Formele derivate ale verbului triconsonantic - limba araba

FORMELE DERIVATE ALE VERBULUI TRICONSONANTIC - LIMBA ARABA

Pornind de la tema primitiva a verbului triconsonantic, cu ajutorul flexiunii interne si al afixelor, se deriva o serie de teme cu sensuri noi, mai mult sai mai putin legate de sensul formei de baza, uneori cu nuante foarte subtile. Aceste posibilitati originale de derivare ofera limbii arabe o abundenta de verbe care la randul lor permit derivarea a numeroase forme nominale.

1. In mod conventional aceste teme verbale au fost numite de catre orientalisti forme si au fost numerotate cu cifre romane de la I la XV. Nici gramaticii arabi nu au avut un termen special pentru denumirea acestora. Prin opozitie cu forma primitiva pe care au numit-o mu arrad "nud", ei au numit aceste teme verbale noi mazīd fīhi "augmentate, largite". Uneori s-au uzat de termenul naw' ,pl. 'anwa' "fel, categorie, forma, specie" pentru ceea ce autorii europeni au numit forme verbale, expresie care va fi utilizata si in cursul de fata.  

Autorii arabi au marcat aceste forme cu tipare derivate de la radacina فعل f'l si in lucrarile de lexicolografice le-au dispus in ordinea sporirii numarului literelor care intra in alcatuirea lor, fara a le numerota. Formele cu o singura litera adaugata au fost numite cvadrilitere ( رُباعي ruba'iyy). Aceasta a patra litera apare fie intr-o consoana geminata (forma II   fie ca vocala lunga (forma III fie ca un prefix (forma IV Formele cu doua litere adaugate au fost numite "verbe cu cinci litere" umasiyy). La procedeele mentionate, pentru obtinerea acestor forme s-a recurs si la afixe: forma V forma VI تَفاعَلَ , forma VII forma VIII forma IX Formele in care au aparut adaugate trei litere au fost numite "verbe cu sase litere" sudasiyy). Ele au provenit din procedeele mentionate la care s-a adaugat si reduplicarea: forma X اِسْتَفْعَلَ , forma XI أفْعالَّ , forma XII forma XIII forma XIV , forma XV

In dictionarele bilingve si in gramaticile limbii arabe alcatuite de orientalisti acete forme au fot dispuse in ordine numerica. In unele dictionare si lucrari este mentionata doar cifra cu care este numerotata forma respectiva, ea putand sa fie derivata de orice cunoscator al limbii arabe, ca si de persoanele care studiaza aceasta limba. In alte dictionare si lucrari, se mentioneaza, numerotata sau nenumerotata, persoana a treia masculin indeplinit a formei respective.

Cele patrusprezece forme, se pot deriva, teoretic, de la orice tema verbala trilitera, dar in realitate nici o radacina nu are toate aceste forme. In limba contemporana sunt productive doar formele II-X, cu exceptia formei IX care a dat un numar limitat de verbe. Dintre celelalte forme doar XII a fost mai productiva si datorita expresivitatii deosebite cateva vestigii ale acestei forme se intalnesc si in limba literara contemporana. Numarul formelor derivate variaza de la o radacina la alta in raport de importanta ei in sistemul lexical al limbii.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate principalele valori ale formelor derivate, indicatiile date avand totusi un caracter relativ caci in ultima instanta sensul unui verb au altul depinde de intrebuintare.

Formele derivate au tipare fixe, indiferent de vocalizarea celei de-a doua consoane radicale in forma primitiva. Vezi Tabela I care cuprinde formele cu derivatele lor verbale si nominale. In aceesi tabela sunt indicate: forma de neindeplinit, forma de imperativ, formele de participiu pasiv si activ si forma numelui de actiune.

Forma II-

Aceasta forma se deriva de la forma I prin dublarea R

Sensurile principale exprimate de aceasta forma sunt:

1. Intensiv si extensiv Aceasta semnificatie principala inglobeaza:

a) Efectuarea unei actiuni cu intensitate sau violenta ضَرَبَ "a bate" "a bate tare, violent", قَطَعَ "a rupe, a reteza"- قَطَّعَ "a rupe in bucati", كَسَرَ "a sparge"- كَسَّرَ "a face cioburi", نَظَرَ "a privi"- "a privi insistent sau indelung".

التفت الأبوّاب مذعوراً لكنّ الحجر اصاب الفانوس فأطفأه و حطمه

"Portarul a privit speriat, dar piatra a nimerit felinarul, l-a stins si l-a facut cioburi"(N.M., Awlad, 505)

b)Extinderea in timp: طَوَّفَ "a se roti de multe ori"- "a face ocol", جَوَّلَ "a se plimba mult si des"- جَالَ "a cutreiera", بكّى"a plange mult"- بَكَى "a plange"

"'Abbas a colindat indelung pe strazi"(Z.T., 77)

طَوَّفَ عبّاس طويلاً في ألظرقات

c) Intensitatea numerica si iterativitatea عَدَّدَ "a multiplica, a face numeros"- عّدَّ "a numara", رَدَّدّ"a repeta"- "a resinge, a raspunde", "a inmulti"- كَثَرَ"a fi mult".

d)Orientarea actiunii spre mai multe obiecte قَتَّلَ "a asasina"-قَتَلَ "a ucide", فَرَّقَ "a desparti, a dispersa, a scinda"- فَرَقَ"a separa".

e) Indeplinirea actiunii cu grija deosebita: نَفَّضَ "a scutura(praful)"- نَفَضَ"a scutura", نَفَّشَ "a pieptana cu grija (parul)"- نَفَشَ "a pieptana, a scarmana".

Sensul intensiv conduce deseori la sensul de cauzativ-factitiv. Subiectul activ este fie cauza actiunii, fie stimulatorul actiunii unui alt ubiect. Astfel de verbe se traduc prin "a face/pune/determina(pe cn.)sa faca(cv.)": "a face sa cunoasca, a face cunoscut, a defini", عَرَفَ " a sti"- عَلَّمَ "a face sa stie(cn.), a invata (pe cn.cv) عَلِمَ "a sti", "a da, face sa bea"- شَرِبَ "a bea".

3. Din sensul factitiv decurge nuanta de declarativ: "a face pe cn. sa apara ca cv, a numi pe cn. intr-o anumita functie, a declara pe cn.cv.": عظّم " a considera pe cineva mare", صَدّق "a considera pe cn.cv adevarat", كذّب "a crede pe cn." "a considera cv. pe cn. mincinos", خوّن "a califica, a trata ca tradator".

Unele verbe cu aceasta nuanta sunt denominative: وَزَّرَ"a numi pe cn. ministru"< وَزيرٌ "ministru", رأّسَ" a pune in fruntea, a numi un presedinte"< "presedinte". رأسٌ"cap".

4. Unele verbe de forma II sunt denominative. Ele indica:

a) Confectionarea, fabricarea, pregatirea obiectului respectiv sau intrebuintarea lui: خَبَّزَ "a face paine"< جُبز "paine", تَوَّجَ "a incorona"< تاج "coroana", جنَّح "a prevedea cu aripi"< جناح"aripa", خيَّمَ"a instala cortul/tabara"< خيمة "cort", بكّلَ "a inchide cu catarama"< بلاك "catarama", بلَّط "a pava cu dale" < بلاط "dale".

b) Devenirea, transformarea in obiectul respectiv au capatarea unor insusiri asemanatoare cu aceasta, mai ales in cazul unor nume de materii حَجَّرَ"a transforma in piatra, a pietrifica"< حجرٌ"piatra",جبّس "a imbraca, tencui cu gips"- جِبس "gips", ذهّب"a acoperi cu aur"- ذَهَب "aur", فضّض "a arginta"- فِضَّة "argint".

ما هذا ألواجب الذى يفرق المحبين و يرمل ألنِساء و ييتّم الأطفال ؟ "Ce necesitate este aceasta care-i desparte pe cei care iubesc, care transforma femeile in vaduve si pe copii in orfani?"(G.H.G.,255)

رمّل - أرملة "vaduva" يتّم -يتيم "orfan"

Un numar de verbe denominative exprima capatarea unei anumite culori de catre un obiect ca urmare a unei actiuni asupra lui. Astfel de verbe se deriva mai ales de la anumite materii si substante, dar mai ales de la adjective de culori: "a colora rosu cu hinna" - حِناء "numele unei plante", بيّض "a face alb, a inalbi" - أَبْيضُ"alb".

c) Indepartarea obiectului desemnat prin numele respectiv: قرّد "a indeparta capusile de pe un animal"- قُرادٌ "capusi", قذّي "a indeparta praful din ochi"- قذىً "fire de praf".

d) Atribuirea unei calitati: كَفَّر "a invinui pe cineva de necredinta"- كُفْر "necredinta", بوّبَ"a imparti in capitole, a clasifica"- باب "capitol".

e) Indreptarea intr-o anumita directie: شَرَّقَ"a se indrepta spre est"- شَرْق "est", غَرَّبَ"a se indrepta spre vest"- غَرْب"vest".

