Sansele Romaniei de aderare la Uniunea Europeana in perspectiva anului 2007

Sansele Romaniei de aderare la Uniunea Europeana in perspectiva anului 2007

Plecata mai tarziu pe calea reformelor catre economia de piata, Romania are de recuperat timpul pierdut in disputele interne. Imediat dupa 1989, in timp ce tari ca Polonia, Ungaria si Cehia isi fixau ca obiectiv strategic aderarea la Uniunea Europeana, actionand in consecinta, Romania a realizat aceasta prioritate nationala abia in ultimii ani si aceasta cu preponderenta la nivelul politicului. ar, este bine cunoscut faptul ca integrarea in Uniunea Europeana este in primul rand un proces convergent in care economia, legislatia, institutiile statului de drept si mecanismele de piata devin compatibile cu cele comunitare.

S-au pus mereu o serie de intrebari cum ar fi: De ce doreste Romania sa adere la Uniunea Europeana? Ce conditii trebuie sa indeplineasca si daca poate si cand poate sa le indeplineasca? Ce sanse are ea?

Romania ca tara europeana si-a modelat de-a lungul timpului relatiile sale economice externe in functie de acest peisaj geopolitic fapt de prima importanta in demersurile ei de aderare la Uniunea Europeana. In al doilea rand, Uniunea Europeana este organizatia un cuvant greu de spus in prezentul, dar mai ales in viitorul economiei si politicii mondiale. In al treilea rand, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana ne indeamna sa mergem pe acelasi drum pentru a nu se izola de lumea democratica.

Pe langa acestea exista numeroase argumente economice, politice, militare care ne fac sa dorim si mai ales sa actionam in directia includerii noastre in marea familie europeana:

stimularea cresterii competitivitatii produselor noastre; imbunatatirea produselor de export;

modelarea comportamentului economic al firmelor romanesti; posibilitati sporite de a depasi handicapul tehnologic;

ameliorarea crizei valutare;

participarea la crearea si functionarea pietei europene unice;

accelerarea preocuparii pentru calitatea activitatii desfasurate, pentru eficienta economica si ecologica;

cresterea gradului de valorificare a resurselor economice disponibile si pozitiei geostrategice a tarii;

cresterea standardului de viata a intregii populatii.

De mentionat este faptul ca aderarea Romaniei la comunitatea vest-europeana este posibila numai in conditiile inceperii unui proces solid de dezvoltare economica pentru a se atenua decalajele de nivel mediu de dezvoltare al Uniunii Europene si pentru a aseza tara noastra intr-o pozitie concurentiala avantajoasa.

Aderarea este in principiu o cale importanta pentru tara noastra de a evolua in directia

marelui curent de civilizatie europeana, dar fara un efort propriu mult mai bine afirmat si orientat, fara cunoasterea riscurilor si asumarea lor prin masuri adecvate, asteptarile ne pot fi rara indoiala lipsite de o concretizare favorabila. Mai mult mentinerea unor posibile inconveniente in cazul aderarii pentru economia romaneasca nu inseamna o pozitie fata de acest proces, ci o analiza lucida, corecta care trebuie sa ne puna in garda pe fiecare si evident daca se doreste sa se actioneze pentru restrangerea zonelor noastre de vulnerabilitate.

Desi analiza macro economica a tarii noastre dupa 1989 indica faptul ca Romania nu este printre favoritele indreptatite sa intre in primul grup de tari care vor adera la U.E., pasii realizati in ultimii ani pentru indeplinirea conditiilor puse de Uniunea Europeana au determinat sa se spere la o aderare la nivelul anului 2007.

Faptul ca Romania a fost invitata sa inceapa negocierile cu U.E. fara a indeplini toate criteriile a starnit un viu interes de a afla adevarul. Prin comparatie cu oportunitatile pe care le prezinta ceilalti candidati la aderare din randul tarilor Europei Centrale si de Est, Romania prezinta o serie de puncte forte.

Potentialul Romaniei reprezinta in primul rand un atu incontestabil pentru integrare. A doua tara ca marime din punct de vedere al suprafetei, populatiei si resurselor naturale, Romania se situeaza la confluenta unora dintre cele mai importante cai de navigatie, fluviale si maritime si la intersectia unor cai rutiere si feroviare de interes european, ceea ce constituie fara indoiala un element esential de care se tine seama la analiza conditiilor integrarii.

