Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN)

I. Istoricul si obiectivele cooperarii

La 25 iunie 1992, sefii de stat si de guvern din unsprezece tari, au semnat la Istanbul, o declaratie care a dat nastere Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN). Ea a luat fiinta ca un model unic si promitator de initiative multilaterale politice si economice care au ca scop stimularea interactiunii si armoniei intre statele membre, precum si de asigurare a pacii, stabilitatii si prosperitatii, dar si relatiilor de buna vecinatate in regiunea Marii Negre.

Odata cu intrarea in vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobandit identitate juridica internationala si a fost transformata intr-o organizație economica regionala: Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra. Odata cu aderarea Serbiei (apoi Serbia si Muntenegru) in aprilie 2004, numarul de membri a crescut la doisprezece.

Fondatorii OCEMN sunt unsprezece state: cinci tari balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Romania, Turcia), trei tari riverane (Moldova, Rusia, Ucraina) si trei tari caucaziene (Armenia, Azerbaidjan si Georgia) si Serbia care a aderat ulterior.

Regiunea cuprinsa in cadrul organizatiei acopera o suprafata ce se intinde de la Marea Adriatica la Oceanul Pacific, si care, pe langa Marea Neagra, este scaldata de alte sapte mari: Marea Azov, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Caspica, Marea lonica, Marea Adriatica si Marea Mediterana.

Importanta regiunii este data de resursele umane si naturale, de potentialul surselor de energie, in special petrol si gaz si de amplasarea pe trasee de tranzit semnificative din punct de vedere strategic.

Evolutia cooperarii economice in jurul Marii Negre poate fi impartita in trei etape:

a) prima, de formare, lipsita de rezultate si fara o organizare clara, a durat pana la intalnirea de la Bucuresti, din anul 1995, cand ministrii de externe au adoptat un 'Plan de actiune' care a dus la consolidarea mecanismelor de cooperare;
b) in cea de a doua, s-a introdus sistemul Troicii ministeriale, a inceput finanțarea comuna a Secretariatului International Permanent (PERMIS) de la Istanbul, s-au intensificat reuniunile la toate nivelele si s-a semnat 'Carta OCEMN', la Yalta, la 5 iunie 1998;
c) dupa semnarea Cartei, OCEMN si-a asumat toate caracteristicile unei organizatii internationale regionale si a imbracat o forma institutionalizata, cu o larga varietate de structuri de cooperare si un mare numar de organisme abilitate sa adopte documente cu valenta internationala. La 30 aprilie 1999, cu ocazia reuniunii ministrilor afacerilor externe ai tarilor membre OCEMN de la Tbilisi, a luat fiinta efectiv Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre, ca urmare a depunerii instrumentelor de ratificare de catre 10 state membre, printre care si Romania.

OCEMN a devenit, de la acea data, o structura regionala de cooperare economica si a dobandit statutul de observator al ONU incepand cu 8 octombrie 1999.

Cele doua documente adoptate la Istanbul la 25 iunie 1992, 'Declaration on Black Sea Economic Cooperation' si 'Bosphorus Statement' indica, printre principalele obiective ale OCEMN, accelerarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre in perspectiva integrarii lor in Uniunea Europeana, prin intensificarea cooperarii multilaterale si folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografica si  complementaritatea economiilor nationale.

Regiunea Marii Negre are o importanta strategica recunoscuta, care este data de resursele naturale foarte bogate, in special petrol si gaz si de o piata potentiala de peste 350 milioane consumatori. Comertul cumulat al regiunii reprezinta peste 5% din comertul mondial.

Componenta strategica a regiunii s-a accentuat, in ultimul timp, ca urmare a declansarii campaniei antiteroriste; SUA sunt interesate de evolutiile din regiune, iar UE isi substantiaza asistenta pentru tarile din zona prin Politica de Noua Vecinatate.

La 25 iunie 2002, la Istanbul, sefii de stat si de guvern din regiunea Marii Negre au marcat, in cadrul unei reuniuni extraordinare, aniversarea a 10 ani de la crearea Cooperarii Economice a Marii Negre oferindu-li-se posibilitatea evocarii realizarilor Organizatiei in cei 10 ani care au trecut de la lansarea procesului de cooperare in zona Marii Negre, precum si a semnarii 'Declaratiei Deceniale' prin care se marcheaza trecerea organizatiei intr-o noua etapa de evoluție si in care sunt creionate domeniile viitoare de actiune, cum ar fi cele legate de securitatea si stabilitatea regionala, cooperarea cu Uniunea Europeana, colaborarea cu alte initiative si structuri regionale.

