 |  |
|
Impactul transportului asupra mediului inconjurator in perioada de realizare a infrastructurii
Proiectele de infrastructura rutiera induc un impact mai mare sau mai mic asupra mediului inconjurator, prin tehnologiile folosite la executie sau prin modul de operare. Fiecare proiect este unic din punct de vedere al conditiilor de mediu existente si a masurilor de evitare sau reducere a impactului asupra componentelor de mediu. Acest impact se manifesta asupra tuturor factorilor de mediu, dar si asupra asezarilor umane, a
vietii sociale a zonelor pe care le traverseaza, precum si a biodiversitatii.
Impactul asupra mediului inconjurator este inevitabil, deoarece orice constructie sau tehnologie implantata in natura, induce un impact, insa acest lucru nu trebuie sa stopeze dezvoltarea infrastructurii rutiere, ci ar trebui sa ajute la o evaluare cat mai obiectiva a impactului asupra mediului, pentru gasirea unor solutii de reducere a impactului cat mai eficiente.
La nivel national realizarea unei retele moderne de transporturi reprezinta un factor vital pentru dezvoltarea judetelor si a regiunilor, pentru localizarea companiilor, imbunatatirea mediului de afaceri si incurajarea turismului, toate acestea ducand la cresterea nivelului economic si a calitatii vietii intr-un mod echilibrat pentru toate regiunile tarii, reducandu-se astfel discrepantele economice si presiunea exercitata in prezent asupra zonelor dezvoltate economic. Investitiile in modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor si bunurilor intre regiuni si in interiorul acestora, reducerea costurilor de transport pentru marfuri si calatori, imbunatatirea accesului pe pietele regionale, cresterea eficientei activitatilor economice, economisirea de energie si a timpilor de parcurs, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si a investitiilor productive. Prioritatile vizate sunt reabilitarea si modernizarea conexiunilor feroviare, fluviale si aeriene, a retelei de drumuri nationale si judetene, inclusiv constructia sau reabilitarea soselelor de centura.
Definitii:
Drum - Cale de comunicatie terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si pietonilor. Din punct de vedere administrativ fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele de ciclisti, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentru siguranta circulatiei, terenurile si plantatiile amplasate in zona drumului, mai putin zonele de protectie. De asemenea, se considera ca facand parte din drum cladirile de serviciu si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor inclusiv terenurile necesare aferente
Mediu - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;
Factor de impact - componenta a activitatii umane, care produce efecte asupra mediului inconjurator;
Impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii, cauzata, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului.
Impactul infrastructurii rutiere in fazele de executie si exploatare
a). Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor proiectate.
Factorul de mediu APA
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, au fost identificate urmatoarele posibile surse de poluare: executia propriu zisa a lurarilor, traficul de santier si organizarile de santier.
Executia lucrarilor
Lucrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in apele de suprafata. Depunerile de particule solide in cursurile de apa modifica granulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvatica.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. In cazul in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa, toate acestea reprezinta surse de poluare directa a apelor. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de apa, dar si in stratul freatic.
Manevrarea defectuoasa, in apropierea cursurilor de apa, a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unor deversari accidentale de materiale, combustibili, uleiuri.
Traficul de santier
Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx, COV, particule in suspensie, etc). Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate. De asemenea, pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).
Organizarile de santier
Daca Statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa, ele pot
constitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice.De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelor freatice este ridicat, aici putandu-se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitum.
Rezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu sunt
etanse. De la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri, carburanti, apa uzata de la spalarea masinilor.
De la organizarile de santier rezulta ape uzate menajere de la cantina, spatiile de toaleta. In general aceste ape sunt incarcate biologic normal. Apele meteorice rezultate pe
amplasamentul organizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate. De pe amplasamentul bazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice. Pentru acestea este necesara o preepurare locala.
Factorul de mediu AER
Executia lucrarilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
Activitatea de constructie poate avea, temporar (pe durata executiei), un impact local apreciabil asupra calitatii atmosferei. Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrul
Organizarilor de Santier datorita functionarii Statiilor de Asfalt si Betoane cat si datorita
circulatiei vehiculelor grele.
Actiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasesc un nivel maxim al concentratiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata expunerii. Efectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarele:
Impactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ. Insa el se manifesta intr-o perioada limitata, relativa scurta. In general, amplasamentele organizarilor de santier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor, insa acolo unde nu este posibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 1000 m fata de zonele locuite si ariile naturale protejate, sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de poluanti si protectia acestor zone.
Ca o masura generala, este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluante, folosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru purificarea fluxului de gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante, astfel incat nivelul emisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr . 592/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
In cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor, o masura
temporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica, care ar trebui facuta doar pentru agregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilor.
Imprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelor,
reprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie, dar si de reducere a pierderilor. De asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitare pentru agregatele fine.
Factorul de mediu Sol
Principalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentat de ocuparea temporara de terenuri pentru: organizari de santier, drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri.
Reconstructia ecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatorie.
Pe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasarea
bazelor de productie si a organizarilor de santier. Realizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente, fiind necesare gropi de imprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material. Volumul de pamant necesar va fi estimat de proiectant. Un impact semnificativ asupra solului il au lucrarile executate in cadrul gropilor de imprumut. Realizarea acestor lucrari presupune excavare unor cantitati mari de pamant de pe suprafete relativ mari. Lucrarile de excavare a pamantului pot avea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare, ca urmare a aparitiei fenomenului de eroziune. Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicarea unor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor.
Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de Productie la fronturile de lucru are un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului. Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a utilajelor poate fi apreciabil. El se manifesta, de asemenea, pe arii restranse.
Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor organice. Acestia sunt caracterizati de un debit redus, dar sunt foarte incarcati cu substante organice, motiv pentru care sunt foarte greu de epurat.
Factorul de mediu Biodiversitate
Sursele de poluare pentru flora si fauna, specifice pentru perioada de executie a lucrarilor
proiectate sunt urmatoarele: emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si de operarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilor.
Santierul, in ansamblu, are un impact negativ complex asupra vegetatiei. Ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, haldele de deseuri etc, toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilor initiale.
Daca din punct de vedere chimic, poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatie,
poluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative. Acestea se manifesta cu preponderenta in perioadele secetoase, lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extindere.
Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza, respiratie si transpiratie. Plantele nu se dezvolta normal, productiile realizate sunt reduse. Efectul asupra padurilor este mai putin vizibil. Concentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe perioade limitate de timp.
Normele internationale elaborate de Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru
Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia
plantelor:
SO - media anuala: 50 g/m de aer pentru a se mentine intreaga productie, g/m de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru a proteja mediul.
- media pe 30 minute: 150 g/m de aer pentru a se mentine intreaga productie, 25 g/m de aer pentru a se mentine intreaga productie si pentru a proteja mediul.
Nox - valoare - ghid de protectie pe interval de 4 ore: 95 g/m de aer.
Asupra faunei actioneaza negativ alte aspecte specifice santierelor de constructii,
respectiv zgomotul, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone, limitarea deplasarii. Organizarea de santier are in general un impact negativ asupra vegetatiei. Ocuparea temporara a terenului, pluarea potentiala a solului, managementul deseurilor, toate acestea au un impact negativ in ceea ce priveste reducerea suprafetei vegetative si cateodata pierderea calitatilor initiale ale solului, aceasta situatie devine mai grava in cazul reducerii suprafetelor forestiere.
Dupa finalizarea lucrarilor o serie de masuri pentru reecologizarea zonei sunt prevazute.
Zgomot si vibratii
Lucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratii: procesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate, operarea grupurilor de utilaje si echipamente cu diferite functiuni, traficul intre bazele de productie si punctele de lucru.
Amplasamentul acestor baze de productie ar trebui sa fie proiectat in extravilanul localitatilor astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minim. In perioada de exectie a lucrarilor proiectate, in cadrul punctelor de lucru pe diferite sectoare si pe durate limitate in timp, nivelul de zgomot poate atinge valori mari, depasind 90 dB(A).
Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori: fenomene meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant; absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit "efect de sol"; absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala a zgomotului; topografia terenului; vegetatie.
Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor.
In cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite si puterile acustice asociate:
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita
deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
A doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone. In evaluarea emisiilor s-a considerat o medie de 16 t pentru vehiculele grele. Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucru.
Afectate de zgomot si vibratii sunt localitatile traversate de traficul de vehicule grele
aferent Organizarilor de Santier.
b). Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada de exploatare a obiectivului.
Poluarea in timpul operarii drumurilor realizat poate atinge diferite niveluri de intensitate si gravitate, in functie de conditiile din amplasament si de traficul care il strabate. In ceea ce priveste poluarea cauzata de trafic, aceasta este generate de noxele emise, pierderile accidentale de ulei si carburanti, deteriorarea pneurilor si degradarea suprafetei de rulare.
Factorul de mediu APA
Sursele de poluare pentru ape in aceasta perioada sunt reprezentate de apele meteorice
care spala platforma drumului si apele uzate descarcate din amplasamentele constructiilor auxiliare de servicii. (parcari de scurta durata, spatii de servicii, mentenanta si baze de coordonare).
Pentru diminuarea concentratiilor de poluanti se recomanda construirea unor bazine de sedimentare, urmate de separatoare de grasimi. In bazinele de sedimentare se face o decantare grosiera. In separatoarele de grasimi se vor separa prin flotatie grasimile (substantele mai usoare decat apa), dar vor sedimenta si o parte din suspensiile coloidale. Atunci cand apa se evacueaza pe terenul inconjurator, dupa separatoarele de grasimi se vor prevedea bazine de dispersie pentru a impiedica eroziunea solului.
Bazin decantor
Eficienta acestor constructii se considera a fi cca 90% pentru retinerea suspensiilor, plumbului, zincului, cca 80% privind retinerea hidrocarburilor si cca 60% pentru retinerea materiei organice (CCO).
Apele uzate incarcate cu poluanti, care spala drumul, sunt colectate in santuri si descarcate intr-un curs de apa de suprafata din apropiere in functie de caracteristicile amplasamentului, insa numai dupa epurarea lor primara in bazine decantoare si separatoare de grasimi. In cazul platformelor spatiilor de servicii, este recomandat ca acestea sa fie proiectate astfel incat sa fie posibila colactarea apelor pluviale. Apa este apoi condusa catre facilitatile de purificare unde au loc decantarea si separarea grasimilor si a substantelor coloidale.
Apele uzate cu caracter menajer rezultate in cadrul spatiilor de servicii necesita epurare cu ajutorul unor statii de epurare cu treapta mecanico-biologica si apoi descarcate in cursurile de apa din apropiere.
Factorul de mediu AER
Principala sursa de poluare a aerului in timpul perioadei de operare, este traficul de
exploatare prin carburantii arsi de motoarele autovehiculelor care circula pe sectorul de drum.
Poluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor in motoare, pe de o parte, iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelor
diferitelor suprafete de contact. Acest tip de poluare se manifesta ca urmare a:
La motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburant sunt: CO , CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO Proportiile acestora depind de raportul aer/carburant. In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici de circa 10 ori pentru CO, de 3 - 4 ori pentru HC, de 2 - 3 ori pentru NOx Gazele de esapament contin in functie de tipul carburantului: particule cu Pb in cazul benzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorinei.
Poluarea cu CO
Poluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitim:
- Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidentiat ca in cazul benzinei, emisia de CO este mult mai mare.
- Viteza de circulatie: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale
vitezei de cca. 80 km/h. Pentru viteze foarte mici, 10 km/h sau mari, 120 km/h valoarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normala.
- Conditiile de circulatie: la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 1,5 - 2 ori, in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 ori.
- Intensitatea traficului: emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului de
vehicule pe un tronson dat;
- Circulatia in rampa: emisia de CO creste cu 15 % pentru fiecare crestere a rampei cu
2 procente.
Una dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in
atmosfera, ce variaza intre 1 - 2 luni.
Poluarea cu NOx
Din cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ce influenteaza gradul de poluare cu NOx
- Tipul carburantului. S-a mentionat ca in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2-3
ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorina.
