe tambur a remorcilor trebuie facuta in ordine , pentru ca numai in acest fel virarea lor se poate face repede . in afara de virarea si filarea remorcilor cu ajutorul vinciului de remorca se poate potrivi , dupa necesitate , lungimea lor in timpul mersului si se infasoara pe tambur la terminarea remorcajului.

Unele vinciuri sunt prevazute cu un dispozitiv care asigura in mod automat infasurarea corecta a remorci pe tambur.

Dimensiunile vinciului sunt in functie de puterea remorcherului si de mgimea si grosimea remorcilor.

in prezent navele sunt echipate cu vinciuri de remorca la care sunt asamblate atat niperele cat si opturile, constituind un singur corp.

Vinciurile de remorca se instaleaza la bordul navei in locuri corespunzatoare si usor accesibile ; la remorcherele cu roti , de obicei , pe puntea de manevra , la pupa vinciului de ancora , iar la remorcherele cu elici si motoare , spre pupa puntii suprastructurii castelului.

b) Niperul este un mecanism folosit la filarea si voltarea remorcii cu ajutorul a doua falci ale lui, care se strang prin insurubarea unui ax vertical si se desfac prin desurubarea lui . Capatul interior al axului se angreneaza intr-un melc, iar pe partea superioara a lui este fixat un volan ; cand volanul este rotit in sensul acelor unui ceasornic se strang falcile si se volteaza remorca , iar cand este rotit in sens invers , ea se fileaza.

Fig.1 Niper

1 si V- falei si 2 si T volan

c) Opturile sunt construite din doua tambure situate unul in fata celuilalt, care se rotesc in jurul cate unui ax orizontal. Remorca se infasoara in opturi pe cele doua tambure , asezandu-se in canale de pe suprafata periferica a tamburelor . Actionarea tamburelor se face manual printr-un volan cu ax vertical care se angreneaza intr-un melc, iar rotatia lor se regleaza cu o frana cu banda . Prin strangerea franei se volteaza remorca, iar prin slabirea ei se fileaza. Cu ajutorul opturilor se volteaza remorca in siguranta , mentinandu-se in acelasi timp flexibilitatea ei.

Pentru a impiedica patinarea pe tambur a remorcilor noi imbibate cu ulei sau a remorcilor vechi pe timp de ploaie ori ger, cand apa patrunde intre remorca si tambur, la nevoie se presara putin nisip uscat sau cenusa pe canalele tamburelor. Acest procedeu trebuie totusi evitat , pe cat posibil , pentru ca produce uzura prematura a pieselor.

De obicei pe un remorcher exista doua remorci , una in tribord si cealalta in babord, asa cum instalatiile pentru manevrarea lor sunt tot doua, fixandu-se in locuri adecvate , in fiecare bord cate una (un niper si un opt).

d) Golingurile sunt confectionate din doi stalpi grosi (bolarzi) de stejar, solidarizati pe fundul navei , in pozitie verticala . La capetele lor superioare este montata cate o pastica prin care trece remorca si care are rolul de a sustine si ghida . Pe remorcherele moderne , stalpii de lemn sunt inlocuiti printr-o constructie solida , de otel forjat avand pe extremitatile partii superioare cate o pastica sau un somar pentru sustinerea si ghidarea remorcilor.

De obicei golingurile sunt fixate in spatele celei mai inalte suprastructuri sau deasupra suprastructurii de la pupa (daca exista) , pentru ca remorcile sustinute sa poata avea miscare libera deasupra suprastructurilor joase , ca tambuchiuri, spAmrWi, balustrade etc.

inaltimea golingurilor trebuie bine potrivita ; daca sunt montate prea jos , remorcile pot cadea usor de pe curbele de remorca sub fundul navei , iar daca sunt prea sus , nu mai pot fi ajunse de marinari spre a fi botate sau manevrate dupa nevoie.

cu concavitate spre punte , asezate transversal deasupra pupei, sprijinandu-se cu cele doua capete de copastie, de la un bord la altul al navei. Ele sunt demontabile si se folosesc la sustinerea remorcilor , pentru ca in timpul miscarilor sa nu mature obiectele care se afla pe punte ; servesc , de asemenea, la apararea marinarilor care urmaresc remorcile . Pe timpul intinderii , slabirii sau schimbarii remorcilor , marinarii care le manevreaza se adapostesc sub curbe pentru a se feri de loviturile remorcilor.

f) Carligul de remorca . Pe remorcherele mici unde, din lipsa de spatiu, nu pot fi instalate mecanismele de remorcare (vinci de remorca , nipere , opturi etc), tractiunea se face cu ajutorul carligului de remorca . Exista doua tipuri de remorca, simplu si cu siguranta.

