Elemente de igiena ale zborului

ELEMENTE DE IGIENA ALE ZBORULUI

1. CONCEPTUL DE IGIENA PERSONALA CA FACTOR AL
PERFORMANTEI UMANE

Pentru intreg personalul unei aeronave, notiunea de igiena personala nu trebuie restransa la regulile minimale de pastrare a curateniei propriului organism. Ea trebuie privita ca un concept de mentinere a starii de sanatate fizica si psihica ce sa permita indeplinirea tuturor atributiunilor pe timpul zborului. Din acest punct de vedere, personalul aeronavigant trebule sa fie constient ca de el depinde confortul pasagerilor si uneori chiar viata acestora si siguranta zborului.
Selectia si expertiza personalului
Se desfaoara in cadrul Institutului National de Medicina Aeronautica si Spatiala. Pe timpul vizitei medicale pot apare prescrieri a caror indeplinire este obligatorie pentru mentinerea licentei. Respectarea programului de vizite medicale periodice este de asemeni obligatorie.
"Acordarea licentei depinde de I.N.M.A.S. dar mentinerea ei depinde de dumneavoastra!"
Un regim de viata ordonat, alimentatie corespunzatoare, mentinerea conditiei fizice

si climatul psihic adecvat profesiei sunt necesare!
1.2. Pregatirea pentru zbor
. Odihna
Indiferent de durata zborului la care este programat, personalul aeronavigant trebuie sa doarma 6-8 ore inainte de prezenta la aeronava. Un minim de 8 ore este obligatoriu in special in cazul curselor long-courier, cand durata zborului si schimbarea fusurilor orare poate avea un rol perturbator asupra aptitudinilor fizice si psihice.
. Alimentatia
In preziua zborului se recomanda elimiarea alimentelor ce prin fermentatie pot determina distensia intestinala (fasole, varza, cartofi, ceapa etc.) Se vor consuma proteine animale si dulciuri. Inainte de zbor nu vor fi consumate bauturi carbogazoase. Pe timpul zborului este interzisa guma de mestecat.
.Alcoolul
Consumul de alcool este prohibit cu 12 ore inainte de zbor, dar recomandarile generale (orientative) maresc acest interval la 24 ore. JAR OPS specica nivelul alcoolemiei maxim admis pentru piloti: 20 miligramei/100 mitilitri de sange. Trebuie mentionat faptul ca rata absorbtiei acoolului variaza in functie de: greutatea consumatorului, ingestia de alimente si natura acestora, intensitatea metabolismului, asocierea consumului cu unele medicamente (droguri) etc. Atentie! Consumul de alcool poate actiona asupra urechii interne o perioada mai indelungata, fiind incriminat in producerea dezorientarilor si a raului de miscare.
. Cafeina
Cafeina - stimulant al sistemului nervos central - este o substanta care se gaste (sub forma naturala) in boabele de cafea, in frunzele de ceai chinezesc si in boabele de cacao dar si in unele medicamente recomandate pentru raceli, migrene sau alergii. O ceasca obisnuita de cafea contine 100-150 mg. de cafeina. Ingestia de minim 200 gr. determina, in cele mai multe cazuri, scaderea performantelor. Doza maxima recomandata personalului aeronavigant este de 250-300 mg. (2-3 cesti de cafea)/zi. Dozete de 1 gr. si peste, sunt urmate intotdeauna de fenomene toxice.
. Starea de sanatate
Lipsa oricarei afectiuni este premiza acceptarii la zbor. Bolile respiratorii cu transmitere aeriana (guturai, gripa, pneumonii, T.B.C. etc.), bolile cu transmitere digestiva (hepatita acuta, boala diareica etc.) ca si orice afectiune ce pune in pericol starea de sanatate propriie si a pasagerilor duc la oprirea de la zbor. Personalul aeronavigant feminin va putea efectua zboruri pana in a 26-a saptamna de sarcina, chiar si in cazul unei evolutii normale. Pentru orice problema de sanatate, se recomanda prezentarea la medic.

. Medicamentele
Orice medicament trebuie administrat numai in urma controlului de specialitate si la prescriptia medicului. Trebuie precizat ca exista medicamente incompatibile cu zborul, iar altele sunt partial admise. Din aceasta cauza, automedicatia este total contraindicata putand duce la descalificarea de la zbor. Pentru personalul aeronaitic, consumul de droguri, indiferent de categorie si mod de administrare este strict interzis. In literatura anglo-saxona se foloseste termenul de narcotice, incluzand heroina, morfina, cocaina, cannabisul dar si amfetaminele si alti stimulenti.
. Conditia fizica si psihica
Practicarea sportului in mod constant ca si gimnastica de intretinere in salile de fitness sunt obligatorii pentru personalul aeronavigant. Combinate cu o alimentatie echilibrata si un regim ordonat de viata, confera o stare de sanatate optima, prevenind o serie de afectiuni (obezitate, boli cardio-vasculare etc.) cu implicatii nefaste la varsta incetarii activitatii. Si nu in ultimul rand aspectul placut si tonic pe care il creeaza aceasta combinatie.
Importanta starii psihice a personalului aeronavigant este covarsitoare pentru confortul pasagerilor si sigurana zborului. Stabilitatea si armonia relatiilor din viata privata si de colectiv au o pondere deosebita. Indiferent de natura acestor relatii, in momentul prezentarii la aeronava, personalul treuie sa se concentreze asupra indeplinirii dezideratului amintit mai sus. Orice stare de nervozitate, agitatie, nesiguranta etc. se rasfrange in mod negativ asupra pasagerilor.
. Scufundarile si zborul
Practicarea scufundarilor impune respectarea unor anumite reguli. La adancimea de 30 ft masa de apa exercita aceiasi presiune ca si aerul atmosferic la nivelul 0 (MSL). In aceste conditii, corpul uman scufundat la adancimea de 30 ft suporta o presiune de 2 atmosfere.
La adancimi mai mari de 30 ft se foloseste echipament de alimentare cu aer sub presiune. Acest fapt mareste cantitatea de azot inhalata. Revenirea rapida la suprafata va determina rnanifestari similare bolii de decompresiune.
Reglementarile adoptate de Autoritatea Aeronautica CiviIa impun interdictia zborului la un interval mai mic de 12 ore de la scufundarile la care s-a folosit sistem de alimentare sub presiune si un minim de interval de 24 ore in cazui scufundarilor la adancimi mai mari de 30 ft.
2. EFECTELE FOLOSIRII MEDICAMENTELOR