- Viteza de circulatie: cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit
la cresterea emisiei de NOx, aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele sunt
mai puternice.
- Circulatia in rampa: emisia de NOx creste cu un factor de 35% pentru fiecare
crestere a rampei de 2%.
Poluarea cu hidrocarburi
Poluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre care
aminitim:
- Viteza de circulatie: valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi se
inregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80 . 100 km/h, fiind insa de 5-6
ori mai mare la o viteza de 10 km/h;
- Conditiile de circulatie: concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la viteza
constanta, creste usor prin accelerare, creste de pana la 20 ori la mers in gol si de
pana la 50 de ori la franare.
Insa trebuie luat in considerare faptul ca o retea de drumuri si autostrazi coerenta, duce la reducerea emisiilor de poluanti provenite de la traficul rutier, mai ales in situatia adoptarii unor solutii tehnice mai putin poluante (covoare asfaltice cu o temperatura mai scazuta de asternere, reducandu-se astfel emisiile de CO , beton asfaltic poros pentru reducerea poluarii fonice in timpul operarii, utilizarea unor carburanti mai putin poluanti)
Constructia unui drum are in mod sigur efecte pozitive in ceea ce priveste siguranta si
confortul participantilor la trafic.
Factorul de mediu Sol
Sursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii sunt:
emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutier,
apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii,
deseurile solide si/sau apele uzate provenite de la spatiile de servicii.
Principalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc), oxizii de sulf (SO, SO ), particulele (fum), plumbul si compusii sai.
O problema este reprezentata de emisiile de plumb specifice circulatiei rutiere care sunt
responsabile pentru cresterea concentratiilor acestui metal pe terenurile invecinate (in special terenuri agricole).
Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna) si ajung in final sa afecteze sanatatea oamenilor si animalelor.
In conditiile realizarii unui trafic fluent, fara variatii semnificative ale vitezei se apreciaza
ca nu exista probleme care sa puna in pericol cultivarea terenurilor agricole invecinate. Constructia drumurilor afecteaza solul si prin ocuparea definitive a unor suprafete de teren.
Factorul de mediu Biodiversitate
Traficul rutier reprezinta sursa de poluare care actioneaza diferit asupra florei si faunei din zona. Flora poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se pot depune pe plante sau pot patrunde in organismul acestora prin depunerea pe sol si infiltrarea odata cu apele pluviale.
Pe de alta parte, autostrada poate constitui o bariera fizica pentru fauna, modificandu-i habitatul. De asemenea, fauna mai poate fi afectata de zgomotul produs sau de luminile din timpul noptii.
Principalul impact asupra vegetatiei generat de constructia proiectelor de infrastructura noi il reprezinta reducerea fondului forestier prin taierea unor suprafete de paduri.
Prin imprejmuirea traseului drumului va limita accesul animalelor dintr-o parte in cealalta, putandu-se intrerupe astfel traseele de migrare ale acestora. Pentru satisfacerea necesitatilor vitale, mamiferele salbatice folosesc o zona ale carei limite traditionale sunt riguroase si nu sunt trecute decat sub presiunea unor constrangeri. Aceasta zona vitala nu este utilizata uniform pe tot parcursul unui an. Anumite sectoare sunt frecventate aproximativ regulat fie sub actiunea factorilor legati de biologia speciei (ex. locul de boncaluit al cerbului), fie sub actiunea factorilor de mediu (ex. locul de hibernare in fundul valcelelor in periodele inzapezite).
Fragmentarea habitatului este un efect particular pe care infrastructura liniara il realizeaza asupra factorilor naturali si umani, dar si asupra peisajului. Efectul de fragmentare poate fi definit ca o separare a habitatului in unitati mai mici si izolate. Acest efect se manifesta asupra: habitatelor naturale, bazinelor hidrografice, asezarilor umane, cat si asupra peisajului prin modificarile aduse cadrului natural.
Efectul exercitat de infrastructura liniara asupra mediului natural si uman poate fi:
- direct - prin sectionarea mediului fizic,
- indirect - prin efectele de bariera si poluare generate de trafic.
