Ideologia politica gandirista

Ideologia politica gandirista

Fundamentul ideologiei gandiriste este unul religios: ortodoxismul. Prin teoreticienii publicisti in frunte cu Nichifor Crainic, Radu Dragnea, Petre Marcu-Bals s.a. revista Gandirea a sustinut politizarea tuturor actiunilor spirituale, a legat istoria, teologia, sociologia, estetica, filozofia culturii, ideologia literara de politica.

In faza de inceput si de apogeu, orientarea ideologica gandirist - ortodoxista este proorientalista si antioccidentalista. In consens cu alti teoreticieni de la Gandirea, mentorul gruparii, Nichifor Crainic consemneaza cu convingere, in articolele sale (Politica si ortodoxie, Parsifal, Sensul traditiei) ca "organismul cultural al Occidentului european a intrat in faza civilizatorica a batranetii" si "orientarea noastra nu poate fi decat spre Orient, adica spre noi insine."

Viziunea politica este cea a unei "democratii nationale" care insemna - in acceptia data de mentorul gandirismului, N.Crainic - "democratie evanghelica". Ideea centrala este cea a regenerarii ortodoxiei prin integrarea ei organica in viata nationala si de stat (N. Crainic, Politica si ortodoxie, in Gandirea, III, nr. 5, 1 noiembrie, 1923)

Faza de declin a Gandirii coincide cu o mutatie pregnanta in planul ideologiei politice , cu o intoarcere spre Occident motivata printr-o directionare legionara de extrema dreapta, cu apologia a doua modele, cel italian al lui Mussolini si cel german. N.Crainic elaboreaza un intreg Program al statului etnocratic, in care sustine "nationalismul crestin" cu rol de instrument al "noii ordini" in Romania. In contextul politicii interne, Gandirea si alte publicatii inrudite ca profil, Calendarul, Sfarma-piatra, devin organe de raspandire a ideologiei legionare.

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Occidentalismul politic gandirist este initial proitalian (pana in 1940), fondat pe ideea "Romei universale", "stapana si capitala lumii" si pe elogierea lui Mussolini si a politicii lui, o "politica de expansiune ideologica", care spre regretul lui Crainic "nu utilizeaza suficient ideea de latinitate" (N.Crainic, articolul Roma universala, p. 172/ Gandirea).

Si astfel, in perioada sa de declin, gandirismul este orientat ideologic, prin exgetii sai de frunte, dinspre apologia ortodoxista spre cea catolica, prin aceasta fileira proitaliana musolinica. In exgezele tarzii ale lui Crainic, imaginea lui Mussolini (considerat un apologet al catolicismului) este adusa la nivelul sacrului, acesta fiind asezat pe aceeasi treapta cu isus: si un apologet al catolicismului "De la Isus Hristos incoace un singur mare educator s-a ivit in omenire si acesta e Bendito Mussolini"(Crestinismul si fascismul, in Gandirea, XVI, 3, 1937, p.98).

Ulterior, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, orientarea ideologica politica occidentalista devine progermana, centrata pe imaginea elogiata a lui Hitler (Crainic, Hitler, bratul Europei")