Romanii din afara granitelor

Romanii din afara granitelor

  Transilvania

  Basarabia

  Bucovina

Transilvania

    Pana la 1848, programele politice au mentinut ideile Supplex-ului: recunoasterea natiunii romane, a limbii romane si a Bisericii ortodoxe; biserica unita si cea ortodoxa au sustinut miscarea nationala

    In preajma revolutiei de la 1848 se afirma in lupta pentru emancipare carturari laici precum George Baritiu, editorul "Gazetei de Transilvania" si Simion Barnutiu, profesor la liceul unit din Blaj

Etape in evolutia politica a Transilvaniei:

849-1860: regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem represiv, dar si pe reformism si modernizare economica

1861-1866: regim liberal; Viena accepta sa transfere o parte a autoritatii unor organe locale reprezentative cu atributii executive si legistlative. Romanii domina Dieta Transilvaniei si impun un pachet legistlativ inspirat de programul national

1867-1914: regim dualist austro-ungar; Transilvania este anexata Ungariei. Budapesta promoveaza o identitate exclusiv maghiara a statului si a institutiilor sale. Romanii contesta bazele regimului, revendicand initial autonomia, ulterior reconoasterea lor ca unitate politica distincta in cadrul Ungariei sau al Austriei federale

    Regimul neoabsolutist:

    Nici una din cererile romanilor nu a fost solutionata de Viena

    Regimul neoabsolutist impus de contele Alexander von Bach si politica de germanizare culturala au limitat activitatea nationala

    Singura concesie a fost ridicarea episcopiei unite de la Blaj la rang de mitropolie in 1854

    Regimul liberal:

    Romanii au intensificat miscarea nattionala

    Noua Dieta a Transilvaniei avea in componenta 48 de deputati romani, 44 maghiari si 32 sasi

    Pentru prima data in istoria Transilvaniei romanii puteau sa influenteze direct activitatea legistlativa si sa aduca modificari institutionale

    Dieta si-a desfasurat activitatea in doua sesiuni

    1863-1864 a infaptuit cele mai importante puncte ale programului romanesc prin doua legi: legea cu privire la egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor ei si legea care declara romana limba oficiala a Transilvaniei, alaturi de maghiara si germana

    1864 printr-o decizie imperiala, biserica ortodoxa este ridicata la rangul de mitropolie, sub conducerea lui Andrei Saguna

    s-a inaugurat oficial monarhia dualista; Imperiul Austro-Ungar devenea o confederatie (Austria, cu capitala la Viena si Ungaria, cu capitala la Budapesta)

    Fiecare avea guvern, parlament, viata politica si administratie distincta, dar Franz Joseph I era si imparatul Austriei si rege al Ungariei

    Erau organizate trei ministere comune: externe, razboi si finante

    Pentru Viena dualismul era o noua forma de organizare politica a monarhiei; se baza pe colaborarea cu maghiarii, necesara pentru stabilitatea imperiului

    Ungaria accepta acesta solutie pentru a-si reface vechiul stat medieval

    Regimul dualist austro-ungar:

    Majoritatea romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures se aflau sub autoritate maghiara; cei din Bucovina traiau sub guvernarea austriaca

    Romanii si-au declarat opozitia categorica fata de dualism inca din momentul proclamarii sale

    15 mai 1868 a fost facut public "Pronunciamentul de la Blaj", o reafirmare a programului din 1848

    Actul a fost redactat de george Baritiu

    S-a difuzat in "Gazeta de Transilvania", "Telegraful roman", "Albina"

    Autorii au fost arestati imediat, dar au fost gratiati de imparat

    Cauza romanilor transilvaneni a fost sustinuta si de intelectuali sau oameni politici din Romania

    Ziarul "Romannul", condus de C.A. Rosetti, publica articole ce sustineau miscarea nationala

    Bogdan-Petriceicu Hasdeu declara ca "Moldova, Transilvania, Muntenia nu exista pe suprafata pamantului; exista un singur corp si un singur suflet"

