Formarea constiintei istorice

Formarea constiintei istorice

Definire:

Formarea constiintei istorice = incercarea de a construi identitatea unui popor/a unei natiuni prin raportarea la alte popoare/natiuni, urmarind

1. situarea in timp si spatiu
2. evenimentele istorice
3. limba
4. cultura si civilizatia
5. mentalitatile.

Incepand cu secolul XVIII, destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata religioasa si de activitatea mitropolitilor, a preotilor sau a calugarilor.

Prin influenta ideilor umaniste, boieri luminati incearca sa recupereze trecutul istoric, pentru a nu fi "inecat in uitare". In operele lor istoriografice, ei vor demonstra, pentru prima data, ideea unitatii de neam si de limba a romanilor.

Scrieri ce au format formarea constiintei istorice:

Dimirie Cantemir

"Istoria Ieroglifica"

"Descrierea Moldovei"

Ion Neculce

"Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabijna-Voda pana la a II a domnie a lui Constantin Mavrocordat"

"O sama de cuvinte" - Legenda a III-a

Miron Costin

"Letopisetul Tarii Moldovei"

"De neamul moldovenilor"

Grigore Ureche

"Letopisetul Tarii Moldovei" - Portretul lui Stefan cel Mare

"Istoriile domnilor Tarii Romanesti"

Constantin Cantacuzino

"Istoria Tarii Romanesti dintru inceput"

Cronica serie de insemnari,obisnuite mai ales din evul mediu, care cuprinde o inregistrare cronologica (necritica) a evenimentelor sociale , politice si familiale; scriere care cuprinde asemenea insemnari.

Umanismul

Termenul de Umanism (din latina: humanitas = omenie, manitate) reprezinta pozitie filozofica care pune omul si valorile umane mai presus de orice , orientandu-se in special asupra omului ca individ.

Se dezvolta in tara noastra incepand cu sec al XVII-lea , atunci cand apar primii carturari: Grigore Ureche ,Miron Costin, Ion Neculce , Dimitrie Cantemir si stolnicul Constantin Cantacuzino.

Grigore Ureche

Cronicar moldovean

Fiu al lui Nestor Ureche, mare logofat al Moldovei, unul dintre cei mai bogati si mai influenti boieri ai vremii sale.

In timpul domniei lui Vasile Lupu , devine unul dintre sfetnicii lui de incredere.

Intre anii1642 si 1647, redacteza "Letopisetul Tarii Moldovei", singura sa lucrare cunoscuta, ramasa neterminata. Aceasta  marcheaza inceputul istoriografiei in limba romana.

"Letopisetul Tarii Moldovei" - portretul lui Stefan cel Mare

"Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu, manios si degrabu varsatoriu de sange nevinovat, de multe ori la ospete omoriea fara judetu. Amintrilea era om intreg la hire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a-l acoperi, si unde nu gandiiai acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l ai sai, sa nu indarapteze. Si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut jos, se radica deasupra biruitorilor"

Miron Costin

Cronicar moldovean

Face studii in Polonia, iar dupa intoarcerea in tara are functii militare si diplomatice importante

Scrie "Letopisetul Tarii Moldovei", reconstituind evenimentele petrecute intre 1595 si 1661, poemul filozofic "Viiata Lumii" si "De neamul moldovenilor", lucrare in care demonstreaza originea latina a romanilor.

Letopisetul Tarii Moldovei - Miron Costin

T    Este o lucrare care prezinta domniile unor voievozi, dar si faptele oamenilor mai de seama ai acelei perioade din istoria noastra.

T    Cronicarul povesteste cu pasiune ce s-a intamplat cu fiecare voievod in parte si cu multi oameni care au trait sub domnia sa.

T    Perioada istorica despre care vorbeste cronicarul este plasata intre anii 1594-1675.

T    Intre tipurile de portret realizate de Miron Costin se incriu si portretul heraldic, portret narativ si portret de sintetizare sintagmatica.

Ion Neculce

Este continuatorul lui Miron Costin, fiind contemporan cu decapitarea lui.

Dupa implinirea varstei de 60 de ani, intors din exil incepe sa scrie "Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija - Voda pana la Constantin Mavrocordat", deci de unde il lasase Miron Costin.

Neculce isi castiga faima prin opera "O sama de cuvinte", care cuprinde 42 de legendeasezate in introducerea letopisetului sau.