Efectul de poluare se manifesta pe distante scurte atunci cand este vorba de poluarea aerului si poluarea sonora sau pe distante mari in cazul ploilor acide si a fenomenelor de acidifiere si eutrofizare. Apreciem insa ca traficul rutier are o pondere redusa comparativ cu sursele industriale.
Efectul de fragmentare in lungul autostrazii este functie de specificul zonelor traversate.
Pentru a evalua in mod real efectul produs de fragmentarea habitatelor, trebuie sa se ia in considerare:
- impactul asupra factorilor naturali, respectiv modificarile ce intervin la nivelul
bazinelor hidrografice, cat si al habitatelor naturale;
- impactul asupra asezarilor umane;
- modificarile ce intervin asupra peisajului natural.
Efectul de fragmentare a habitatelor a fost analizat pentru zonele impadurite, acestea detinand rolul cel mai important in conservarea biodiversitatii. In cadrul lantului trofic conservarea biodiversitatii se refera in special la speciile animale de talie mare, care necesita anumite marimi ale teritoriului. Restrangerea suprafetelor compacte de padure prin ocupare de teren, sectionare, efect de bariera sau intruziune in zone linistite este urmata de o regrupare a speciilor prin retragerea celor de talie mai mare, sau a celor mai sensibile la noile elemente de stres.
Efectul de fragmentare se manifesta prin restrangerea habitatelor si reducerea functionabilitatii lor. Impactul infrastructurii liniare asupra florei si faunei poate avea ca rezultat izolarea faunei de o parte si de alta a traseului. Efectul consta in restrictionarea accesului unor animale spre zonele lor sezoniere de alimentare sau de reproducere.
Acolo unde este necesar sa se mentina continuitatea spatiului natural pentru a se conserva
viata salbatica, este imperios necesar sa se completeze amenajarile rutiere cu pasaje care sa permita traversarea denivelata a drumului.
Impactul asupra florei se manifesta in unele cazuri prin inlocuirea unor specii valoroase cu altele mai putin importante, dar mai rezistente. Impactul cel mai sever se face simtit in zonele impadurite unde exista o puternica interactiune intre componenetele sistemului: apa - sol - vegetatie - fauna.
Traficul rutier reprezinta o sursa de poluare care actioneaza diferentiat asupra florei si
faunei. Vegetatia poate fi afectata de emisiile de substante poluante care se depun pe partile vegetative ale plantelor sau pot patrunde in corpul plantelor prin infiltrare in sol prin apele pluviale.
Pe de alta parte orice proiect de infrastructura reprezinta o bariera fizica pentru habitatele animalelor salbatice, modificandu-le traseele de migratie si uneori chiar comportamentul. Fauna poate fi afectata si de impactul fizic reprezentat de luminile si zgomotul emise de traficul rutier mai ales in timpul noptii.
De aceea este necesara asiguarea continuitatii spatiului natural, pentru a proteja si
conserva fauna salbatica, acest lucru realizandu-se mai ales prin pasaje pentru trecerea
animalelor, dar exista si cazuri de adoptare a tunelurilor pentru a nu afecta habitate foarte
importante
Zgomot si vibratii
Pentru a reduce impactul asupra mediului natural si residential a zgomotului, la niveluri
acceptabile, sunt adoptate panouri fonoabsorbante in zonele aflate in apropierea zonelor locuite, dar si in cazul ariilor naturale protejate.
Exemple de infrastructura cu abordare speciala asupra impactului mediului
1. Un proiect important a fost revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul 1A Cristian - Fagaras, al autostrazii Transilvania. A fost un studiu interesant, datorita problematicii de evaluare a impactului unui proiect nou de infrastructura asupra mediului, in special asupra biodiversitatii si ariilor protejate.
Pe traseul analizat al viitoarei autostrazii, au fost constate urmatoarele aspecte semnificative privind ariile protejate incluse in reteaua Natura 2000:
la inceputul traseului exista o arie protejata, respectiv Complexul Dumbravita, declarata arie de protectie speciala avifaunistica inclusa in reteaua Natura 2000 si sit Ramsar cu statut de zona umeda de importanta internationala, care va fi traversata in extremitatea sa sudica de traseul viitoarei autostrazi.
traseul proiectat al viitoarei autostrazi traverseaza o zona de legatura dintre mai multe areale Natura 2000, areale in care sunt prezente populatii ale speciei urs brun, specie protejata.