و شَرَّقَ في ألصحراء و غَرّبَ و رفى في ألجبلِ

"S-a indreptat spre est prin desert, spre vest si s-a urcat pe munte" (N.M., Awlad,310)

f) Redarea unor verbe care in limbile europene au sufix corespunzatoare sufixelor romanesti "-iza", "-ifica" : صنَّع "a industrializa"- صِناعة "industrie", دوّل"a internationaliza"- دَولة "stat", أمّم"a nationaliza"- أُمَة "natiune", ثَوَّرَ " a revolutionariza"- ثَوْرَةٌ "revolutie", عَرَّبَ"a arabiza"- عَرَبٌ"arab", مصَّرَ "a egipteniza"- مِصْرُ"Egipt", نَظَّرَ "a teoretiza"- نَظَرية "teorie", صَنَفَ "a clasifica"-"sort, clasa", نوَّعَ "a diversifica"- نَوع "fel, soi, sort"

5. Verbe intranzitive si calitative la forma I devin la forma II devin tranzitive: نَزَّلَ "a cobora pe cn."- نزل "a cobora", صَعَّدَ "a urca pe cn."- صَعِدَ"a urca", فَرَّحَ "a bucura pe cn."- فَرِحَ َ"a se bucura", حَسَّنَ "a imbunatatii, perfectiona(pe cn.,cv.), سَهَّلَ"a facilita cv."- سَهُلَ "a fi usor".

تسير الموسيقى امام العساكر الى الحرب فتجدد عزيمة حميتهم و تقويهم على الكفاح "Muzica merge inaintea ostilor la razboi si innoieste dorinta arzatoare a entuziasmului lor si-i starneste la lupta"(G.H.G.,37)

6. Verbele tranzitive la forma I devin la forma II dublu tranzitive: كَتَّبَ "a invata(pe cn.) sa scrie"- كَتَبَ "a scrie cv.", حمّلَ"a incarca cv.,pe cn."- حَمَلَ "a purta", عَلَّمَ "a invata pe cn. cv."- عَلِمَ "a sti cv."

7. Un tip deosebit de verbe de forma II este reprezentat de verbele rezultate din نَحْت na t, un tip special de compunere constand din abrevierea unor cuvinte diferite si imbinarea lor in elemente lexiale noi. Astfel de verbe contin in general ideea exprimata de o formula religioasa:  كَبَّرَ "a rosti formula الله ألأكْبرُ Allah este cel (mai) mare", هَلَّلَ "a rosti formula لا إلَهَ إلا الله" Nu exista alta divinitate decat Allah", سَبَّح "a rosti formula سُبحان الله (slava lui Allah)", سلَّمَ "a rosti formula ألسلامُ عليكُم (Pace voua!)".

8. De la verbele care nu au cele trei radicale consoane tari, forma II se deriva astfel:

a) La verbele care au una din radicale hamza nu survin nici un fel de modificari: أجّرَ "a inchiria cv. cuiva", أمّنَ "a asigura", رأَّسَ"a numi sef, cap, presedinte", هدّأ "a linisti pe cn."

b) La verbele care au la forma primitiva radicalele a doua si a treia identice, consoana geminata se mentine si dupa ea se repeta inca o data aceeasi consoana, formandu-se o a treia silaba: عزَّز "a consolida,a intari"- عَزَّ "a fi puternic", حَدَّدَ "a delimita, a stabili"- حَدَّ"a limita".

c) Verbele cu R1 consoana slaba pastreaza aceasta consoana la forma II in calitate de consoana silabica: وَجَّه "a indrepta spre, a orienta"-rad. وجه , "a uni"-rad. وَحَدَ,

يَسّر "a usura"-rad. يسر .

d) La verbele provenite de la radacini cu R2 consoana slaba, apare aceasta consoana geminata: حَوَّلَ"a transforma", طَوَّرَ"a dezvolta", عَيَّنَ "a numi", شَيَّدَ "a construi".

e) La verbele provenind de la radacini cu R3 consoana slaba apare in toate cazurile un a lung in loc de o a treia consoana radicala, notat prin alif maq ūra: سمّى "a numi"- اِسم "nume", صَفَّى"a purifica, a lichida"-rad. صفو ,

علّى "a ridica, a inalta"-rad. علو, غطو "a acoperi, a inveli"-rad. غطو , بكّى "a plange mult"-rad. بكى , بقّى "a mentine"-rad. بقى .

f) La verbele cu mai multe anomalii, se tine seama de regulile entionate care se combina: وصّى "a recomanda"-rad. وصى , سوّى "a reglemta"-rad. سوى , أيّد "a sprijini"-rad. أيد , أسّس "a intemeia"-rad. أسّ, أدّى "a indeplini"-rad. أدى.

9. Forma II, prin excelenta tranzitiva, este deosebit de productiva in lima contemporana, gratie expresivitatii sale. Foarte des, atunci cand nu adauga fata de forma I decat nuanta de intensiv, apare in locul acesteiadatorita comoditatii pe care o prezinta vocalizarea sa in comparatie cu forma I. Uneori apare si in locul formei IV cu valoarea cauzativa, adaugand nuanta de intensiv pe care aceasta nu o poseda.

3. Forma III

Aceasta forma se obtine de la forma I prin transformarea vocalei scurte a care urmeaza dupa R1 in vocala lunga a.

Prinicipalele valori ale acestei forme sunt:

3.1. Ideea de efort pentru indeplinirea actiunii exprimata de verbul de forma I, asociata uneori cu nuanta de straduinta: غالب "a se stradui sa invinga"- غلب "a invinge", طالَبَ "a cere staruitor", طَلَبَ "a cere".

و أُطالب بالحب و هو مطاب طبيىّ

"Cer dragostea si aceasta este o favoare fireasca"(N.M.Ta ta

De la aceasta idee de efort se trece la o nuanta de rivalitate si chiar ostilitate si opozitie. Aceasta explica intrebuintarea formei III pentru majoritatea verbelor cu sensul de سابق "a lupta cu cn.", هاجم "a intrece cu cn.", آمَرَ"a ataca pe cn.", كافَح"a complota impotriva cuiva", ناضَلَ "a se lupta cu cn.", صارع"a se lupta cu cn.", نازع "a se lupta cu cn.", خالف "a avea un diferent cu cn.", عارضَ "a se opune cuiva", جانه"a infrunta pe cn.", قاوم "a opune rezistenta cuiva".

Aceasta nuanta de opozitie a permis ca in limba contemporana o serie de verbe de forma III, in special participiul lor activ si numele de actiune, sa se intrebuinteze pentru redarea prefixelor "anti-" si "contra-": ضادَّ "a se opune cuiva", مِدفْع مُضادٌّ لِلطائِرات "tun antiaerian", عَادى "a nutri sentimente de dusmanie", مُعادٍ لِ : ألحملة ألمعادية لشلعرب "campania antiaraba", ناهَضَ لِ "a manifesta impotrivire", مُناهضٌ لِ"detasamentele contrarevolutionare" ألفصائل للثورة ألمناهصة , نافى "a fi incompatibil cu", مُنافٍ لِ "se opune" , كافح ـ مُكافَحَة "a se lupta cu", مكافحة ألامريالية "antiterorism".

3. Ideea de apropiere, de alaturare si sprijinire in indeplinirea actiunii, cu o tendinta spre reciprocitate: كاتب "a scrie cuiva, a coresponda cu cn.", آنَسَ "a tine companie cuiva", جالَسَ "a sta impreuna cu cn.", شارب "a bea impreuna cu cn.", قاسم "a imparti impreuna cu cn.".

"Ea traieste impreuna cu mama ei si imparte cu ea greutatile vietii celei noi".(N.M. Sukkariyya, 63)

"Spre seara se ducea la casa administratorului, statea impreuna cu el si bea cu el"(N.M.,Awlad, 525)

La aceasta idee se asociaza frecvent nuanta de sprijinire, ajutor: ساعد "a ajuta", ساند "a sprijini", عاون "a ajuta pe cn.".