In acest context, fata de celelalte tari candidate la integrare, Romania dispune de cateva avantaje competitive cum ar fi:

o foarte buna situare geografica la intersectia unor importante fluxuri comerciale, cu acces la partea cea mai navigabila a Dunarii si la Marea Neagra;

o populatiei de 22,6 milioane de locuitori, care atrage dezvoltarea sectoarelor bazate pe economia de scara;

o forta de munca numeroasa, calificata si ieftina.

Ca urmare a ponderii apropiate ale celor trei forme de relief, a structurii subsolului si a climatului temperat-continental, Romania se numara printre tarile europene care dispun de o larga paleta de resurse naturale.

In privinta terenului arabil, a zacamintelor feroase si de sare, fara a mai aminti zacamintele de petrol, Romania se situeaza peste media europeana, la suprafata impadurita si a zacamintelor de bauxita apropiindu-se de aceasta medie. In anul 1995, unui locuitor din tara noastra ii revenea o suprafata de 0.65 ha de teren agricol, ceea ce inseamna de doua ori mai mult fata de Franta, de 3.4 ori mai mult decat Austria si de 4.3 ori mai mult fata de Germania.

Constienta de importanta acestor bogatii naturale ale Romaniei, tarile membre ale U.E. au lasat la o parte cifrele reci si seci privind actuala situatie economica dificila a tarii noastre si au dat prioritate concluziilor ce decurgeau din analizele strategice, pertinente pe termen mediu si lung. O asemenea abordare a constientizat faptul ca este in interesul atat al U.E., sarace in resurse naturale, cat si al Romaniei, deficitara in domeniul tehnologiei performante, sa-si cupleze eforturile si factorii de productie de care dispun fiecare si sa-l valorifice spre binele reciproc.

In al doilea rand, pozitia geostrategica a tarii noastre, care in anumite perioade ale istoriei a jucat un mare rol in stavilirea valurilor migratoare de pe alte continente. In prezent si in perspectiva se prefigureaza constituirea din nou a Romaniei in zona tampon impotriva traficantilor de tot felul, venind din aceleasi zari ca altadata si tanjind la prosperitatea si bunastarea Europei Occidentale.

In stransa legatura cu acesta, U.E. si-a reconsiderat proiectul privind frontiera sa de Rasarit in dorinta de a avea linistea necesara asigurata, mutandu-si granita sa de Est si a lumii civilizate pe frontiera de rasarit a Romaniei.

Pe baza acestor considerente, Romania va deveni principala sau chiar unica bariera in aceasta parte a continentului european in calea noilor amenintari la adresa securitatii Uniunii Europene. Aceste amenintari se prezinta sub forma imigratiei clandestine, terorismului, traficului de arme, de droguri, de materiale radioactive de carne vie, etc.

Un alt atu privind sansele Romaniei la integrarea in viitorul nu prea indepartat il constituie faptul ca tara noastra, si-a orientat deja cea mai mare parte a schimburilor sale comerciale spre piata europeana integrata. Avand in vedere ca Uniunea Europeana detine proportia covarsitoare din totalul exporturilor si importurilor Romaniei, se poate afirma ca de pe acum economia romaneasca depinde intr-o masura determinata de schimburile cu cele 15 tari ale Uniunii Europene. Volumul schimburilor cu tarile U.E. raman insa, inca sub potentialul real al economiei romanesti, iar gradul de concentrare a acestuia este foarte diferit de la o tara la alta a Uniunii Europene.

Unul din elementele importante pentru integrare, demarate deja si care vor continua in anii urmatori, il reprezinta reformele structurale incepute in toate sectoarele economiei: reforma sectorului financiar-bancar, restructurarea de fond a intreprinderilor, modernizarea agriculturii, cresterea functionalitatii pietei valutare, impulsionarea privatizarii.

Programul de stabilire macro economica si de reforme structurale lansat in ultimii ani reprezinta o tentativa ambitioasa de transformari radicale, intr-o perioada scurta de timp. Raman de facut si alti pasi mult mai fermi in directia cea buna a noilor fundamente ale economiei. O prima conditie a progresului este crearea cadrului macro economic stabil, menit sa creeze bazele unei cresteri economice durabile;adoptarea unor politici monetare si fiscale riguroase pe termen mediu; controlul riguros al finantelor publice pentru reducerea presiunilor inflationiste si renuntarea la programele guvernamentale ineficiente realizandu-se astfel o mai buna gestionare a cheltuielilor bugetare si la orientarea spre sectoare cu efecte de antrenare in economie, cum ar fi: educatie, sanatate, infrastructura.