Traseul analizat in studiul de fezabilitate initial, traverseaza o arie protejata de importanta europeana si internationala, respectiv Complexul Piscicol Dumbravita - Arie de Protectie Speciala Avifaunistica inclusa in reteaua Natura 2000 si Sit Ramsar cu statut de Zona Umeda de Importanta Internationala. In acest sens s-a adoptat o alta varianta de traseu care reduce suprafata afectata a ariei protejate la minimum posibil, astfel incat sa se evite un impact important asupra unor activitati economice importante pentru dezvoltarea in zona (existenta unor ferme de crestere a animalelor). Impactul direct asupra acestei arii protejate nu a putut fi evitat, insa in urma imbunatatirii traseului, acest impact s-a reduce la o zona redusa ca intindere in extremitatea sudica a ariei.
O alta problema importanta este aceea a traseelor de migrare a ursului brun (Ursus arctos) specie protejata, deoarece in afara zonei de desfasurare a proiectului se afla localizate arii protejate din reteaua Natura 2000, care sunt habitate protejate pentru aceasta specie. Astfel in zona au fost declarate arii speciale de conservare, respectiv: ROSCI0122 - Muntii Fagaras,
ROSCI0137 - Padurea Bogatii,
ROSCI0143 - Padurea de gorun si stejar Dosul Fanatului,
ROSCI0205 - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului,
ROSCI0227 - Sighisoara-Tarnava Mare.
Sectorul de autostrada cuprins intre Cristian si Fagaras, afecteaza traseele de migratie intre aceste zone.
Pentru reducerea impactului asupra acestor arii si a speciilor protejate de acestea, s-au
adoptat urmatoarele masuri:
- In cazul ariei de protectie speciala avifaunistica Complex Piscicol Dumbravita s-a adoptat solutia amplasarii unor panouri de protectie fonica din materiale naturale, iar in cazul zonei de legatura dintre ariile de interes comunitar, in care sunt prezente populatii de urs brun (specie protejata), dupa identificarea zonelor de traversare a autostrazii proiectate de catre rutele de deplasare a acestei specii, au fost prevazute podete si pasaje pentru trecerea animalelor pe zonele respective, astfel incat sa se reduca pe cat posibil impactul asupra acestei specii, specie protejata atat in Romania, cat si la nivel european.
In urma discutiilor cu reprezentantii Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din
Romania, numarul podetelor necesare a fost stabilit la 3 in urmatoarele zone:
Mindra - zona dintre iesirea din Mindra spre Sercaia si Abatorul Sergiana (Sercaia), km 39+530 - 39+770, L = 240 m
Persani- zona dintre baile Persani si Gara Sercaia
Dealul Persani- zona in care soseaua nationala trece prin padure inainte de urcarea Dealului Persani.
Mentionam ca in zonele enumerate mai sus au fost prevazute pasaje care vor fi amenajate
sa asigure si trecerea animalelor (Mindra - km 39+530 - 39+770, L = 240 m; Persani - km 24+445 - 24+925, L = 480 m), in conditiile in care aceste trasee de migratie sunt bine cunoscute.
Singura zona in care vor fi necesare masuri suplimentare constand in amplasarea unei
imprejmuiri de dirijare a animalelor catre o zona de pasaj alaturata este zona Dealului Persani, km 22+750, unde avem un podet subdimensionat pentru trecerea animalelor. Astfel s-a ales solutia de realizare a unor imprejmuiri de dirijare a animalelor catre un alt podet la km 22+050 - 22+250, L = 200 m.
2. Un alt proiect interesant din punct de vedere al analizei conditiilor din acordul de mediu si al evaluarii impactului asupra ariilor naturale protejate incluse in reteaua ecologica europeana Natura 2000 este proiectul de reabilitare al drumului national DN 19.