Forma III este forma care se intrebuinteaza pentru o serie de verbe care implica participarea la discutii sau tratative: حادث "a discuta cu cn.", باحث "a purta discutii cu cn.", شاور "a consulta pe cineva", ساهم"a contribui alaturi de cn.", شارك "a lua parte alaturi de cn."

Complementul care la formele I sau IV este introdus cu o prepozitie cu aceste verbe este direct:

3.3. Exercitarea asupra cuiva a calitatii sau starii exprimata de un verb calitativ sau de stare. Altfel spus, verbul la forma III indica faptul ca o persoana face uz de o calitate pe langa alta afectand-o sau transmitandu-i-o: خشُن "a fi dur, aspru"- خاشن "a se purta dur cu cn.", حسن "a fi bun, frumos"- حاسن"a fi frumos", جمُل "a fi frumos", جامَل "a fi amabil cu cn., "a face complimente cuiva".

Legata de aceasta valoare este intrebuintarea formei III pentru exprimarea catorva verbe cu sensul de "a rabda, a suporta( actiunea verbului de la forma I)", كابد "a indura" كبد "a impovara, a chinui", "a suferi, a suporta", "a fi aspru", "a indura, a suporta" عَنِىَ "a simti o povara".

3.4. In cateva cazuri, cu aceasta forma se deriva verbe de la nume, dar nuantele de efort si participare sunt mai mult sau mai putin implicate si aici: عأين "a vedea cu propri sai ochi cv."- عين "ochi", عافى "a tine sanatos pe cn."- عافية "sanatate", ساحل "a se indrepta spre litoral"- ساحِل "litoral".

3.5. Fara a exprima net ideea de reciprocitate absoluta, care se realizeaza in forma VI, verbele de forma III presupun participarea la actiunea lor a cel putin doi indivizi, unul (sau unii) in calitate de subiect si altul (sau altii) in calitate de obiect, cu posibilitatea schimbarii succesive a calitatii. O constructie de genul كاتبَ مُحَمّدٌ راشِداً "Muhammad i-a scris lui Ra id" lasa si posibilitatea cealalta: كاتبَ راشيداً مُحمدٌ "Rasid i-a scris lui Muhammad". Verbele de forma III, sunt intotdeauna verbe tranzitive.

3.6. De la verbele cu diferite anomalii forma III se derva astfel:

a) La verbele a caror R1 este hamza, aceasta se transforma intr-o madda (adica urmata de vocala a lung), forma III confundandu-se ca aspect, cu forma IV: آمَرَ "a complota impotriva cuiva"- آزر"a ajuta, a sprijini pe cn.", آنس "a fi in compania cuiva".

La verbele care au hamza ca R2 sau R3 nu survin decat modificari de rdin grafic, angajate de contextul in care apare hamza: ساءلَ "a intreba pe cn.", لاءَمَ"a se potrivi cu cn.", بادَأ "a vorbi primul cuiva".

b) Verbele provenind de la radacini cu R2 si R3 identice pastreaza, ca si forma I, cele doua radicale sub forma unei consoane geminate, dupa o vocala lunga, ceea ce are ca rezultat structura silabica mad-da. In cursul conjugarii insa, apare structura obisnuita a formei III: مَادَدْنا ، مَادَدْتُ etc. Numarul verbelor cu aceasta structura este destul de limitat: مَادَّ "a lungi, a tergiversa cv.",مَاسَّ "a veni in contact cu cv.".

In alte cazuri, de asemenea limitate ca numar, cele doua radicale identice pot aparea si separate: قاصَصَ"a pedepsi, a sanctiona" .

c) La verbele provenite de la radacini cu R2 consoana slaba, aceasta apare sub forma unei consoane silabice: قاوَلَ "a contracta", "a compara cu".

d) La verbele provenite de la radacini cu R3 consoana slab apare intotdeauna dupa R2 o vocala lunga notata prin ،alif maqsūra: جارى "a merge in pas cu cn."-rad. جرى , صافَى "a se purta sincer cu cn."-rad. ولى .

e) In cazul verbelor cu mai multe neregularitati se tine seama de regulile mentionate , ele combinandu-se: آسى "a consola pe cn."-rad. أسو , ساوَى "a fi egal cu cn."-rad. سوى , والَى "a sprijini pe cn."-rad. ولى

4. Forma IV أفْعَلَ

Aceasta forma se obtine prin prefixarea unei hamza. Prima consoana radicala nu mai este urmata de vocala ca in cazul formei I.

Principalele sensuri ale acesteia sunt:

4.1. Semnificatia factitiv - cauzativa, traductibila prin "a face sa . , a provoca producerea a ceva, a indemna sa": خَرَجَ "a iesi"- أخْرَجَ "a face sa iasa, a scoate", نَزَلَ "a cobori"- أنزل "a face sa coboare", حضَرَ "a veni, a fi prezent"- أحضر "a aduce", سكن "a locui"- أسكن "a stabili intr-un loc pe cn.", سَقَطَ "a cadea"- أسْقَطَ "a dobori", جرى "a alerga"- أجرى "a face sa alerge".

و بكى و أَبْكانى مَعْهُ

" A plans si m-a facut si pe mine sa plang impreuna cu el."(Sud., 80)

Aceasta valoare creeaza teme paralele, in parte, cu cele ale formei II. De obicei, insa, forma II conserva nuanta intensiv-iterativa pe care nu o are forma IV: عَلِمَ"a sti"- عَلَّمَ"a invata pe cineva prin repetare, a instrui", "a informa"- خَبَّر "a fi stiutor" احبر si "a informa".

4. Verbele intranzitive la forma I devin tranzitive la forma IV. In general acestea sunt verbe calitative si de miscare: حَسُنَ "a fi bun"-أحسن "a face bine cv.-cuiva", حزن "a fi trist"- أحزن "a intrista pe cn.", كَثُرَ "a fi mult"- أكثر "a face sa fie mult cv.", كَرُمَ "a fi generos"- أكْرَمَ "a respecta جلس "a sedea"- أجلس "a invita sa ia loc", حدث "a avea loc"- أحدث "a face sa se produca", وصل "a ajunge"- أوصل "a conduce pe cn.", نما "a creste"- أنمى "a dezvolta".

و بعد مرتجفةٍ أنار المسارج و أوْقد المباخر

"Cu o mana tremuranda a aprins lampile si a pus foc in cadelnite"(G.H.G.,47)

"Apoi a invitat-o sa ia loc alaturi de el." (M.H.H., Zaynab, 157)

" Tu nu vezi bine la suparare"(N.M., Ta ta

4.3. Verbele tranzitive la forma I devin dublu tranzitive la forma IV: أكَلَ "a manca cv."- آكل"a da cuiva sa manance cv.", رأى "a vedea cv."- أرى "a arata cuiva cv.", كسب "a dobandi cv."- أكسب "a face pe cn. sa dobandeasca cv.

" A spus aceste cuvinte cu teama vizibila si sfiala a facut-o sa castige (si mai multa frumusete) si delicatete"(G.H.G., 60)

4.4. Se remarca in limba contemporana o serie de verbe cu semnificatii derivate de la cea de cauzalitate insemnand "a scoate in evidenta, a clarifica, a declara, a face public": برز "a iesi in relief"- أبْرَزَ "a scoate in relief", "a parea"- أظْهر "a face sa apara", رَأْى "a vedea"- أرى"a arata", وضُح "a fi clar"- أوضَحَ "a clarifica", ذاع "a se raspandi"- أذاع "a difuza", عُلن "a fi cunoscut, public"- أعلِنَ "a declara, a face public" صَدَرَ "a aparea"- أصدر "a emite", بلغ "a fi elocvent"- أبلغ "a transmite, a declara".

4.5. O categorie mare de verbe de forma IV sunt denominative, exprimand:

a) Realizarea sau producerea lucrului exprimat de numele de la care deriva verbul: أتمر "a face/ da curmale"- تمر "curmale", أثمر "a da fructe/ a rodi"- ثَمْر "fructe", أوْرق "a infrunzi/ a scoate frunze"- وَرَقُ"frunze", أمطر "a ploua (cerul)"- مَطَر "ploaie", أذنب "a comite un pacat"- ذَنْبٌ "pacat", ألبن "a da lapte"- لَبَن "lapte".

b) Miscarea catre un anumit loc sau intr-o anumita directie. Astfel de verbe se deriva de la termeni geografici si toponime: أجْبَلَ "a se indrepta spre munte"- جَبَل "munte", أبْحَرَ "a merge spre mare-pe mare"- بَحَر "mare", أشْأمَ "a merge spre Siria"- "Siria", أتهَمَ "a merge spre Tihama"- تِهامة "Tihama(numele unei regiuni din Peninsula Araba)".