Un alt atu important este reprezentat de consolidarea cadrului legal si institutional al economiei de piata care reprezinta o componenta de baza a procesului de creare a unui climat in care firmele mici si mijlocii create in ultimii ani si sectorul privat in ansamblul sau sa poata prospera. Concomitent, o componenta de baza a cadrului juridic institutional, este politica in domeniul concurentei.

Pe masura ce procesul de adancire a integrarii europene a avansat, acquis-ul comunitar reprezinta tot mai mult o provocare atat pentru membri existenti cat si pentru noii candidati. Capacitatea tarii noastre de a se alinia la esenta acestui corp de reglementari comunitare va fi esentiala pentru abilitate sa de a actiona cu succes ca membru cu drepturi depline.

Euro-barometrul, sondaj realizat la cererea Comisiei Europene de doua ori pe an (primavara si toamna), analizeaza pozitia opiniei publice din tarile membre ale U.E. privind cele mai importante probleme socio-economice si principalele probleme in care U.E. este implicata. Astfel, Comisia a dat publicitatii in martie 2003 datele culese in toamna anului trecut.

Pentru statele mai putin dezvoltate ale Europei, apartenenta la U.E. inseamna crestere economica. Pentru popoarele respective inseamna ceva mai multa prosperitate. Irlandezii, in marea lor majoritate (82%), grecii (74%) si italienii (51 %) sunt convinsi ca au avut de profitat de pe urma aderarii.

La polul opus, se afla unii dintre prosperii continentului. Pentru ei, largirea granitelor Pietei Comune a fost un eveniment mai degraba pagubos. Doar o treime dintre britanici si suedezi vad avantajele Europei Unite. Majoritatea lor (40% dintre englezi,46 % dintre suedezi) sunt de parere ca tarile lor nu au nimic de castigat la afacere. Grupul scepticilor este intregit de Austria, Danemarca si Finlanda, tari in care beneficiile aderarii sunt recunoscute de aproximativ 45% din populatie. Absorbtia 'saracilor' inseamna pentru aceste tari contributii mai mari la bugetul U.E., scaderea nivelului de trai, concurenti pe piata muncii. Privind catre Europa Centrala si de Est, perspectiva devine luminoasa. Pentru doua treimi din cei peste 120 de milioane de locuitori ai regiunii, aderarea este ocazia vietii lor. Situatia economica a tarii se va schimba in bine, cred 78% din romani, 76% din maghiari si 73% din turci. De un optimism moderat sunt estonienii, lituanienii si cehii, adica locuitorii ceva mai bogati ai estului. Circa 44% din acestia cred ca au mai ales de castigat de pe urma aderarii.

Extinderea, in general, a Uniunii Europene este sprijinita de 44% din populatia Uniunii, insa cu diferente destul de mari in ceea ce priveste tarile membre in parte (Grecia-70%, Marea Britanie-31 %). Entuziasmul fata de extindere este sub medie pentru cele doua tari din 'categoria grea' a U.E., Germania (36%) si Franta (35%). Ultimele pozitii din topul preferintelor cetatenilor celor 15 state membre ale Uniunii sunt ocupate de Bulgaria (35%), Romania (33%) si Turcia (30%). De un sprijin deosebit de mare se bucura Elvetia si Norvegia (cate

Pentru Romania, aderarea la Uniunea Europeana reprezinta singura optiune viabila care ii poate asigura reintegrarea completa si definitiva in sistemul de valori promovat de democratiile vest-europene, sistem din care face parte de drept prin istorie, cultura, traditie si asezare geografica. Apartenenta Romaniei la U.E. constituie o garantie a stabilitatii, a cresterii economice si a prosperitatii.

Pentru cetatenii Romaniei, ca si pentru cei ai Uniunii Europene, spatiul european are o identitate manifestata prin: locuri de munca, lupta impotriva saraciei si excluderii sociale, educatie decenta, ingrijire medicala adecvata, o abordare comuna a problemei protectiei mediului, a schimbarilor climatice si a securitatii alimentare. De asemenea, ei doresc o Europa mai activa in afacerile externe, in probleme de aparare si securitate, in lupta impotriva criminalitatii si a terorismului. Reducerea birocratiei, o economie sigura si prospera, pastrarea identitatii tarilor Uniunii, in paralel cu adancirea integrarii sunt alte deziderate ale cetatenilor din statele membre si candidate.

Inscriindu-se in procesul ireversibil de modernizare pe care il impune integrarea in Uniunea Europeana, pregatirea pentru aderare si-a pus amprenta asupra evolutiei generale a societatii romanesti. Odata cu aceasta, Romania este in mod legitim interesata de identitatea spatiului politic, economic si social in care va intra si in aceasta perspectiva de propria sa identitate.