II. Organizare si structuri institutionale

Natiuni cu statut de observator: Austria, Belarus, Croația, Cehia, Egipt, Franta, Germania, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Statele Unite

In prezent, presedintia este detinuta de catre Ucraina (noiembrie 2007 - mai 2008).

Alte organizatii si institutii internationale care sprijina activitatile OCEMN: Uniunea Europeana, OSCE(Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa), Consiliul Europei, CEE/ONU(Comunitatea Economica Europeana), ONUDI(Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala) , BERD(Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare), BEI(Banca Europeana de Investitii), Organizatia Meteorologica Mondiala (WMO) si FAO(Food and Agriculture Organization).

Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe

Forul de decizie al OCEMN este Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe (Consiliul ministerial) care se intruneste semestrial in tara care detine Presedintia in exercitiu.

La reuniunile ministrilor de externe, deciziile se adopta prin consens pentru primirea unor noi membri, acordarea statutului de observator, crearea de noi mecanisme sau modificarea structurii acestora, adoptarea sau modificarea regulilor de procedura si a regulamentelor financiare. Pentru alte decizii este nevoie de o majoritate de 2/3 din voturile exprimate.

Comitetul Inaltilor Functionari (CIF) din ministerele de externe ale statelor membre analizeaza principalele probleme ale organizatiei si se formuleaza propuneri inaintate Consiliului ministerial. Reuniunile CIF pot fi:

Ordinare - in perioada premergatoare reuniunilor Consiliului ministerial, fiind destinate pregatirii acestora;

Extraordinare - care pot fi convocate de Presedintia in exercitiu.

Grupurile de lucru, la care se adauga intalniri ale grupurilor de lucru ad-hoc si ale expertilor acopera urmatoarele domenii:

energie;

turism;

stiinta si tehnologie;

ocrotirea sanatatii si farmaceutica;

retele de transport;

retele electrice;

promovarea si protejarea investitiilor;

cooperare industriala si comerciala;

finante si banci;

schimb de date statistice si informatii economice;

agricultura si industrie alimentara;

mediu.

Organisme inrudite:

Adunarea Parlamentara a OCEMN (PABSEC)

Consiliul OCEMN al oamenilor de afaceri

Centrul International de Studii la Marea Neagra

Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB)

Centrul Coordonator al OCEMN privind schimbul de date statistice si informatii economice

Proiecte si actiuni prioritare

Prin decizia Consiliului ministerial de la Tirana, la 25 octombrie 2002 a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP), iar in perioada 14-15 iulie 2003, a avut loc la Istanbul, o reuniune preliminara de constituire a Comitetului Director a FDP (PDF Steering Committee). Scopul crearii Fondului respectiv a fost facilitarea elaborarii si promovarii proiectelor de importanta regionala inalta, care corespund scopurilor si prioritatilor OCEMN, fiind lansate sub auspiciul Grupurilor de Lucru sectoriale ale Organizatiei.

Dupa definirea unor domenii prioritare de cooperare, OCEMN se orienteaza catre proiecte de dezvoltare regionala, intre care mai importante sunt:

a)  Interconectarea retelelor electrice si conectarea lor la sistemele din vestul Europei;

b)  dezvoltarea infrastructurilor de transport, prin prelungirea catre Est a marilor magistrale europene;

c)  construirea unor conducte pentru transportul petrolului si gazelor naturale;

d)  modernizarea si interconectarea sistemelor de comunicatii (aflate in executie).

Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM)

GUAM este o structura de cooperare regionala formata din 4 tari: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova, care au decis sa-si uneasca eforturile in scopul mentinerii pacii si securitatii regionale, dezvoltarii democratiei si stabilitatii economice la nivel regional, precum si pentru rezolvarea problemelor ce vizeaza conflictele din zona, separatismul si extremismul agresiv. In perioada aprilie 1999 - aprilie 2005, Gruparea a purtat denumirea de GUUAM, la activitatile acesteia participand si Uzbekistanul care, la 29 aprilie2005, s-a retras definitiv din Grupare