"Dupa un an m-am urcat pe corabia gandurilor mele si am plutit pe mare a doua oara"(G.H.G., 402)

c) Intrarea intr-o anumita perioada de timp sau efectuarea unui lucru la vremea respectiva: أصبح "a intra in dimineata"- صَباح "dimineata", أمسى "a intra in seara"- مَساء "seara", أصافَ "a incepe vara, a fi undeva vara"- صَيف "vara", أشتى "a incepe iarna"- شِتاءٌ"iarna".

Verbele أصبح si أمسى derivate de la nume desemnand parti ale zilei, au capatat sensul general de "a deveni" facand parte din categoria asa-numitelor verbe de "devenire" (af'al a ayr ra

d) Existenta in numar mare a fiintei sau lucrului desemnat cu numele de la care deriva verbul: أجْمَلَ "a avea multe camile"- جَمَل "camila", أظبأ "a exista multe gazele"- ظَبىٌ "gazela", أضبَّ "a fi multe soparle"- ضَبُّة "soparla", أضبَّ "a fi cetos"- ضُباب "ceata", أغيم "a fi noros"- غيْمٌ"nor".

e) De la numerale deriva verbe desemnand "a ajunge la numarul respectiv": أعشر "a ajunge la zece"- عشْر "zece", أسْبع "a ajunge la sapte"- سنع"sapte".

4.6. Un numar de verbe au valoare declarativa, insemnand "a declara sau a considera ca avand calitatea exprimata de radacina": أبخل "a considera zgarcit"- بَخُل "a fi zgarcit", أجبن "a socoti las"- جبُن " a fi las", أحمد "a considera demn de lauda"- حَمَدَ"a lauda".

4.7. Desi este o forma prin excelenta tranzitiva, se intalnesc si cateva verbe de forma IV reflexive: أشكل"a fi problematic, a fi greu- dificil", أخال "a fi indoielnic, confuz, dubios"- أيقنَ "a se convinge", "a merge in adancime".

أو غلوا في الخلأ و ثقلت خطواتهم فوق الرمال

" S-au adancit in desert si pasii lor au devenit grei pe nisip".(N.M., 'Awlad, 294)

4.8. De la radacini cu diverse anomalii, forma IV se deriva astfel:

a) La verbele care au ca R1 consoana hamza, intrucat limba nu admite doua hamza succesiv, cea de-a doua se transforma intr-un a lung. In consecinta, atat in rostire cat si in grafie formele III si IV devin identice, distictia facandu-se dupa sens. La aspectul neindeplinit cele doua forme se deosebesc, insa, la forma IV, reaparand hamza nevocalizata, iar la forma III urmata de o vocala lunga.

Forma IV: آثر "a prefera" يُؤثِر

آكل "a da sa manance" يُؤكِل

آمَنَ "a crede" يًؤْمِن

Forma III: آمر "a complota" يُؤْامِرُ

آزر "a sprijini" يُؤَازِرُ

Daca hamza apare ca R2 sau R3, nu survin nici un fel de modificari, cu exceptia celor de ordin grafic: أكْاب "a mahni, a intrista" يُكئِبُ , أطفأ "a stinge" يُطفِىءُ , أبشأ "a construi" ـ يُفشِئُ

b)La verbele cu R2 si R3 identice nu survine nici o modificare fata de forma I, prefixul hamza adaugandu-se la aceasta: أعدّ ـ يُعدُّ "a pregati", أحبّ ـ يُحِبُّ "a iubi", ألحُّ ـ يُلِحُّ "a insista".

c) La verbele provenind de la radacini cu R1 consoana slaba nu survin nici un fel de modificari la forma de indeplinit. La neideplinit, prima radicala se transforma intr-o vocala ū lung: أوضَحَ ـ يُوضِحُ "a clarifica", أوْقَفَ ـ يُوقف "a opri", أيْقَنَ ـ يُوَقِنُ "a se convinge".

d) La verbele provenind de la radacini cu R2 consoana slaba se adauga prefixul hamza la forma I: أضافَ ـ يُضِيفُ "a adauga", أثارَ ـ يُثبرُ "a starni, a provoca", أدانَ ـ يُدِينُ "a condamna".

La neindeplinit, asa cum se observa, dupa R1 urmeaza intotdeauna ī lung.

e) La verbele provenind de la radacini cu R3 consoana slaba, in locul acesteia apare intotdeauna a lung notat prin ،alif maq ūra.

أعْطى "a da", أنهى "a termina".

In cazul verbelor a caror R2 este y vocala a lung se noteaza prin 'alif madda: أحيا "a in ia pe cn.,cv", أعيا "a istovi pe cn."

f) La verbele cu mai multe neregularitati se produc modificarile mentionate, combinate: أوْصَى "a lasa prin testament", آتى "a da fructe", "a acorda azil", أيأَسَ "a face sa nadajduiasca".

5. Forma V تَفَعَّلَ

Aceasta forma se obtine prin prefixarea ailabei ta- la forma II.

5.1. Valoarea esentiala a formei V este aceea de reflexiv-pasiv fata de forma II: تَبَدَّلَ"a se inlocui" بدّل "a inlocui", تَحَوّل "a se transforma" - "a transforma", "a se schimba"-غيّر "a schimba".

"A ezita indelung, apoi a inaintat lipindu-se de ziduri" (N.M.. Awlad, 506)

"S-a schimbat si s-a modificat totul"(Y.S., A yaf

ثم خُيِّلَ إليه أن الظالام من حوله يتحرّك

"Apoi i s-a parut ca intunericul din jurul sau se misca" (N.M., Bayna,438)

5. Obiectul actiunii verbului la forma II devine subiect al acesteia la forma V: تَكَسَّرَ "a se sparge/a fi spart in bucati", كَسَّرَ "a se sparge ceva in bucati", تَقَطَّعَ "a fi taiat in bucati" , قَطَّعَ "a taia ceva in bucati", تَفَرَّقَ "a se dispersa", فَرَّقَ "a dispersa pe cn.".

5.3. Verbele tranzitive la forma II devin intranzitive la forma V: تَقَدَّمَ "a se prezenta, a inainta"- قَدَّمَ "a prezenta pe cn.", تَهَيّأ "a se pregati"- هَيّأ "a pregati pe cn., cv.", تَحَقَقَ "a se realiza"- حَقَّقَ "a realiza cv.".

5.4. Verbele dublu tranzitive la forma II devin la forma V simplu tranzitive, adaugand insa, o nuanta noua de obicei mai abstracta fata de forma I: عَلِمَ"a sti, a cunoaste"- عَلَّمَ"a invata pe cn. cv."- تَعَلَّمَ "a invata cv."; حَمَلَ"a purta cv."- حَمَّلَ "a face pe cn. sa poarte cv."- تَحَمَّلَ "a suporta cv."; فَهِمَ " a intelege cv."- فَهَّمَ "a face pe cn. sa inteleaga cv."- تَفَهَّمَ "a intelege cv.".

Si alte verbe de forma V sunt tranzitive, cu alte nuante, in special cu cea de reflexiv mediu, unele din ele fara a avea corespondente la forma II dublu tranzitive: تَطَلَّبَ "a cere cv. cu insistenta"- تَتَبَّعَ "a urmari pe cn., cv."; تَبَيَّنَ "a studia cv. cu grija pentru a deveni clar", تَعَدّى "a depasi cn., cv.", تَلَقَّى " a primi cv."

لا أُخفى عنكم أن الموت يتهدّدنا

"Nu va ascund ca moartea ne ameninta" (N.M.Awlad, 381)

In realitate, insa, aceste verbe au fost, cel putin la origine, reflexive: inseamna de fapt "a se transforma in, a deveni urmaritor al cuiva/cv."

5.5. Verbele de forma V derivate din verbe declarative de forma II capata un sens reflexiv intern: تَكَبَّرَ "a se considera mare"- كَبَّرَ "a considera mare pe cn., a preamari"; تَعَظَّمَ "a fi mandru"- عَظَّمَ"a considera mare pe cv./cn".

Tot un sens de reflexiv intern au si verbele care inseamna "a se pune,a se afla in situatia de . ", "a face actiunea in interesul sau": تَعَّرَفَ "a se informa, a-si face un lucru cunoscut", تَعَصَّرَ "a observa atent, a distinge"; تَصَبَّرَ "a se constrange la rabdare"; تَطَلَّبَ "a cere pentru sine".