Aceasta preocupare este pe deplin justificata si are o baza reala. In acelasi timp, in anul 2004, se preconizeaza incheierea viitoarei Conferinte Inter-guvernamentale, cu semnarea unui nou tratat sau fundament juridic al Uniunii Europene (in situatia in care va avea loc o restructurare radicala a tratatelor existente), care ar putea intra in vigoare in cursul anului 2006.

Aceasta inseamna, in acelasi timp, ca aderarea Romaniei se poate produce aproape concomitent cu transformarea Uniunii Europene, de unde si interesul natural al societatii romanesti de a se implica in aceasta dezbatere si de a contribui cu idei si solutii pentru o viitoare structura din care va face si ea parte.

Odata cu inceperea procesului de negociere, calea Romaniei catre Uniunea Europeana a devenit ireversibila. De acest lucru trebuie sa fie constienti si siguri toti cetatenii Romaniei. Numai de noi, de disciplina, unitatea, harnicia si inteligenta noastra depinde de acum inainte aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Trebuie insa sa fim dispusi sa ne evaluam corect succesele si deficientele, si sa adoptam solutiile lucide care se impun.

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Avram,     - Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001.

2. L. Baudin,  - Moneda si formarea preturilor, Paris,1936.

3. Maria Barsan,   - Integrare economica europeana, Vol. II, Uniunea Europeana - relatiile economice cu alte zone, Editura Fundatiei CDIMM, Maramures, 1999.

4. Constantin Ciopraga,

- Adaptarea politicilor Romaniei la cerintele UE cu privire la taxele vamale si politica comerciala, Institutul European, 2002.

5. Daniel Daianu, Liviu Voinea, Bianca Pauna, Manuela Stanculescu, Flaviu Mihaescu,

- Castigatori si perdanti in procesul de integrare europeana. O privire asupra Romaniei, Oeconomica, nr. 1, 2002.

6. Daniel Daianu, Radu Vranceanu,

- Romania si Uniunea Europeana - inflatie, balanta de plati, crestere economica", Editura Polirom, Iasi, 2002.

7. Emilian Epure, - Romania intr-o Uniune Europeana extinsa, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002.

8. Bianca Pauna, Catalin Pauna,

- Comertul exterior al Romaniei - evolutii recente si un diagnostic structural, Oeconomica, nr. 1/2001.

9. Ioan Popa   - Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

10.Florentina Popescu,    - Avantaje si dezavantaje ale integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Oeconomica, nr. 1, 2002.

11.Gheorghe Prisacaru - Romania spre Uniunea Europeana, Editura Niculescu, Bucuresti, 2001.

12. Nicolae Suta (coord.)

- "Comertul exterior si politica comerciala a Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata - strategii de dezvoltare", Editura Economica, Bucuresti, 2002.

13. Nicolae Suta, - Comert international si politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucuresti, 2000.

14. D. Drossu Saguna - Drept financiar si fiscal, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.

15. Gheorghe Zaman, - Evolutii in comertul exterior romanesc, Oeconomica, nr. 4/2001.

16. Iulia Zamfirescu,    - Costuri si beneficii ale aderarii la Uniunea Europeana pentru tarile candidate dine estul si centrul Europei, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 2001.

Adevarul Economic, nr. 10, 12-18 martie 2003.

Capital, Colectia pentru anul 2003, nr. 16.

Evenimentul zilei, nr. 3240 din 14 decembrie 2002.

Jurnalul National, nr. 2910 din 15 decembrie 2002.

Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 1996.

Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 2001.

Buletinul de Comert Exterior nr. 12/2002.

Buletinul Statistic de Comert Exterior nr. 12/2002.

Monitorul Oficial al Romaniei nr. 73/1993.

"Programul Economic de preaderare", Guvernul Romaniei, Bucuresti, 2002.

Regular raport on Roumains progress towards accesision - 2002, Comisia Europeana.

Rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe drumul aderarii din anii 2001 si 2002.

Raport al Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

Raport al Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

Anders Fogh Rasmunsen, Declaratie finala -

Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, 2002.

www.euromoneda.ro.

www.Centrul Roman de Comert Exterior

www.Institutul National de Statistica din Romania.

www.infoeuropa.ro

www.mae.ro

Strategia nationala de dezvoltare a economiei romanesti pe termen mediu

Guvernul Romaniei, 2000.

ooo0ooo