Peisajul literar in cadrul Gandirii si al ideologiei gandirist ortodoxiste

Peisajul literar in cadrul Gandirii  si al ideologiei gandirist ortodoxiste

Latura gandirii estetice este marcata de aceeasi dominanta a religiozitatii, din perspectiva ideologiei gandirist-ortodoxiste. Este o orientare estetica teologica (N.Crainic, Sensul teologic al frumosului, in Gandirea, nr.7-9, 1932; volumul Nostalgia paradisului, Bucuresti, Cugetarea, 1940) fundamentata pe scrieri teologice crestine (precum cele ale lui Dionisie Areopagitul, parintele teologiei rasaritene, al gandirii crestine, in general). Frumosul artistic (arta) este un reflex al frumosului divin; arta conduce spiritul uman spre frumusetea absoluta si indeplineste o functie asemanatoare functiei religiei: "revelatia divina". In mod particular, arta cuvantului (literatura) se circumscrie acelorasi principii estetice, ideologia estetica gandirist-ortodoxista afirmand superioritatea artei si a literaturii de inspiratie religioasa. N. Crainic deplange lipsa unei literaturi romane de orientare religioasa: "Religiozitatea. Iata un aspect extrem de interesant al sufletului romanesc, pe care literatura noastra nu l-a explorat inca" (Crainic, Spre europenizare, in Cuvantul, II, nr.153, 1925). Gandiristii ortodoxisti pledeaza si sustin o literatura cu fundament reliogis-ortodox. Linia traditionalista este sustinuta in sens ortodoxist si de Cezar Petrescu, care in articolele sale condamna "modernismul de astazi", "prejudecata actualitatii, idolatrizarea neconditionata a noutatii"

La celalalt pol, intr-o pozitie de combatere a acestei ideologii estetice literare, se ridica din nou vocea lui L.Blaga, principalul oponent la tendintele de indreptare a literaturii spre religie (ortodoxa) si la adresa unor scriitori sensibilizati de aceasta linie doctrinara (in Etnografie si arta, publicat in Cuvantul, 1925).

x

Privit in ansamblu, grupul de scriitori (poeti, prozatori, dramaturgi) si de critici literari este eterogen, Gandirea - revista in primul rand literara - avand o configurare eclectica. Un climat al Gandirii, un spirit coagulant a existat, colaboratorii revistei Gandirea fiind legati spiritual. Dar nu doctrina gandirist-ortodoxista a constituit acest liant, caci putini au fost scriitorii de orientare cu adevarat ortodoxista.

Gandirea are o configurare eclectica si poseda ca titlu legitim de glorie faptul ca a adapostit in paginile ei o mare cantitate de opere care imbogatesc substantial fondul literaturii nationale, beneficiind de colaborarea unora dintre cei mai talentati scriitori ai timpului.

Alaturi de traditionalisti, intre care cel mai prestigios este considerat V.Voiculescu (mult eloigiat de Crainic si de alti gandiristi pentru orientarea sa poetica religioasa), se remarca in paginile revistei poeti si prozatori, moderni ca expresivitate literar-artistica: Al.Philippide, Adrian Maniu, Camil Petrescu, I.Vinea si L. Blaga, fondator al revistei si unul dintre cei mai fideli dintre scriitorii Gandirii, unde a scris vreme de 20 de ani (A parasit revista tarziu, in 1941, delimitandu-se de devierea ei ideologica finala).

Referitor la peisajul literar al Gandirii, L.Blaga distinge producerea unei "bogate flore de poezie religioasa" alaturi de o poezie "de sensibilitate metafizica", semnaland prezenta unor poeti care "s-au mentinut cu strictete in ogasele dogmatice ale ortodoxiei crestine" fata de altii care s-au indepartat de sugestiile doctrinare, luandu-si creativ "o anume libertate creatoare fata de motivele crestine, convertindu-le in mituri si viziuni inedite, urmand, poate, fara a sti, indemnurile spre eresuri ale imaginatiei si gandirii populare" (in Inceputurile si cadrul unei prietenii, in Gandirea, XVIII, nr.1, 1939, p.226). Situat frecvent in polemica de idei cu gandiristii ortodoxisti si chiar criticat pentru aceasta (de N.Crainic; de D.Staniloae, in Pozitia domnului Blaga fata de crestinism si ortodoxie), scriitorul Lucian Blaga nu poate fi considerat nicidecum un "ortodoxist" (G.Calinescu, Istoria lieraturii romane), el fiind creatorul "de sensibilitate metafizica", de influenta moderna expresionista, care a valorificat, in toata libertatea creatoare, substratul pagan (mituri, eresuri, credinte necanionice) al religiozitatii populare. Se numara printre scriitorii cei mai apreciati valoric, considerat "intaiul nostru scriitor care dilata in flacara marii arte mitul national"; lirica sa este pretuita chiar daca nu are un fond crestin, pentru "aderenta la misterul transcendent" (Gandirea, XXII, nr.7,1943, p. 365)

In ciuda ecoului curentului de idei gandirist - ortodoxist in epoca, creatia literara avea sa cunoasca influente slabe comparativ diversitatea si complexitatea fenomenului literar interbelic, marcat de evidente linii moderniste de dezvoltare.