Legendele reprezinta scurte povestiri caracterizate prin: unitatea actiunii, acuratetea stilului, texte care prezinta fapte legate de o epoca istorica sau viata unui voievod.

Cel care se afla in centrul evenimentelor, in majoritatea legendelor, este Stefan cel Mare.

"Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a II-a domnie a lui Constantin Mavrocordat"

Este cea mai importanta dintre toate cronicile moldovenesti pentru evolutia prozei literare prin arta naratiunii, dovedind talentul de povestitor innascut al autorului. Lucrarea, preponderent memorialistica, selectioneaza din multitudinea de evenimente traite atitudini omenesti care imprima o directie dramatica destinului uman.

Cronicarul este intemeietorul portretului anectodic, din care lipseste descrierea, detaliile de caracterizare morala si psihologica adunandu-se din intamplari pline de viata.

Istoria, nu numai un basm

Miron Costin, cronicarul continuator al operei lui Ureche, defineste istoria nu numai ca o relatare a faptelor trecute, o povestire epica, dar un instrument spre folosul omului, din care acesta sa invete.

"Deci fratilor cetitorilor cu cat va veti indemna a citi pre acest letopisetu mai mult cu atat veti sti a va feri de primejdii si veti fi mai invatati a dare raspunsuri la sfaturi, la domn si la noroade de cinste"

(Miron Costin)

Patriotismul

• Definitorie pentru opera cronicarilor nu este numai aceasta dimensiune moralista, ci si perspectiva asupra patriotismului si etnogenezei poporului roman.
• Cronicarii sustin descendenta poporului roman din cel roman (latin) prin diverse argumente.

Dreptatea Suprema

Ion Neculce creaza o opera istorica de sinteza, astfel ca, in scrierile sale se pot gasi trasaturi literar-artistice, morale.

"Ce, fratilor moldoveni, rogu-va sa luati aminte, sa va invatati si sa va paziti. Oricat ar fi in cinste la vrun domn, bine este sa-i slujesti cu dreptate, ca de la Dumnedzau ai plata. Dar cu domnul niciodata sa pribegesti, macar cum ar hi, si nu numai in tara streina, ce nici in Tarigrad cu dansul sa nu mergi, fiind tu moldovan".

(Ion Neculce)

Intre istorie si literatura

• Fiind vorba despre manifestarile constiintei istorice in literatura romana, se poate ridica intrebarea daca opera cronicarilor are si valente artistico-literare.
• Adevarul este ca, desi valorosi pentru istorie, cronicarii au reprezentat si prima generatie de scriitori, de autori de literatura.

Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea limbii si literaturii romane

• De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi.
• In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporanii sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale.

Limba latina si limba romana

• Unul dintre cele mai puternice argumente in demonstrarea continuitatii latine pe teritoriul Tarilor Romane este asemanarea intre limbile celor doua popoare.
• In prima faza, istoricii se refera la fondul lexical (la vocabular), insa apoi se vorbeste si despre sintaxa (constructia frazei).

Studiul limbii

In cazul limbii romane vorbim despre aproximativ 70% din cuvinte provenite din latina, restul fiind de provenienta slava (termeni arhaici, bisericesti), greaca (ex. buzunar, folos, proaspat), maghiara (ex. oras, a cheltui) si turca (cafea, cutie, papuc).

Argumentele istorice

• Dupa cum s-a demonstrat, limba, religia, obiceiurile, gastronomia, moda si - cel mai important - istoria au dus la o autodefinire a romanilor ca popor de sine statator si la o mai mare apropiere intre ei si Europa.
• Formarea constiintei istorice a insemnat asadar identificare pe mai multe nivele cu latinitatea veche si chiar cu noul, prosperul, Occident.

Concluzii

• Cronicarii moldoveni si munteni au pus bazele procesului de constituire a istoriografiei romanesti, cave va face posibila aparitia in epoca pasoptista a primilor istorici romani in acceptia moderna a termenului: Mihail Kogalniceanu si Nicolae Balcescu.
• Afirmatia facuta Grigore Ureche, potrivit careia "toti de la Rim se trag", a fost reluata de Miron Costin in cronica sa si dezvoltata in tratatul "De neamul moldovenilor".
• Ideea romanitatii poporului roman, pusa de cronicari in legatura cu aceea a latinitatii limbii romane, a contribuit la formarea constiintei nationale.

Sursa: www.wikipedia.org

www.referatele.com

Manual de Limba si Literatura Romana

de cls. a XI-A Editura ART