5.6. O serie de verbe denominative au urmatoarele sensuri:

a) "a se pretinde cv." sau "a se declara cv.": تَعَرَّبَ "a pretinde ca este arab"- عَرَب"arabi"; تَنبّأ "a se considera profet"- نَبيٌّ "profet"

b) "a capata insusirile obiectului respectiv": تأسَّد "a deveni indraznet ca un leu"- أسَدٌ "leu"; تَحَجَّرَ "a deveni ca piatra"- حَجَّرٌ "piatra".

c)"a apartine unui trib, secte, religii": تشيّع "a deveni siit"- الشيعة "siiti"; تَنَصَّرَ "a imbratisa crestinismul"- نَصرانيٌّ "crestin".

d) miscarea sau indreaptarea spre un anumit loc: تَبَحَّرَ "a se indrepta spre/pe mare"- بَحْرٌ "mare"; تَقَبَّلَ "a se indreapta spre Mekka/spre sud"- قِبلة "spre sud/ Mekka".

e) Alteori verbele sunt pur si simple denominative: تأبّط "a pune sub brat"- إبطٌ "subtioara"; تَوَسَّدَ "a pune perna sub cap"- وِسادَةٌ "perna".

و يتحلّقَ ألطلاب من حوله فيشمعوا منه درسا في ألفقه و في ألنحوأو فيهما جميعا

"Studentii se aduna in cerc( حلقة) in jurul sau si asculta de la el o lectie de fiqh sau de gramatica sau pe ambele" (T.H.,Ayyam, II, 143)

5.7. Nuanta de intensiv a formei II se regaseste si la unele verbe de forma V care doar aparent au un sens identic cu forma VIII. Verbul تَفَرَّق se traduce, de obicei, prin "a se risipi/dispersa", ca si verbul اِفترق la forma VIII. In realitate اِفْترق presupune doar ideea de separare pe cand تَفَرَّقَ presupune separarea, dispersarea in mai multe grupulete sau despartirea in directii diferite. Sensurile opuse acestora sunt redate de verbele تَجمَّع si أجتمع "a se aduna":

"S-a adunat un grup de barbati si au inceput sa impinga usa cu putere pana cand s-a deschis la perete" (N.M.Awlad, 441)

5.8. Nuanta de iterativ a formei II se regaseste, de asemenea, si la cateva verbe de forma V, uneori de cea de reflexiv mediu: تردّد "a se repeta"; تجرّع "a inghiti treptat"; تحسّى "a sorbi cu inghitituri mici".

5.9. In afara semnificatiei principale reflexive, la unele verbe apare si valoarea secundara de rezultativ, care difera la pasiv. In timp ce pasivul presupune faptul ca o persoana este obiectul actiunii unei alte persoane: عَلِمَ"a sti"- عَلَّمَ "a invata pe cn. cv."- تعلّم "a deveni invatat, a invata cv.", dar cu totul in alt sens decat عُلِّمَ (pasiv de عَلَّمَ ) "a fi invatat de catre altcineva", بانَ "a fi clar"- بَيَّنَ"a face clar, a explica"- تَبَيَّنَ "a aparea clar".

Astfel de verbe admit numai un impersonal, ci si un pasiv personal: تعلّم ألطِّبَّ "a invatat medicina"- تُعُلِّمَ الطّبُ "medicina a fost invatata".

5.10. Unele verbe de forma V au un sens asemanator cu cel al formei I la care se adauga nuanta de reflexiv mediu: تَسَمَّعَ si سَمِع "a auzi"; تَوَقَّفَ si وَقَفَ "a se opri".

5.11. Verbele de forma V provenind de la radacini cu anomalii au tratamentul formei II, de care se deosebesc numai prin prefixul ta- : تَأهَّبَ "a se pregati", تَوَسَّعَ "a se extinde" ,تَوضَّأ "a indeplini ablutiunea", تَخَوَّفَ "a se teme", تَغَيَّرَ "a se schimba", تَلَقَّى "a primi".

6. Forma VI تفاعَلَ

Forma VI se obtine prima adaugarea prefixului ta- la forma III.

6.1. Valoarea sa esentiala este aceea de reflexiv-pasiv al formei III: تتابع "a se succeda", تابع "a urma pe cn."; تباعد "a se indeparta", باعَدَ"a indeparta pe cn.".

"S-au ridicat glasuri de manie"(N.M.Awlad, 251)

"Cu timpul s-au inmultit clientii lui 'Arafa'"(N.M.,Awlad, 465)

6. Reciprocitatea posibila de la forma III( ألمُشارَكَة al-musarakat) devine efectiva la forma VI, obiectul verbului la forma III incluzandu-se in subiectele multiple ale formei VI care exercita o influenta unul asupra altuia: "i-a vorbit"  كالمهُ ـ تَكالما "au vorbit unul cu celalalt"; جاورهُ"a fi vecin cu cn." تجاورا "ei doi se invecinau unul cu celalalt"; ساوَاهُ "a fi egal cu cn.", تساويا "a fi egal unul cu altul".

Ideea de reciprocitate presupune participarea a cel putin doi subiecti la actiunea respectiva. Fiecare dintre subiecte este in acelasi timp si obiect al actiunii celorlalte subiecte si, indirect, obiect al actiunii sale.

"Cei doi barbati s-au imbratisat cu caldura"(N.M.,Awlad, 405)

"Am continuat sa ne facem reprosuri unul altuia, sa radem impreuna si sa schimbam reciproc saluturi"(M.T.,Ila, 181)

Uneori ideea de reciprocitate se exercita intre partile aceluiasi subiect, devenind "interioara": تساقط "a cadea/a se prabusi bucata cu bucata", تداعى "a ameninta sa se prabuseasca"( ca si cum partile obiectului respectiv s-ar chema una pe alta sa faca acest lucru).

In acest caz subiectul acestor verbe poate sa fie si un singular:

"A ajuns pana la ei vocea lui Huseyn care cobora scara verandei"(N.M, Qa r

Astfel de verbe pot sa fie si tranzitive, actiunea lor exercitandu-se asupra unui obiect exterior subiectului care o efectueaza.

"Ulita a transmis povestea lui Rifa'a in adevarul ei pe care cei mai multi nu-l cunosteau".(N.M., Awlad, 303)

Un astfel de obiect devine subiect numai cand acest verb apare la diateza pasiva:

"S-au schimbat priviri cu repeziciune si tulburare"(N.M., Awlad, 12)

6.3. Ideea de reciprocitate explica intrebuintarea frecventa a acestei forme pentru exprimarea nuantelor de egalitate, potrivire si colaborare, intrajutorare: تكافأ "a fi egal", تساوى "a fi egal", توازن " a fi echilibrat", تَلاءَمَ "a se potrivi", تناسب "a se potrivi", تجاوبَ " a corespunde", تعاوَنَ " a colabora, a coopera", تضامَن "a se solidariza".

6.4. Uneori semnificatia de reciprocitate este inlocuita cu sensul de repetare succesiva a actiunii subiectilor care iau parte la ea, fiind vorba mai degraba de o alternanta reciproca decat de o reciprocitate propriu-zisa. Aceasta este nuanta care se intalneste la verbele, cu circulatie foarte mare in limba contemporana, care inseamna: "a se continua, a se succeda": تواصل "a se continua", تتابَع " a se succeda unul dupa altul", توارد "a veni unul dupa altul":

و تَوَارَدَتْ الأيّام أيضا

S-au succedat si zilele, de asemenea, una dupa alta" (M.T., Tamr, 160

و تتابعت حركات خاطفة

"S-au succedat miscari fulgeratoare"(N.M. Awlad, 132)

و اندفع نحو ألجمالية و حركات قلبه تتلاحق

"A pornit spre Al-Gamaliyya si bataile inimii sale se succedau una dupa alta".(N.M., Awlad, 404)

"S-au continuat bautul, discutia, cantecul si glumele" (N.M., Qa r

6.5. Ideea de efort care se intalneste la forma III, apare si la forma VI la verbe cu valoare de reflexiv: ترامى "a se arunca jos in toata lungimea sa, cat este de lung".

6.6. In unele cazuri este dificil de definit nuanta exacta a unui verb care poate avea atat valoare reflexiva cat si valoarea diatezei medii: تعاظمَ "a deveni mare"(mediu); "a se mandri"(reflexiv); "a fi considerat mare"(pasiv); تبارك "a deveni binecuvantat"(mediu); "a fi binecuvantat" (pasiv).

