Si se invarte el ore in si,si-ntr-un tarziu gaseste casa,dar nu si locatarul.Plecase cu 5 minute inaintea sosirii lui;el intreaba si vecinii,dar nu auzisera nimic de acestloc,calator sau de vecinul lor.Foarte deprimat,isi urmeaza drumul,speranta lui,nemurind.Merge ce merge,pana ce gandurile si drumul I se opresc de o durere brusca.Ce putea fi?o placuta inscriptionata:"Doi kilometrii pana in Valea Fericirii".Acesta sa fie locul?Increderea ii prinde viata;se duce sa intrebe in cea mai apropiata casa.Dinfericire da peste un batran care stia totul.Zice ca aceasta vale a fost lasata de DUMNEZEU pentru credinciosi.Ii spune si numele orasului,iar acesta pleaca uitand sa multumeasca omului amabil.
De abia dupa mai bine de jumatate de kilometru se opreste din alergat,sa-si mai traga sufletul,dupa care isi continua mersul agale.
Socotind el ca a parcurs 2 km.,intreaba un localnic:
-Draga prietene,nu sti tucumva,pe unde se afla "Valea Fericirii"?
-Banuiesc ca imediat dupa colt.
-Multumesc, tovarase!
-Nu ai pentru ce.
Iar omul,in doi timpi si trei miscari,si ajunge,unde vede o placuta:"Valea Fericirii".Se bucura enorm,dar bucuria nu a tinut prea mult.