Reflexe ale ideologiei gandiriste marcheaza doar unele evolutii poetice ale unor scriitori ca Vasile Voiculescu, Ion Pillat (doar cu un segment din lirica sa, cu volumul "Bi serica de altadata"), Matei Alexandrescu, chiar Nichifor Crainic, care sunt traditionalisti de tendinta religioasa, fara a putea fi numiti chiar "ortodoxisti", prin aplicatii literare doctrinare.

In acest din urma sens, poezie cu adevarat ortodoxista este elaborata de scriitori ca Sandu Tudor, Paul Sterian, George A. Petre, Constantin Goran, Octavian Sireagu, care aplica programatic anumite idei din articole de doctrina, abordeaza cu perseverenta teme sacrale, descriu ceremonii cultice, utilizeaza un limbajul ecleziastic, din literatura veche religioasa; "sunt poeti nu atat religiosi, cat bisericosi" (D.Micu, Gandirea si gandirismul, p. 641)

Poezie tipic ortodoxista scrie, in special, Sandu Tudor, practicand liric un ortodoxism ritualistic (volumul Comornic, 1925). In Gandirea publica poezie religioasa, incarcata de atitudini si formule ritualice, intr-un limbaj poetic dominat de termeni religi osi. In universul liric dominant religios sunt inserate imagini etnografice si folclorice specifice universului traditional-rural, deseori pe un fundal de atmosfera medievala.

Azi am implinit

leatul de voinic.

Precistei smerit

m-am rugat cu glas

pan ceara-si topi

lacrimile-n pic

trei coti de faclii

la iconostas.

Tusa in cerdac

cu arnici si fir

mi-a ales din ac

pe strai de casmir

herbul porumbac.

Pe cand un diac

mi-a scris in uric:

Din ce neam ma trag

Cum am fost de mic

paic, copil domnesc

si cum am intrat

in cin boieresc. (Plecare in voinicie)

Sau:

Surioare bocitoare,

lacrami mari de jelitoare,,

cantec de ultima seara,

planset de gura amara. (Varianta de bocet la zorii zilei)

Alteori versurile pastiseaza textele din cartile de cult:

Tu, Doamne, Tata!

Ca alta data

cu glas inalt

de psalt,

vreau sa Te cant,

fara cuvant

rotund invatat,

cu reflex curat

vreau sa Te cant. (Stihuri de psalt nou)

"Cu aceste particularitati, productia poetica a lui Sandu Tudor apartine mai mult literaturii cultice decat literaturii, si studiul ei intra, in consecinta, de drept, mai curand in atributia teologilor decat in aceea istoricilor literari"(D.Micu, op.cit., p. 646).

Paul Sterian, (un alt colaborator la Gandirea, in perioada 1928-1933)- este autorul unei lirici de inspiratie evanghelica si tinuta ortodoxa, dar si al unei poezii in care imbina starea de evlavie si bufoneria, lirismul si nota parodica (persiflatoare), accente ortodoxiste si modernist-dadaiste (volumul Pregatiri pentru calatoria din urma):

Cerul si-a apropiat palaria

n-ai unde cadea

Gravitatea nu mai functioneaza

Aripi imi cresc

Nu pot sa ma spanzur.

Dumnezeu a dat decretul

din 14 martie 1938

nemaipermitand nicio moarte

de voie sau de nevoie

Icoana trinitatii este descrisa caricatural, lirismul evoluand intre zeflemea:

Dumnezeu e foarte batran

ca un om foarte batran

cu barba mare de zapada

si pare sa fie foarte cumsecade

si foarte bun:

daca te uiti la icoana cand aprinzi lumanari,

pe buze vezi cum ii flutura binecuvantari.

Autorul nu urmareste sa discrediteze ortodoxismul, ci dimpotriva incearca "sa revita lizeze intr-un fel inedit inspiratia religioasa, exprimand framantari, aspiratii mistice cu o tehnica ultramoderna, sa realizeze o fuziune intre ortodoxism si modernismul extrem. Procedarea e aceeasi, in fond, cu a arhitectilor care construiesc biserici in stil cubist si a compozitorilor care au transpus liturghia pe muzica de jazz".(D.Micu, op. cit., p. 653)

Manifest ortodoxa este si lirica oradeanului George A. Petre, care si-a intitulat prima culegere Dumnezau (Oradea, 1928), cu rugaciuni, imniuri, meditatii. Fara sa activeze in cadrul Gandirii, se impun in constinta timpului alti doi autori de poezie religioasa:

Octavian Sireagu si Constantin Goran (cu numeroase rugaciuni, evocari biblice, imnuri de slava a divinului).