Crestin-Democratia

Crestin-Democratia

Crestin-democratia este o miscare politica si o doctrina de sinteza ce isi declara ca vocatie asigurarea continuitatii civilizatiei umane de sorginte europeana (traditia clasica si crestina), considerand ca aceasta civilizatie presupune subordonarea intereselor fata de principii.

Dupa Enciclopedia Hutchinson, crestin-democratia desemneaza "ideologia unor partide active in Europa de Vest (mai ales in Italia, RFG si Franta) dupa cel de-al doilea razboi mondial. Crestin-democratii sunt conservatori moderati, care cred in economia mixta si asigurarea bunasta-rii sociale. Ei se opun atat comunismului, cat si fascismului, si sunt in favoarea integrarii europene".

Alaturi de liberalism si social-democratie, crestin-democratia este unul dintre curentele dominante (daca ne gandim la reprezentarea in Parlamentul European) ale scenei politice europene de astazi. Pe de alta parte, dezvoltarea partidelor democrat-crestine in diferitele tari a aratat ca ele nu au o doctrina identica. Pornind de la aceleasi principii fundamen-tale, doctrinele partidelor crestin-democrate au fost adaptate conditiilor concrete, la scara nationala.

Astazi, crestin-democratia este denumirea unei miscari politice a carei doctrina se deosebeste de celelalte atat prin modul de abordare a problematicii societale, cat si prin interesele si optiunile avute in vedere. Daca altor doctrine le sunt proprii abordari materialiste, cea crestin-democrata are o abordare spiritual-materialista. Daca alte doctrine apara cu precadere interesele unei anumite clase sau categorii sociale, cea crestin-democrata se adreseaza, aproape in egala masura, tuturor claselor si categoriilor sociale.

Denumirea de "crestin-democratie" este data de binomul format din elementele "crestin" si "democratie". Imbinarea organica a celor doua elemente adanceste continutul binomului, care capata astfel caracte-ristici deosebite de cele specifice fiecarui element in parte sau amandu-rora, dar alaturate mecanic. A fi crestin-democrat inseamna a adera la ideile si principiile acestei doctrine, indiferent de apartenenta la un cult crestin sau altul.

Ideea centrala a crestin-democratiei  este aceea ca realizarea omului se desavarseste pe plan spiritual, dar ea nu se poate infaptui daca persoana este supusa lipsurilor materiale. Prosperitatea este un mijloc, dar nu un scop in sine, fiind necesara o organizare economico-sociala bazata pe parteneriat. Valorile fundamentale ale crestin-democratiei sunt libertatea, solidaritatea si dreptatea.

Principiile pe care se bazeaza crestin-democratia sunt:

1. Personalismul, care presupune respectarea naturii unice si ori-ginale a fiecarui om, cu posibilitatea deplinei realizari a capacitatilor sale. Economicul neputand fi separat de social, politica sociala trebuie sa aiba ca preocupare centrala demnitatea si responsabilitatea persoanei in interactiune cu societatea (ceea ce presupune drepturi si obligatii).

2. Solidaritatea, care presupune participarea naturala la eforturile comunitatii. Solidaritatea este justificata prin natura sociala a omului si prin urmatoarele idei de sorginte biblica: oamenii sunt egali intre ei pen-tru ca sunt copiii lui Dumnezeu; fiecare trebuie sa-si respecte semenul, pentru ca acesta este creatie divina.

Aceasta egalitate nu este vazuta nicidecum in sens socialist, ci mai degraba ca egalitate in drepturi si responsabilitati, egalitate a sanselor si egalitate a aspiratiilor de autorealizare ale fiecaruia.

3. Subsidiaritatea este un termen ce provine din latinescul subsidi-arius, fiind adus la rang de principiu de catre Wilhelm von Kettlier (in secolul al XIX-lea) si preluat apoi de o enciclica papala din 1931. El desemneaza o actiune complementara sau auxiliara in sprijinul unei alte actiuni principale. Acest principiu rezulta din corelatia intre urmatoarele idei: a) asigurarea autonomiei centrelor de decizie de la nivelurile "infe-rioare" (bazale) ale societatii; b) obligatia organismelor de la nivelurile "superioare" ale societatii de a le ajuta pe cele de la nivelurile "infe-rioare" si de a le suplini daca si cat este necesar. Asa cum apare in Pro-gramul CDU (Uniunea Crestin-Democrata din Germania), "ceea ce cetateanul poate realiza la fel de bine si singur, in familie sau in colabo-rare benevola cu altii, i se poate lasa in seama. () Principiul subsidiari-tatii cere insa de la comunitatile mai mari, in ultima instanta de la nivelul statal, sa devina in mod necesar active, atunci cand exigentele politicii de organizare sociala depasesc capacitatea indivizilor sau a comunitatilor mai mici".

Consecinte ale principiilor crestin-democrate:

Crestin-democratia se impotriveste:

- oricarei discriminari care nu se bazeaza pe merit;

- interventiei statului, in afara subsidiaritatii;

- imbogatirii prin saracirea altora (adica realizarii binelui personal in detrimentul binelui comun);

Crestin-democratia sustine:

- libertatea personala, in acord cu respectul libertatii tuturor;

- egalitatea sanselor;

- proprietatea privata;

- bunastarea si progresul social.