Desi GUAM isi propunea initial dezvoltarea cu preponderenta a interactiunii economice intre statele membre, aceasta Grupare si-a extins treptat cooperarea pe o arie de domenii de interes comun care include:

Imbunatatirea climatului de securitate;

Crearea unei zone de liber schimb, avand ca baza intermediara proiectul "Facilitarea Comertului si Transporturilor";

Cooperarea in domeniul transportului si tranzitului de hidrocarburi, avand ca proiecte de baza TRACECA (traseu complex terestru, aerian si naval) si INOGATE (tranzit si depozitare de hidrocarburi provenite din zona caspica);

In planul cresterii securitatii, infiintarea Centrului Virtual pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere si a terorismului, precum si stabilirea unui sistem interstatal de management al informatiilor, aflat in diverse stadii de derulare;

In urmarirea acestor obiective, s-a cristalizat necesitatea institutionalizarii GUAM. Acesta constituie de altfel si unul din obiectivele principale care au fost subliniate cu prilejul celui mai recent Summit al GUAM, care a avut loc la Chisinau, 22 aprilie 2005, la care Romania a participat in calitate de invitat.

Etapa initiala in crearea acestei organizatii a fost demarata in cadrul Summitului Consiliului Europei, din 10 octombrie 1997, cand cele patru tari au decis crearea unui organ consultativ pentru realizarea unei cooperari practice, la care in aprilie 1999 a aderat si Uzbekistanul (ceea ce a transformat organizatia in GUUAM). Principalele obiective ale asociatiei interstatale nou create se refereau la initierea unor actiuni de cooperare multidimensionala mai activa, asigurarea unui dialog constant intre liderii statelor membre, colaborarea in domeniul prevenirii conflictelor si cel al managementului de crize, precum si pe marginea proiectului privitor la crearea coridorului de transportare pe traseul Europa-Caucaz-Asia. In afara de aceasta, presedintele Ucrainei din acea perioada, Leonid Kucima, evidentia de asemenea, perspectivele crearii unei zone pentru libera circulatie a bunurilor, capitalului si a persoanelor.

Perioada secunda in constituirea acestei organizatii s-a caracterizat prin semnarea Statutului GUAM, in cadrul Summitului de la Ialta din 6-7 iunie 2001. Acest document viza realizarea urmatoarelor obiective: consolidarea legaturilor sociale si economice dintre partile constituente; dezvoltarea si utilizarea in interesele statelor GUAM a retelelor de transport, de comunicatii si infrastructurii relevante de pe teritoriul statelor membre; fortificarea securitatii regionale in toate sferele; dezvoltarea relatiilor in sferele de stiinta, cultura, umanitara; initierea unor actiuni pentru a contracara terorismul, crima organizata si traficul de droguri. Adoptarea acestui Statut a prezentat inceputul formalizarii actiunilor in cadrul GUAM, precum si activizarea cooperarii intra-regionale. In lumina transformarilor politice din Georgia si Ucraina (Revolutia 'rozelor' din 2003, Revolutia 'oranj' din 2004.

Etapa finala in edificarea GUAM a avut loc in doua ipostaze сomplementare: semnarea Declaratiei de la Chisinau a sefilor de state GUAM 'In numele democratiei, stabilitatii si dezvoltarii' si crearea Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica-GUAM, in cadrul Summitului de la Kiev, din 23 mai 2006. Acest document continea prevederi inedite privitoare la prioritatea procesului de integrare europeana pentru membrii GUAM. Declaratia data a abordat in mod complex, in premiera pentru GUAM, problema conflictelor inghetate, precum si cea a consecintelor si conditiilor necesare spre indeplinire pentru reglementarea lor.

Presedintii au remarcat necesitatea dezvoltarii cooperarii cvadrilaterale pentru intarirea stabilitatii si securitații in Europa bazandu-se pe urmatoarele principii:

respectarea suveranitatii;

integritatea teritoriala;

inviolabilitatea hotarelor statului;

democratiei;

supremației legii și respectarii drepturilor omului.

Comunicatul de la Strasbourg prevede in mod formal apropierea politica crescanda si intensificarea practica a cooperarii intre aceste state in mai multe domenii atat pe arena internaționala cat si in relațiile bilaterale. La 24 aprilie 1999, in cadrul Intrunirii la nivel inalt a Consiliului Parteneriatului Euroatlantic la Washington a avut loc intalnirea Presedinților statelor GUAM si a fost aprobata Declarația de la Washington.