In alte cazuri, se adauga si nuanta de reflexiv intern: تمالك "a se stapani, a se retine".

6.7. In unele cazuri verbele de forma VI au pierdut nuanta de reciprocitate, ajungand la un sens foarte apropiat de cel al verbului primitiv, la care se adauga insa nuanta de mediu: تعاطى si عطا "a lua", تضاحك si ضحك "a rade", تلاعب si لعب "a se juca".

"In zilele acelea in care evenimentele s-au jucat cu Zeynab cum au vrut, familia lui Hasan a ramas linistita, netulburata"(N.H.H., Zeynab, 70).

6.8. O serie de verbe de forma VI au sensul foarte particular de "a simula o anumita stare, a se preface . ": تباكى "a se preface ca plange" بكى "a plange", تمارض " a se preface bolnav" -مَرِضَ "a fi bolnav", تظاهر " a se preface" - ظَهَرَ "a aparea".

"Se intoarce la realitate si viata si uita sau se perface ca uita".(S.I., 'Ara', 34)

6.9. De la radacinile cu neregularitati, forma VI este identica cu forma III la care se aduga prefixul ta-: تآمر "a complota", تساءل" a se intreba", تكافأ " a fi egali", تراصَّ "a se aseza strans unit", توافق "a fi in intelegere unul cu altul", تزاور " a se vizita", تباَين " a se deosebi", تجاور " a se invecina", تساوى " a fi egal", توالى " a se succeda", تراءَى" a se arata, a se ivi".

6.10. De la radacina de la care nu se deriva o forma VI cu sens de reciprocitate, aceasta idee se reda cu ajutorul expresiei ba' u-hum ba' an, cand verbul este tranzitiv, sau ba' uhum,ba' in, cand complementul verbului este introdus cu o prepozitie. Astfel de constructii se traduc prin: "unul altuia, unii altora", "unul de la altul", "unul pe altul" etc. ex.:

فلم يكن يطرق سمعى في الزاوية إلا

"Nu ajungeau pana la urechea mea, in coltul acela decat bombanituri pe care si le aruncau unul altuia cu spaima si teama"(M.T., Sifah)

"In timp ce ei se consultau in aceasta problema, iata ca a venit la ei un lup si si-au zis unii altora" ( 'Alf, 1376)

7. Forma VII

Aceasta forma se deriva prin prefixarea unui n nevocalizat, fapt care antreneza aparitia unui 'alif protetic. Prefixul (i)n- se intalneste si in alte limbi semitice ca indiciu al reflexivitatii.

Gama valorilor acestei forme este limitata:

7.1. Reflexiv-pasiv al formei I: انكشف " a se descoperi/demasca; a fi descoperit"- كشف " a descoperi", انشقّ" a fi despicat/dezbinat"- شَقَّ" a despica", اِنسحب " a se retrage"- سحب " a trage/retrage"; انفتح" a se deschide"- فتح "a deschide", انقسم " a fi divizat/ impartit/ a se imparti"- قسم" a imparti".

"S-au impartit si s-au certat si s-au razboi"(G.H.G., 79)

In unele cazuri este evidenta valoarea de pasiv sau mediu: اِنْكسر " a fi spart", كسر " a sparge"; اِنغَلَبَ " a fi infrant"- غلب "a invinge".

7. Reflexiv-pasiv al formei IV: اِنغلق "a fi inchis/ incuiat"- أغلق "a incuia"; اِنطفأ "a se stinge"- أطفأ "a stinge".

و شقطت الشمعة من يسراه فانطفأت و ساد الظلام

"Faclia a picat din mana sa stanga si s-a stins si s-a asternut intunericul."(N.M., 'Awlad, 499)

7.3. Uneori verbele de forma VII implica ideea de tolerativ, adica faptul ca subiectul lor permite ca actiunea verbului sa se rasfranga asupra sa: اِنخدع "a se lasa inselat"- خدع" a insela"; اِنقاد " a se lasa condus"- قاد " a conduce".

7.4. Uneori, verbul la forma VII pierde nuantele specifice avand un sens identic cu cel al verbului la forma I: انهزل si هزل "a fi slab /a slabi", انقحم si قحم "a se napusti".

7.5. Forma VII este prin excelenta intranzitiva si trebuie sa-i corespunda un verb tranzitiv la formele I si IV.

7.6. Nu se formeaza forma VII de la radacinile care au ca prima radicala una din consoanele hamza, r, l, n, y, w. De la aceste radacini, deriva un verb de forma VIII. Daca prima consoana radicala este m, ea poate sa asimileze prefixul n-: محا "a sterge" sau "a se sterge"; مدح "a lauda" انمدح sau امّدح "a fi laudat".

7.7.Categoriile de verbe cu neregularitati in structura radicala sunt identice cu forma I la care se adauga prefixul in-. Verbele a caror R3 este la origine w sau y au in pozitie finala a lung notat prin 'alif maq ra

Ex. شقّ "a se frige-arde"; طوى ـ انطوى "a se inchide; a fi ascuns".

8. Forma VIII اِفْتَعَلَ

Forma VIII se deriva cu ajutorul prefixului ta-. Ca rezultat al unei metateze, acestea se transforma in infix si apare dupa R1 nevocalizata. Metateza atrage dupa sine un grup biconsonantic in pozitie initiala, care este evitat prin adaugarea unui 'alif protetic.

8.1. Valoarea principala a formei VIII este aceea de reflexiv al formelor I si IV. Verbul la forma VIII indica faptul ca actiunea se rasfrange asupra obiectului care la formele I sau IV ar fi obiect direct: اِجْتمع " a se aduna"- جمع" a aduna pe cn./ cv."; اِرتفع "a se ridica"- رفع " a ridica cv.", اِتّصف " a se caracteriza prin cv.", وصف " a descrie", اِرتاح "a se odihni/linisti"- أراح" a da liniste-odihna".

و في ألفندق اِرتددنا الى ذكريات الطفولة

"La hotel ne-am intors la amintirile copilariei" (N.M.,Ta ta

"Nu ma simt bine (linistit) in atmosfera de aici".( N.M.,Ta ta

De la verbele de calitate sau de stare, intranzitive la forma initiala, se deriva si o forma VIII cu valoare de reflexiv-pasiv, uneori cu aceleasi sens ca forma I: اقرتب "a se apropia"- "a fi aproape", اتّسع " a se largi, a fi suficient de larg pt. cn."- و سُع"a fi larg".

In unele cazuri apar forme paralele cu cele ale formei V, care este reflexiv-pasiva a formei II si pastreaza uneori nuanta de intensiv a acesteia: اِفترق ـ تفرّق "a se desparti"- اتحدـ تحوّد" a se uni", اتّجَهَ "a se indrepta spre", اجْتمع ـ تَجَمَّعَ " a se aduna, intruni".

Poate sa aiba un sens reflexiv-pasiv identic cu cel al formei VII. In unele cazuri cele doua forme se diferentiaza ca sens: أغتمّ si انغَمّ " a fi intristat"- أغمّ "a intrista pe cn."; اشتور si انشور " a fi fript,a se frige" شوى "a frige"; انعقد "a se tine (o sedinta)" si اعتقد " a fi solid, compact"- عقد "a lega, a innoda; a tine (o sedinta)".

Uneori forma VIII coincide ca sens cu forma I, aducand in plus o nuanta de mediu: غصب - اغتصب" a lua cu forta, a rapi"; اقتصّ - قصّ "a povesti"; اختطف - خطف "a apuca, a prinde"; ابتسم - بسم "a zambi".

فابتسم قاسم ابتسامة هادئة

"Qasim a zambit linistit".(N.M., 'Awlad, 441)

Verbul la forma VIII poate avea un sens mai abstract: فتح الباب "a deschis usa" si افتتح الجلسة "a deschis sedinta"; ـخذ كتاباً "a luat o carte" si اتّخذ إجراءً "a luat o masura".

8. Uneori aceste verbe contin ideea de efort din partea subiectului pentru indeplinirea actiunii in folosul sau: افتطف "a culege fructele (pentru sine)"- قطف "a culege"; انتفع "a trage folosul (pentu sine)" -نفع "a aduce folos"; اكتسب "a castiga/ dobandi (pentru sine)" كسب " a castiga", اختار " a alege (pentru sine)" خار "a alege".