Drumul national DN 19 Oradea - Carei - Satu Mare - Livada -Sighet (intersectie cu DN 18), km 0+000 - km 235+982, traverseaza 3 judete: Bihor, Satu Mare si Maramures. DN 19 este considerat drum European intre km 0+000 - 149+978. Astfel s-a inceput prin analiza conditiilor stipulate in acordul de mediu, cu evidentierea clara a zonelor afectate.
Acordul de mediu a prevazut urmatoarele conditii:
- La finalizarea fiecarei etape de lucrari, autoritatea compentente pentru protectia mediului va verifica aplicarea masurilor prevazute in Fisa tehnica pentru acordul de mediu.
- Acolo unde drumul existent traverseaza arii protejate Natura 2000, sunt stabilite
urmatoarele masuri de protectie pentru speciile animale si vegetale, precum si pentru
habitat:
coordonatelor mentionate in acorudl de mediu
Arborii vor fi plantati conform prevederilor in vigoare la o distanta de 50
m unul fata de altul;
- Intre arbori vor fi plantati arbusti a caror inaltime sa depaseasca 3 m in
perioada de maturitate;
- Arbustii se vor planta unul langa altul astfel incat sa formeze o perdea fara
intrerupere;
- Se vor utiliza specii autohtone de arbusti si arbori
deplasarea speciilor de herpetofauno atat prin apa, cat si prin trepte uscate
respecta urmatoarele conditii:
- Nu se vor realize gropi de imprumut
- Nu se vor organiza santiere de lucru
- Nu se vor organiza depozite de deseuri
S-a realizat apoi o analiza detaliata asupra ariilor protejate Natura 2000 afectate de
proiect si a speciilor considerate importante in procesul de protectie.
Proiectul are un impact asupra urmatoarelor arii protejate Natura 2000, prezentate in
tabelul urmator:
Pe aceste sectoare, masurile de protectie a biodiversitatii mentionate mai sus, trebuie respectate (nu se vor amenaja gropi de imprumut, organizari de santier si depozite de materiale).
Pentru aria protejata inclusa in reteaua ecologica europeana Natura 2000, ROSPA0067
Lunca Barcaului, traversata de proiect intre km 16+450 - 23+650, Agentia pentru Protectia Mediului a recomandat plantarea de arbori pe urmatoarele sectoare:
km 17+425,666 - km 18+585,877
km 19+068,866 - km 23+637,437
Din analiza conditiilor mentionate in acordul de mediu, urmatoarele 2 arii protejate
Natura 2000 (ROSPA0016 Campia Nirului-Valea Ierului si ROSCI0021 Campia Ierului) sunt supuse unor masuri de protectie pentru amfibieni si herpetofauna, masuri recomandate de Agentia pentru Protectia Mediului, astfel au fost cerute urmatoarele: adaptarea a 3 podete existente pentru facilitarea utilizarii lor de catre amfibieni si herpetofauna la urmatoarele pozitii kilometrice: Km 54+766,129, km 55+704,699, km 56+616,631 si parapeti de protectie din beton intre km 54+548,522 and km 56+941,587.
Din analiza informatiilor despre ariile Natura 2000 afectate, au fost descoperite
urmatoarele 2 specii supuse masurilor de protectie: Emys orbicularis si Bombina bombina
Populatiile acestor specii este foarte redus, in aria protejata (intre 0 si 2%) si din
informatiile obtinute, aceste populatii nu sunt izolate, intanzandu-se pe o suprafata relativ mare.
De aceea, adaptarea podetelor pentru amfibieni si herpetofauna impreuna cu parapeti din
materiale reciclabile sau mici gardulete pentru ghidare, sunt considerate suficiente pentru a proteja populatiile din zona si pentru a respecta conditiile din Acordul de Mediu.
Vom prezenta mai jos una din solutii folosite in proiecte similare din alte tari, deoarece in acest moment aceste solutii sunt inca la inceput, fiind printre primele proiecte la care se intalneste aceasta situatie.
Podetele trebuie adaptate astfel incat sa faciliteze pasajul amfibienilor si herpetofaunei,
cu sectoare umede si uscate, asa cum se observa in figura de mai jos.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Cauta document |