Conceptul economic al democratiei crestine

Economia sociala de piata (un concept introdus de crestin-demo-crati) se defineste ca o economie in care:

a) legea liberei concurente si mecanismele pietei functioneaza, dar sunt atenuate in sensul realizarii dreptatii pentru toti;

b) este restabilita ierarhia naturala dintre prestarea unui serviciu si justa lui remunerare (diferenta dintre beneficiu si profit);

c) accesul la proprietate este deschis in modul cel mai larg si mai echitabil posibil;

d) categoriile defavorizate economic (pensionari, someri etc.) sunt protejate.

CDU a introdus in programul sau conceptul de "economie ecolo-gica si sociala de piata", despre care afirma ca se afla in contradictie cu economia planificata socialista si cu formele de economie necontrolata de factura liberala.

Doctrina crestin-democrata in 15 idei-reper

Rafael Caldera a propus un grupaj ideatic doctrinar fundamental al crestin-democratiei:

Ideea de spiritualitate, conceptia crestin-democrata neepuizan-du-se in planul material.

2. Ideea de subordonare a politicului normelor morale. Crestin-democratia imbratiseaza pragmatismul, dar numai pana la limita neincal-carii principiilor fundamentale si a normelor morale.

3. Ideea de demnitate a persoanei umane.

4. Ideea de bine comun. Crestin-democratia intelege ca este nece-sara asigurarea conditiilor pentru ca fiecare sa-si poata realiza, cat mai bine posibil, obiectivele proprii spre atingerea binelui personal. Dar binele personal este considerat incomplet si chiar iluzoriu, daca nu este intregit de binele comun.

5. Ideea de perfectibilitate a societatii civile. Crestin-democratia considera ca nu exista solutii mai bune pentru problemele sociale ale omenirii decat cele oferite de conceptia sociala a crestinismului, prin ideile de stimulare personala si comunitara, de dreptate, responsabilitate si solidaritate.

6. Ideeea de valoare fundamentala a muncii, din care rezulta atat binele personal, cat si cel comun.

7. Ideea de proprietate. Conceptul de valoare fundamentala a muncii atrage dupa sine pe cel de proprietate. Valorile produse de om prin munca sa devin proprietatea acestuia, care, intregita cu suprematia persoanei umane fata de orice obiect, este determinanta in societate. De aceea, crestin-democratia apara proprietatea si sustine dreptul proprieta-rului de a-si folosi bunurile spre binele personal, dar nu impotriva intere-selor comunitatii.

8. Ideea de necesitate a statului ca promotor al binelui comun. Crestin-democratia considera statul ca fiind reprezentantul tuturor ceta-tenilor sai, subordonat normelor morale si strain arbitrariului. El trebuie sa existe si sa actioneze in spiritul a doua principii: responsabilitatea si subsidiaritatea.

9. Ideea de aparare a grupurilor sociale.

10. Ideea de solidaritate. Crestin-democratia dezaproba ceea ce numeste "egoismul liberal" si "ura marxista", carora le opune principiul solidaritatii. Acest principiu este extins la nivel planetar si de aceea ajutorarea tarilor sarace apare nu ca un act gratuit de bunavointa sau cu vreun scop de dominatie, ci ca o obligatie rezultata din solidaritatea uni-versala. Ajutorul trebuie sa vizeze, insa, de regula, dezvoltarea si numai ca exceptie consumul.

11. Ideea de democratie personalista. Primatul democratiei este poporul, dar acesta este privit ca un ansamblu organic de persoane umane, a caror demnitate si libertati trebuie respectate, ele fiind temelia ideii de democratie. De altfel, una dintre cele mai importante contributii crestin-democrate la gandirea politica contemporana o reprezinta valorifi-carea conceptului de persoana umana. Dezvoltarea nu trebuie sa fie o simpla acumulare de bunuri si servicii, o simpla crestere a productiei, ci un proces orientat spre satisfacerea nevoilor si aspiratiilor tuturor grupurilor sociale si ale fiecarei persoane din cadrul acestora.

12. Ideea de democratie comunitara. Desi proclama democratia personalista, crestin-democratia priveste critic spre individ, considerat categorie inferioara fata de persoana umana. Ea cultiva, deci, persoana umana si comunitatea, urmarind si sprijinind binele personal doar pana la limita de prejudiciere a binelui comunitar. De asemenea, crestin-demo-cratia face din dreptatea in justitie o problema capitala pentru democratie, dar pune chiar mai presus de aceasta dreptatea sociala. Comunitarismul a devenit un "blazon" al crestin-democratiei, conceptul extinzandu-se pe toate planurile societatii.

13. Ideea de democratie pluralista. Conceptul de pluralism este vazut in dubla ipostaza, ca pluralism ideologic si social.

14. Ideea de democratie participativa. Crestin-democratia isi propune sa asigure participarea cetatenilor la procesul decizional, depa-sindu-se astfel nivelul formal al democratiei si punctul ei cel mai slab. Participarea continua si pe deplin constienta a maselor largi la procesul decizional atrage dupa sine respingerea atat a statului-providenta, cat si a statului-paznic de noapte.

15. Ideea de democratie organica.