La 6 noiembrie 2002, Presedinții statelor GUAM s-au intrunit intr-o noua componența. Memorandumul de la New York a dat un impuls intensificarii cooperarii in cadrul GUAM, asigurand un caracter multidimensional al Organizației. Mai mult decat atat, a fost luata decizia de organizarea a Summit-ului sefilor de stat si a intrunirilor Ministrilor Afacerilor Externe GUAM in mod regulat. In acelasi timp Comitetul Coordonatorilor Naționali a primit funcția de coordonare a acțiunilor. Crearea condițiilor pentru contactele interramurale si legaturilor directe intre organele statale corespunzatoare si organele statelor GUAM a constituit baza cooperarii. Funcționarea eficienta a coridoarelor de transport Europa - Caucaz - Asia și dezvoltarea infrastructurii sale au fost declarate ca prioritațile de baza.

Prima intalnire la varf a sefilor de stat GUAM a avut loc pe 7 iunie 2001, care a devenit cel mai important eveniment in crearea si instituționalizarea acestui grup regional in calitate de organizație regionala. Carta GUAM de la Ialta care a fost semnata de catre Președinți in timpul Summit-ului care stabileste scopurile, principiile si sferele de colaborare a Statelor membre. Principiile structurii organizaționale stabilite de Carta au inițiat funcționarea practica a mecanismului de cooperare intre statele participante si a reusit deja sa-si demonstreze eficiența.

A doua intalnire la varf a GUAM a avut loc pe 20 iulie 2002.

La 23 mai 2006 s-a desfasurat la Kiev Summit-ul GUAM, prilej cu care a fost adoptata Declaratia privind crearea Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDE) - GUAM, , precum si infiintarea unui Secretariat cu sediul la Kiev, ceea ce reprezinta finalizarea procesului de institutionalizare a acestei structuri de cooperare regionala.

Structura organizationala

Organul Suprem al GUAM este Reuniunea anuala a Presedinților statelor membre GUAM;

Organul Executiv al GUAM il reprezinta Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe, care are loc de regula de doua ori pe an;

Organul de Lucru GUAM este Comitetul Coordonatorilor Naționali in componența caruia intra Coordonatori Naționali desemnați de catre Miniștrii Afacerilor Externe, cate unul din partea fiecarui stat membru;

Oficiul informațional in Kiev (Ucraina) exercita funcția secretariatului și de asemenea este Centrul Informațional GUAM;

Coordonarea cooperarii intre statele GUAM la nivel ramural este exercitata de 8 Grupuri de Lucru in urmatoarele domenii:

energetica;

transport;

economie și comerț;

informatica și telecomunicații;

cultura și educație;

turism;

lupta impotriva terorismului;

crima organizata și traficul de droguri;

La 6 decembrie 2002, in Porto a avut loc cea de-a doua ședința a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe (CMAE) GUAM. CMAE a examinat intrebarea despre determinarea statelor-coordonatoare ale Grupurilor de lucru ramurale ale GUAM pe principalele direcții de colaborare și a aprobat in calitate de stat-coordonator al Grupurilor de lucru:

pentru combaterea terorismului, crimei organizate și traficului ilicit de droguri - Republica Azerbaidjan;

pe problemele culturii - Georgia;

pe problemele științei și invațamintului - Georgia;

pe problemele informaticii și telecomunicațiilor- Republica Moldova;

pe problemele economiei și comerțului - Ucraina.

Prioritațile cooperarii

Prioritațile cooperarii in cadrul GUAM au fost stabilite in Carta de la Ialta:

. intarirea și extinderea relațiilor comercial-economice;

. dezvoltarea infrastructurii coridoarelor de transport, prin armonizarea bazei legislative și instituționale in acest domeniu și racordarea termenilor tarifari și vamali, pentru ca acestea sa corespunda cu standardele internaționale;

. securitatea internaționala;

. lupta cu terorismul internațional, crima organizata, migrarea ilegala și traficul de droguri;

Cooperarea in cadrul organizațiilor internaționale

Cooperarea delegațiilor țarilor GUAM in cadrul organizațiilor internaționale, in mod special in cadrul ONU se realizeaza in mod sistematic, care include consultari sistematice cu scopul discutarii problemelor actuale care vizeaza interesele țarilor GUAM, precum și elaborarea pozițiilor comune pe aceste probleme. A fost stabilit un mecanism de președinție a delegațiilor naționale ale țarilor GUAM in organizațiile internaționale. Intensificarea și aprofundarea acestei forme de cooperare a statelor GUAM contribuie la o coordonare mai eficienta a pozițiilor și eforturilor fiecaruia dintre state, realizandu-și interesele naționale in activitatea organizațiilor internaționale.