Avand in vedere efortut fizic, stressul misiunilor de zbor si al vietii de aerodrom, personatul navigant poate deveni subiect al bolii, indispozitiei sau oboselii.
In acest context, o parte a personalului navigant gaseste ratiunea de a folosi medicamentele dupa propria apreciere.
Pentru a atrage atentia personalului aeronavigant asupra responsabilitatii pe care si-o asuma in momentul autoadministrarii de medicamente fara avizare de specialitate, autoritatile medicale aeronautice utilizeaza diverse metode persuasive.
Pentru ratiunea simplificarii se ofera metoda recomandata de Departamentul de Medicina Aeronautica R.A.F. (Royal Air Force - Anglia). Aceasta cuprinde trei intrebari pe care fiecare membru al echipajului trebuie sa le puna, inaintea oricarui zbor si la folosirea unui medicament oarecare:
■ oare ma simt cu adevarat in stare de a zbura? (oare nu este rnai bine sa anunt la timp modificarea starii mele de sanatate - din motive personale sau conjuncturale - ce sa nu afecteze confortul, siguranta pasagerilor si chiar al zborului ? Oare nu este mai bine sa primesc felicitari pentru grija fata de viata proprie, a pasagerilor chiar a aeronavei, decat sa risc?);

■ am cu adevarat nevoie de a folosi medicamentul respectiv? (sau am auzit de la

colegi?);
■ am mai utilizat acest medicament la sol cu cel putin 24 ore inainte de zbor, constatand ca organismul il suporta si ca reactiile secundare nu afecteaza aptitudinea pentru zbor?
In relatia personal navigant-medic de medicinaa aeronautica se impune o regula esentiala: FARA AUTOMEDICATIE; orice tratament trebuie recomandat sau supervizat de medic.

Principala sursa din aviatie o reprezinta gazele de ardere. Infiltrarea acestora in cabina are loc mai ales la sol, in momentul startului, cand motoarele sunt turate si deci emisia este mai mare. Patrunderea gazelor are loc accidental chiar si in cazul avioanelor moderne decarece presurizarea cabinei se face in zbor, proporional cu altitudinea. O alta sursa sunt incendiile ce dintr-un motiv sau altul apar la bordul aeronavei. In multe accidente aviatice urmate de incendii la bord, un numar mare de pasageri au murit sau suferit din cauza intoxicatiei cu gaze toxice.
1. Deosebit de periculoasa este patrunderea monoxidului de carbon in cabina. Gaz incolor, inodor si mai usor decat aerul, are o capacitate de a se fixa de Hb de 250 ori mai mare ca a oxigenului, realizand o legatura chimica stabila si astfel blocand-o. Intoxicatia debuteaza nespecific, cu usoare dureri de cap, ameteala sau tulburari de vedere, continuand cu afectarea capactatii de perceptie si concentrare, pana la greata, varsaturi, colaps si pierderea cunostintei (vezi cap.1.2, paragr.1.3.2)
2. Gaze toxice in aeronava pot proveni din arderea diferitelor materiale din compunere (vopsele, materiale de tapierie si ornament, izolatia unor cabluri electrice si conducte, diferite aliaje etc.).
3. Efecte deosebite apar la inhalarea cianurilor degajate de plasticul fumegand, fiind responsabile de instalarea ametelii, cefaleei si a convusiilor, cu sfarsit letal rapid.
Alte substante toxice:
4. Tetraetilul de plumb si de carbon sunt produsi iritanti, rezultati din arderea carburantilor, lubrifiantilor, lichidului hidraulic, cu efect asupra sistemului nervos.
5. Lichidul antigel. Etilen glicolul, care este frecvent folosit, poate determina afectarea rinichilor.
6. Unii agenti extinctori (BCF) pot cauza sufocare, cu iritarea cailor respiratorii, ameteala, confuzie si coma.
7. Manuirea si imprastierea incorecta a insecticidelor si pesticidelor, transportate de avioanele utilitare sau comerciale, pot determina stari care debuteaza cu greata, varsaturi, diaree, crampe musculare pana la coma.
8. Mercurul este un metal deosebit de coroziv iar vaporii sai sunt extrem de toxici. Vechile aeronave aveau, din constructie, sisteme de pilotaj la care se utiliza mercurul. La ora actuala singura sursa din aeronave a constituie mercurul din termometrele truselor de prim ajutor. Dupa orice contact accidental cu aceasta substanta partile expuse vor fi spalate cu apa calda si sapun. Inhalarea de vapori necesita asistenta medicala imediata. In
contact cu aluminiul, are loc reactia de amalgamare, acesta din urma fiind distrus in foarte scurt timp. In cazul aparitiei scurgerilor de mercur, acesta va fi dispersat de urgenta (cu o sursa de aer comprimat) pentru a reduce la minim efectele corozive.
9. Ozonul, componenta a Stratosferei, este eliminat din aerul vehiculat in interiorul avionului cu ajutorul filtrelor catalitice (prevazute in structura compresoarelor).