قد اختارها المطران زوجة لابن اخيه

"Mitropolitul a ales-o sotie pentru nepotul sau"(G.H.G, 196)

8.3. Un numar restrans de verbe au nuanta de reciprocitate. Ele sunt identice cu verbele de forma VI ca sens: اقتتل ـ تقاتل "a se lupta (unii cu altii)", استبق - تسابق"a se intrece", التقى - تلاقى "a se intalni".

إن عيننينا التقتا أكثر من مرة

"Ochii nostri s-au intalnit nu o (singura) data".(N.M., Ta ta

In alte cazuri, nuanta de reciprocitate este secundara: اجتمع "a se intalni", اشتبرك" a se ciocni".

8.4. Unele verbe de forma VIII sunt denominative, avand sensul de " a lua pentru sine" obiectul desemnat de numele de la care deriva: اذّبح "a alege animalul destinat sacrificarii"-ذيبحة "animal destinat sacrificarii"; اطبخ "a lua pentru sine ca hrana gatita, a gati pentru sine"- طبيخ" mancare gatita", ارتّدَى "a se imbraca, a purta haine"- رِداءٌ "vestmant".

8.5. La intalnirea consoanei infixate t cu anumite sunete survin unele modificari fonetice:

a) Infixul -ta- asimileaza total consoana radicala initiala cand aceasta este: hamza, t, w أخذ ـ اتّخذ "a lua"

b) Emfaticele emfatizeaza consoana t din infix. In cazul lui si infixul t este asimilat complet de acesta: صدم - اصطدم "a se ciocni", ضرب ـ اضطرب "a se agita"; طلع ـ اِطّلع "a lua cunostinta de";

اظّلم ـ ظلم "a suporta o nedreptate".

c) Dentalele d si d asimileaza complet consoana t. In cazul interdentalei d poate avea loc si o asimilare reciproca. Ex.: دعم ـ ادّعم "a se sprijini"; اِذخر ـ ذخر "a face provizii".

d)Siflanta z asimileaza consoana t complet, sonorizand-o: زهر - ازهر "a fi inflorit".

8.6. Asadar, formele VII si VIII au o serie de trasaturi comune, caci amandoua sunt forme reflexive ale formei I, insa intotdeauna انفعل este reflexiv direct, in vreme ce افتعل este fie reflexiv indirect, mediu, fie reflexiv direct.

9. Forma IX اِفْعَلَّ

Aceasta forma rezulta din geminarea R3. Ca urmare a acestui fenomen, locul accentului se muta pe penultima silaba si vocala care urmeaza dupa R1 cade. Grupul biconsonantic aparut din aceste modificari in pozitie initiala este evitat prin adaugarea unui 'alif protetic.

9.1. Verbele de forma IX sunt exclusiv denominative, derivandu-se de la adjective de tipul 'af'al(u) care desemneaza culori si particularitati fizice, in special defecte: اِحْمَرُّ "a fi rosu"< أحْمَرُ "rosu"; اِسوَدَّ "a fi negru"< أسْوَدُ "negru"; اِبيضُّ "a fi alb"< أبيضُ "alb"; اِحْدَبُّ "a fi cocosat"< أحْدَبُ "cocosat"; اِعْوَرَّ "a fi chior" <أعوَرُ "chior".

اسودّ وجه الافندى من الغضب

"Fata domnului s-a innegrit de maine"(N.M., 'Awlad, 185)

Verbele de forma IX sunt derivate de la adjective, chiar daca unele cazuri le corespund si perechi de forma I, a caror expresivitate o accentueaza. In mod obligatoriu, verbele de acest tip le corespunde un adjectiv cu forma 'af'al, fara ca in mod obligatoriu adjectivelor cu aceasta forma sa le corespunda si un verb.

9. In cursul conjugarii, verbele de forma IX urmeaza regulile de permutatie ale verbului cu R2 si R3 dubla (mu a'af

10. Forma X

Verbele de acest tip se deriva prin adaugarea prefixului ista- la forma primitiva. Acest prefix are la origine prefixul sa-, care nu s-a pastrat izolat in limba araba, al cauzalitatii, cu care se deriva forma IV si infixul -ta-, indiciu al reflexivitatii care se intalneste si la alte forme cu semnificatii reflexiv-pasive. In limba contemporana, -ista este inca un sufix productiv si apare adaugat la verbul primitiv.

10.1. Semnificatia principala a formei X este aceea de reflexiv sau mediu fata de forma IV: استسلم< أسلم "a se preda" ; "a se pregati" < سلم "a pregati"; استلقى "a se arunca"< ألقى "a arunca"; استيقظ "a se trezi"< أيقظ "a trezi".

"Ulita s-a trezit dimineata devreme intr-un vacarm inspaimantator" (N.M, 'Awlad, 437)

10. Destul de frecvent, astfel de verbe redau sensul de "a cere" ca actiunea verbului la forma I sa se faca in folosul subiectului sau " ase stradui" sa obtina acest lucre: استخرج "a se stradui sa scoata, a extrage"- خرج "a iesi"; استغفر"a cere iertare"- غفر "a ierta";استغاث "a cere ajutor- salvare"- غاث"a ajuta, a salva"; استأذن "a cere permisiunea"- أذن "a permite".

و لمّا استعطفتكمم باسم يسوع استحلفتكم بأيام حزنة و أوجاعة استهزأتم بي

"Cand v-am implorat in numele lui Iisus si v-am cerut sa jurati pe zilele tristetii si ducerilor sale, v-ati batut joc de mine".(G.H.G., 73)

10.3. Unele verbe indica faptul ca o persoana considera ca un lucru poseda in legatura cu ea sau in beneficiul ei calitatea exprimata de forma I: استحسن "a considera/declara ca este frumos"< حسُنَ"a fi frumos" si حسَنٌ "frumos"; استوجب "a considera obligatoriu"< وجب "a trebui" si وَجْبٌ "datorie, obligatie"; استقثل "a considera greu, obositor"- ثَقُلَ "a fi greu" si ثقيلٌ "greu".

10. 4. Un numar de verbe de forma X sunt denominative:

a)         Unele cu sensul de "a numi pe cn." in functia desemnata de nume respectiv: استوزر "a numi/alege ca vizir sau ministru"< وزير "vizir"; استعمل "a numi ca guvernator"< عامل "guvernator".

b)         Altele cu sensul de "a se tranforma in /a deveni ca" obiectul (de obicei nume concret), desemnat de numele respectiv: استحجر الطين "pamantul a devenit ca piatra"- حجر "piatra".

10.5. Cateva verbe au un sens cauzativ, alaturi de nuanta de mediu: si استنبت "a face sa creasca, a cultiva (plante)"; استنفق si أنفق "a cheltui, a irosi".

10.6. Exista numeroase verbe, mai ales in limba contemporana, care au o valoare neutra, dar care, examinate cu atentie, lasa sa se vada ca, cel putin la origine, au fost reflexive: استقام "a se indrepta, a se tine drept"; استحقّ"a i se cuveni, a face ceva sa fie pentru cineva ca un drept"; استلزم "a necesita".

10.7. Verbele de forma X sunt in unele cazuri tranzitive

"a trecut in revista unele aspecte" استعرض بعض المظاهر

"a urmarit interesul general"

"aceasta necesita prezenta sa aici" و هذا يستلزم وجودَه هُنا

"Nu pot sa-mi ridic privirea spre nimeni(M.T.Makt b

و لا استطيع رفع بصرى الى احد

10.8. Verbele care provin de la radacini cu anomalii se comporta ca verbele de forma IV: استأنف"a relua"; استعدّ "a se pregati"; استوجب "a necesita, a cere"; استوطن "a se aseza cu locuinta intr-un loc nou(denominativ de la وطن "patrie"); استخون "a nu avea incredere in"; استقال "a-si da demisia"; استدعى "a chema, a invita"; استولى "a cuceri prin forta".

11. Forme rare

Formele XI-XV au dat in general verbe intranzitive, de stare. Inca din perioada clasica ele au fost putin productive. In limba contemporana astfel de verbe nu se mai deriva, iar cele care se mai intrebuinteaza se intalnesc aproape numai in literatura beletristica.

11.1. Forma XI- اِفْعَالَّ este o forma denominativa creand forme paralele cu cele derivate dupa schema اِفْعَلَّ (forma IX), mai des verbe referitoare la culori si mai rar referitoare la defecte fizice. Dupa parerea unor cercetatori, ea ar adauga o nota de intensitate fata de forma IX de care se deosebeste ca structura doar prin lungirea vocalei care precede R3 geminata: "a fi rosu"- أحْمَرُ "rosu"; اسوادَّ "a fi negru"- أسْوَدُ"negru"; اعواجّ "a fi indoit/incovoiat"- أعوجُ "indoit".