Cooperarea pe sfere dintre statele GUAM arata in felul urmator:

. economica: in prim-planul cooperarii economice se afla resursele energetice și proiectele de infrastructura. O atenție deosebita s-au acordat eforturilor de armonizare a standardelor in materie de transport și tranzitare, pentru a se facilita circuitul resurselor energetice și al marfurilor pe teritoriul acestor state. Realizarea unor compromisuri in legatura cu armonizarea prevederilor din domeniul economic a fost dificila din cauza diferențelor considerabile dintre state.

. politica: nu se poate vorbi despre constituirea unei organizații internaționale veritabile, nici a unui mecanism de consultații sau de integrare. GUAM nu este o structura care ar putea servi, pe termen lung, interesele pur politice ale statelor membre. Prioritațile politice ale statelor GUAM sunt prea diferite.

. militara și de securitate: nu s-au dezvoltat relații militare multilaterale in cadrul GUAM. Republica Moldova, stat neutru, s-a opus oricaror incercari de a se lansa o dimensiune militara sau de securitate in GUAM, cum ar fi crearea unor trupe de pacificare sau constituirea unui centru antitero GUAM . In schimb relațiile militare pe axa Ucraina-Georgia-Uzbekistan s-au dezvoltat. Se observa o cooperare militara dintre statele GUAM in cadrul programului NATO - Parteneriat pentru Pace. Un alt factor este dialogul in probleme de securitate dintre UE și Ucraina, și participarea Kievului la Forța de Reacție Rapida, realizata in cadrul Politicii Europene de Securitate și Aparare, declarata operabila la summit-ul UE de la Laeken. Se observa o apropiere in sfera militara și de securitate dintre statele GUAM și Acordul privind Securitatea Colectiva CSI (Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kargazstan și Tadjikistan). Totuși, realizarea obiectivelor economice ale GUAM nu se poate imagina fara o cooperare in problemele de securitate dintre statele membre - fie bilaterala, fie in cadrul GUAM, fie in cadrul unor foruri europene sau euro-atlantice. Existența unor coridoare de transport strategice necesita in mod obligatoriu niște mecanisme viabile de menținere a securitații acestora, in special daca este vorba de țari care nu iși controleaza integral teritoriul. Cooperarea in sfera securitații nu afecteaza statutul de neutralitate al republicii; cu atat mai mult cu cat aceasta cooperare poate fi realizata și in cadrul unor organisme mai largi, la care participa Moldova - OSCE, Parteneriatul pentru Pace, CSI etc.

. umanitara: aceasta sfera este aproape inexistenta pe agenda guvernelor, insa anumite inițiative de dialog intre structuri ale societații civile ar putea fi susținute de catre Occident. In anii 2000-2001 au avut loc o serie de astfel de intrevederi intre ONG-uri. Totuși acest domeniu nu a cunoscut o dezvoltare notabila.

Cooperarea cu alte țari și organizații internaționale

Statele membre GUAM sunt cointeresate in dezvoltarea multidimensionala cu alte state și organizații internaționale care iși pronunța interesul pentru activitatea GUAM și impartașesc principiile și scopurile stabilite in Carta GUAM de la Ialta. In aceste scopuri in cadrul GUAM se formeaza institutul observatorilor pentru țarile și organizațiile cointeresate. In mod special GUAM are relații stranse de cooperare cu SUA și in prezent incearca intensificarea cooperariicu Uniunea Europeana. Lupta cu terorismul internațional, crima organizata și traficul de droguri au fost stabilite ca scopuri cheie in colaborarea din cadrul GUAM. Incepand cu noiembrie 1999 (Sesiunea 54 a Asambleei Generale ONU) a fost introdusa practica raspindirii declarațiilor comune asupra problemelor de lupta contra terorismului din partea statelor GUAM. Evenimentele care au avut loc pe 11 septembrie in SUA au demonstrat in mod clar necesitatea intreprinderii de catre comunitatea internaționala a unor masuri comune in scopul luptei cu terorismul internațional. Statele GUAM au susținut acțiunile coaliției internaționale antiteroriste semnand o declarație comuna prin care au condamnat actele teroriste indreptate spre subminarea stabilitații și securitații internaționale. Pe parcursul intrunirilor Miniștrilor Afacerilor de Externe in New York in contextul GUAM și GUAM-SUA au fost aprobate un șir de decizii politice, care vizeaza problemele dezvoltarii, a cooperarii multelaterale a statelor GUAM , referitor la activizarea eforturilor pentru realizarea masurilor in cadrul stategiei complexe a acțiunilor comune a statelor GUAM in lupta cu terorismul.