Carligul de remorca simplu este constituit, de obicei, dintr-o bara cu sectiune circulara sau eliptica, curbata spre capatul liber si subtiat spre varful acestuia ( ciocul carligului ), in timp ce spre celalalt capat este drept si prevazut cu un ochi . Unele carlige au arcuri simple sau duble , care amortizeaza smuciturile si socurile la intinderea remorcii. Prin ochi se introduce bulonul unei bratari de sustinere cu sectiune dreptunghiulara . Pentru a se permite libera deplasare orizontala a carligului, el patineaza pe o placa de otel forjat in forma de semicerc fixata pe un suport de metal . legat de osatura navei .

De carligul de remorca se agata gasa paramei de remorca . pentru a mola ( a face libera ) remorca de pe carligul de remorca simplu . se reduce viteza remorcherului. iar dupa ce remorca se slabeste . se scoate gasa de pe acest cariie si se arunca remorca peste bord : aceasta operatiune se face ereu cu o sarma de remorca simplu . De aceea . un astfel de carlig nu prezinta suficienta siguranta la molarea remorcii, mai ales cand aceasta operatie trebuie sa se execute repede . Aproape toate remorcherele care folosesc sistemul de tractiune cu carlig sunt echipate cu carlige de remorca de Cartitele de remorca cu siguranta sunt de mai muite feluri . Acest cariia este format in doua taici oscilante, una inferioara si ceaiaita suoerioara . Cand faiciie sunt inchise, cea suDerioara este fixata orintr-un zavor de rezistenta .

Pentru a se elibera remorca de oe un astfel de cariig se trase zavorul de sieuranta si apoi cu o iovitura ciocan pe ciocui liber ai taici suoerioare . carligul se deschide iare si elibereaza remorca..

Carligui de remorca cu zavor de siguranta se monteaza la bordui navei la fel ca si carligul de remorca simplu.

*ie.4 Carligul de remorca cu siguranta

g» Remorca este o Darama din sarma de otei . cea mai lunga . cea mai groasa . cea mai de vaioare si in aceiasi timD cea mai muit intrebuintata ia bordui unui remorcher . Lungimea remorcii este in functie de nuterea remorcherului si de sectorui fluviului unde lucreaza : de obicei variaza intre 250 si 400 m .

Diametrul remorci se stabileste in functie de cea mai mare forta de tractiune dezvoltata de nava . determinata cu ajutorul dinamometrului . Rezistenta remorcii trebuie sa fie de sase pana la opt ori mai mare decat rezistenta de regim admisa . O asemenea rezerva este necesara pentru aconerirea uzurii remorcii si oentru ca ea sa poata rezista ia eforturi suniimentare . de exemplu . ia socuri datorita intinderilor . iovituriior de valuri si de vant . sau eforturilor din timpul ooeratiuniior de dezesuare .De aceea rezerva va fi cu atat mai mare cu cat nava este mai mare si cu conditiile de navigatie sunt mai grele . Diametrul remorcii variaza intre 22 si 33 mm .

Din cauza dimensiunilor mari si a costului ridicat . remorca se intrebuinteaza exclusiv oentru remorcaje . Numai centru exceptionale . cand impreiurarile obiiaa la aceasta . de exemplu ia iesarea navei cu ocazia oericoiui de aheata sau cand nu exista ia bord nici o alta parama potrivita se foloseste si remorca .

De obicei . remorcarea se face cu remorcile remorcherului . in cazul unui slep daca tractiunea se face la carligul de remorca al remorcherului . o sarma de cuplare de la slep serveste drept remorca .

Sarmele de cuplare ( anclanful ) sunt parame de sarma , de circa 100-120 m lungime si 18-20 mm diametrul si servesc la legarea in sir ( una dupa alta ) a doua sau mai multe nave . ori bord la bord .