Neindeplinitul acestui tip de verb are forma يفْعَالُّ .

11. Forma XII- اِفْعَوْعَلَ - rezultata din infixarea unui diftong aw dupa R2 si repetarea R2 dupa el. Comparatia cu alte limbi semitice permite sa se traga concluzia ca de fapt ea a rezultat din reduplicarea ultimelor doua consoane radicale cu disimilarea R3 in prima din silabele care il contineau: اخشوشن "a fi foarte aspru/grosolan" < خشُنَ "a fi aspru/grosolan"; اعشوشب "a fi acoperit cu iarba deasa"(d. un loc)< عشِب "a fi acoperit cu iarba".

La calitatea sau starea exprimata de verbul la forma I, forma XII ar adauga o nuanta de intensiv: اِغْرَوْزَقَ "a fi plin de apa (de lacrimi)"< غرق "a fi acoperit de apa"; احدودب "a fi cocosat tare"< حَدِبَ"a fi cocosat"; احلولك "a fi negru ca smoala"< حَلِكَ "a fi negru".

Tonul barbatului s-a ridicat si a devenit mai grosolan"(N.M.'Awlad

و اغرورقت عيناه من الحزن

"Ochii sai s-au umplut de lacrimi din cauza tristetii"( N.M.'Awlad

11.3. Forma XIII- اِفْعَوَلَّ - provine din infixarea grupului wa intre R2 si R3 geminata: اجلوذّ "a fi lung (d. noapte)" < rad. جلذ ; اعلوطّ "a se agata de gatul camilei pentru a se urca pe ea"< rad. علط, " a fi greu"اعلودّ rad. علد

Neindeplinitul acestei forme este: يَفْعَوَلُّ

11.4. Forma XIV -اِفعَنْلَلَ rezulta din infixarea unui n dupa R2, iar R3 apare reduplicata: احلنكك "a fi negru ca smoala"< حلك"a fi negru" , اقعنسس "a avea cocoasa in fata, a se ghebosi"< أعقسُ " cu cocoasa in fata, ghebos".

Neindeplinitul acestei forme este :

11.5. Forma XV - اِفْعَنْلى rezulta din infixarea unui n dupa R2 si adaugarea unui a lung in pozitie finala: اعلندى "a fi puternic, robust"< rad. علد, اسلنقى "a se arunca pe spate si a dormi"< rad. سلق .

Neindeplinitul acestei forme este يَفْعَنْلِى .

11.6. Se observa ca la formele XII si XIII apare infixat un w, iar la formele XIV si XV apare infixat un n. Dupa parerea unor cercetatori formele XIV si XV ar apartine verbului cvadriconsonantic. Forma اعفنجج , de exemplu, ar proveni de la cvadriconsonanticul عفجج , iar acesta la randul sau ar rezulta din radacina triconsonantica عفج prin reduplicarea R3. La fel, اسلنقى ar proveni de la cvadriliterul سلقى , la randul sau rezultat din radacina triconsonantica prin adaugarea prefixului sa- de cauzativ.

Aceste forme arhaice au corespondente in formele uzuale si mai simple, fata de care ele ar adauga o nuanta de intensitate.

In limba literaturii moderne se mai intalnesc doar cateva verbe apartinand formelor XI si XII.

Observatii generale in legatura cu formele verbale.

a) Sistemul formelor verbale este foarte vechi in limba araba, ca si in celelalte limbi semitice. Se pare ca cele mai vechi forme, existente deja inainte de aparitia limbii arabe, sunt cele comune tuturor limbilor semitice: tema simpla nelargita, tema de intensiv si cea de cauzativ. Pentru aceste sensuri unele teme se regasesc chiar si in alte limbi hamito- semitice. Temele largite nu au fost generale, ci au devenit comune numai anumitor limbi, in formare sau deja formate. Astfel, tema cu o vocala lunga dupa R1 (forma III) este larg raspandita in limbile semitice din sud (araba si etiopiana), iar in limbile semitice de nord se intalneste rar. Tema cu reduplicarea R3 se intalneste in etiopiana, arameeana si ebraica veche. In ceea ce priveste temele cu marca reflexivitatii t sau n, se observa ca formele cu t s-au dezvoltat in limbile semitice de sud si arameeana, iar forma cu n s-a dezvoltat mai ales in accadeana, alaturi de forme cu t.

b) Teoretic, de la orice verb triconsonantic primitiv se pot deriva celelalte 14 forme verbale. In realitate insa, excluzand formele XI-XV-considerate ca rare- si forma IX- care are intrebuitare particulara- sunt rare cazurile in care se pot intalni toate formele I-X la una si aceeasi radacina.

Tabela I cuprinde primele zece forme cu temele neindeplinitului, imperativului, participiului activ, participiului pasiv si numelui de actiune. Formele rare, pe care nu am considerat util sa la introducem in tabela, se suprapun ca structura silabica si dispunere a vocalelor uneia din formele incluse in tabela. Forma XII, de exemplu se suprapune formei X. neindeplinitul ei va fi yaf'aw'ilu, iar numele de actiune va fi if'iw'al (acelasi ritm cu  istif'al

c)Exista situatii in care se intalnesc forme derivate fara sa le corespunda si o forma verbala primitiva. Acestea sunt, in general, verbe denominative. De exemplu, exista formele II fallasa "a provoca un faliment" si IV 'aflasa "a da faliment", fara sa existe o forma I.

Unele forme derivate nu au, semantic, nimic comun cu ideea generala exprimata de radacina respectiva. In acest caz este vorba, in general, tot de formatii denominative. Formele II a ara "a pietrifica", V ta a ara "a se pietrifica" si X ista ara "a se impietri", derivate de la numele comun   a ar "piatra", nu au legatura cu forma primitiva a ara "a interzice, a opri".

Unele forme derivate pot avea, in functie de sensurile radacinii respective sau de cuvintele (verbe sau nume) de la care au fost derivate, doua sau chiar mai multe sensuri. Reiese deci ca este inutil sa se incerce raportarea tuturor sensurilor formelor verbale la o anumita semnificatie a formei I sau a radacinii respective. Forma I si chiar radacina nu constituie in unele cazuri punct de plecare pentru toate cuvintele grupate in jurul lor.

d) Analizand formele I-X, din care eliminam forma IX care se situeaza in afara sistemului si forma VII care are prefixat n in loc de t, se constata ca formele I,II, III, IV sunt forme de baza carora le corespund in ordine, formele VIII, V, VI, X, obtinute in principal prin prefixarea unui t, devenit in felul acesta indiciu al caracterului reflexiv-pasiv pe care il au de cele mai multe ori formele din seria a doua. Formele V si VI provin din formele II si respectiv III prin simpla adaugare a prefixului ta- , fara nici un fel de alte modificari. La forma VIII a intervenit o metateza din care a rezultat infixarea acestui t. La forma X, de asemenea a avut loc o metateza, acest t aparand infixat intre vechiul prefix al formei IV si prima consoana radicala.

Forma VII are adaugat prefixul n, care se regaseste ca indiciu al reflexivitatii in alte limbi semitice. De obicei, ea se raporteaza la forma I, alaturi de forma VIII.

Chiar daca la anumite verbe apartinand celei de-a doua serii de forme, reflexivitatea nu este intotdeauna valoarea principala, prefixul t (in cazuri de metateza infixul t) este totusi marca a reflexivitatii deoarece reflexivitatea este valoarea generala a acestor forme, iar celelalte valori sunt derivate, au aparutca rezultat al unui proces complex de diferentiere si transformare a sensurilor. In plus, acest prefix, alaturi de n, se regaseste cu aceeasi valoare si in alte limbi semitice.

e) Din punctul de vedere al sufixelor si prefixelor personale, conjugarea verbelor apartinand formelor derivate este similara cu cea averbelor de forma primitiva. Fac exceptie formele verbale asa numite "cvadrilitere"(II, III, IV) care au ca vocala specifica prefixul lui de neindeplinit vocala u. Toate celelate forme au ca vocala caracteristica a acestui prefix vocala a.

f) Multe verbe apartinand formelor derivate au ca si verbul primitiv regim prepozitional.

g) Cu exceptia formelor VII, IX si XI care sunt numai intranzitive, toate celelalte forme include din primele zece verbe tranzitive si intranzitive.

h) Sub aspectul viabilitatii, formele II, V si X par a fi in limba contemporana cele mai productive. Gratie expresivitatii sale, forma II inlocuieste de multe ori formele IV si I.