Astfel, GUAM cooperareaza cu NATO. Aceasta cooperare a inceput sa se accelereze din decembrie 2002 cu un program de dezvoltare a pieței și a controlului vamal in combaterea crimei organizate și a traficului de droguri. In mai 2003 este adoptat un proiect intre aceste doua parți. Ca rezultat SUA a acordat 46 mil. de dolari in susținirea de baza a proiectului. Unele din punctele forte ale acestuia au fost:

1. Antrenarea unitaților mobile anti-teroriste in apararea și combaterea terorismului;

2. Dezvoltarea centrelor de schimburi de informație desemnate cu scopul combaterii terorismului, crimei organizate și a traficului de droguri;

3. Crearea unei Adunari Parlamentare GUAM.

De asemenea țarile care fac parte din GUAM au o așezare strategica in Bazinul Caspic și Marea Neagra, aceasta a fost o zona de intens interes geopolitic in competiția dintre Washington și Moscova (interes energetic, transporturilor). Așadar, scopul prezent a SUA este de a menține GUUAM ca pe o structura activa și in funcțiune. Dintre statele GUAM, Ukraina este in vizorul principal de interes a SUA.

Interesul UE pentru GUAM

Capacitatea GUAM de a supraviețui și de a se dezvolta este direct proporționala cu interesul UE in regiunea respectiva. De aceea, acest interes ar trebui sa fie susținut de țarile membre GUAM. Inițial, interesul respectiv se baza pe posibilitatea dezvoltarii așa-zisului "Coridor de transport Europa-Caucaz-Marea Caspica" , o eventuala restaurație a "Drumului Matasii", care deschidea accesul spre regiunile bogate cu hidrocarburi ale Asiei Mijlocii. Incapacitatea anterioara a statelor membre GUAM de a atinge scopurile declarate și deci de a menține interesul UE pentru aceasta organizație regionala se incearca acum a fi depașita prin imprimarea unor noi valențe acesteia.

Invitarea la intanirea la varf a GUAM de la Chișinau a reprezentanților Bulgariei, Romaniei, Ungariei, Poloniei, Țarilor Baltice deschide perspective pentru depașirea cooperarii in cadrul GUAM prin atragerea interesului fața de proiecte geopolitice mult mai ample, precum bazinul Marii Negre și cooperarea Marea Baltica - Marea Neagra, arealuri care reprezinta verigi de conexiune a Occidentului cu Asia Mijlocie. Anume fața de aceste perspective ar putea exista un interes sporit al UE.

Chiar daca interesele economice ale UE in regiune țin de o perspectiva mai indepartata, totuși interesul pentru stabilitate politica și securitate ar trebui sa fie unul extrem de profilat, dat fiind faptul ca traficul și migrația ilegale in regiune reprezinta o amenințare comuna.

Concluzii

Pornind de la transformarile care au avut loc in spatiul GUAM in ultimul an, Romania este pregatita sa impartaseasca din experienta sa tarilor GUAM in materie de constructie democratica, prin valorificarea experientei sale in cadrul cooperarii structurilor dezvoltate in Sud-Estul Europei si sa actioneze ca punte de legatura intre acestea si Europa Occidentala.  

Romania are capacitatea si dorinta de a facilita cooperarea in cadrul GUAM. Experienta Romaniei in cooperare operationala in Sud - Estul Europei va putea fi folosita si in spatiul GUAM.

Practica democratica, relatiile cu minoritatile, experienta in instituirea unei economii de piata functionale, in stabilirea relatiilor de buna vecinatate pot fi transferate catre spatiul GUAM - diferentiat, pe palierele de interes date de specificul relatiei cu fiecare stat membru al acestei grupari.