    La Bucuresti se forma societatea "Transilvania" pentru intretinerea la studii a tinerilor de peste Carpati, condusa de Al. Papiu-Ilarian

    1881 au fuzionat cele doua partide constituite in 1869, formand Partidul National Roman

    Partidul a adoptat tactica pasivismului politic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarand ca refuza sa recunoasca unirea din 1867

    Principalul moment al miscarii nationale a fost "Memorandumul" din 1892, care a reprezentat apogeul politicii romanesti bazata pe tactica pasivista

    Textul a fost stabilit de Comitetul Central al P.N.R. si memorandumul a fost trimis la Bucuresti, unde regele Carol I l-a gasit potrivit si a promis sprijin

    Nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii Transilvaniei la Ungaria si critica maghiarizarea fortata, revendicand drepturi pentru nationalitati

    Responsabilitatea actiunii si-a asumat-o conducerea P.N.R., in frunte cu Ion Ratiu, Eugen Brote, vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, George Pop de Basesti

    Delegatia romana trimisa la Viena nu a fost primita de imparat, documentul fiind trimis autoritatilor de la Budapesta; problema romaneascar era considerata o problema interna a Ungariei

    Procesul intentat de autoritatile maghiare si desfasurat la Cluj a dus la condamnarea autorilor Memorandului, dar la cererea lui Carol I imparatul i-a gratiat

    Inceputul sec. XX, tinerii tribunisti au decis aplicarea activismului, idee sustinuta totodata de liberalii aflati la putere in Romania

    Conform programului adoptat in 1905, P.N.R. ura sa reintre in viata parlamentara a Ungariei, renunta la revendicarea traditionala a autonomiei Transilvaniei, cerand in schimb recunoasterea individualitatii politice a romanilor in cadrul statului maghiar

    Se contureaza trei coordonate privind participarea romanilor transilvaneni la viata politica

    Prima : linia "oficiala" a P.N.L., reprezentata de Vasile Goldos, Stefan CiCio-Pop, Teodor Mihali

    A doua : "federalistii" erau adepti ai federalizarii monarhiei austriece, cale promivata de Aurel C. Popovici, Alexandru Vaida-Voevod

    A treia : "tinerii oteliti" sustineu deschis unirea cu Romania si erau condusi de Octavian Goga

Basarabia

    Basarabia s-a aflat in epoca moderna sub controlul Imperiului Rus

    A fost organizata ca regiune de granita (oblastie) si apoi ca simpa provincie (gubernie)

    Imperiul a incurajat colonizarea germanilor, gagauzilor, bulgarilor

    Sfarsitul sec. XIX politica de rusificare s-a manifestat atat prin aducerea fortata a unor populatii rusofone, cat si prin asimilarea si promovarea limbii ruse in scoala, biserica si in institutiile statului

    Activismul politic romanesc s-a facut simtit dupa revolutia din 1905 si dupa promulgarea constitutiei de catre tarul Nicolae II

    Gruparea condusa de Pavel Dicescu, ce revendica drepturi nationale, reintroducerea limbii romane in biserica si scoala

    Gruparea formata din intelectuali ca Pantelimon halipa, Ion si Teodor Inculet, ce promova idei nationale radicale

Bucovina

    1849 Bucovina devine ducat sub directa guvernare a Curtii de la Viena

    Politica de desnationalizare

    S-a manifestat in special in Biserica si scoala, unde a fost interzisa limba romana

    Colonizarile succesive au dus la descresterea populatiei romanesti si la cresterea populatiei ucrainene

    Miscarea nationala a fost stimulata de viata de cultura activa:

    Societatile "Junimea", "Concordia", "Dacia"au militat pentru respectarea autonomiei si recunoasterea individualitatii romanesti

    1892 s-a constituit Partidul National Roman din Bucovina, care sustinea miscarea pentru drepturi nationale

Dictionar

Diaspora, grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine

Gubernie, unitate administrativ-teritoriala al carei statut presupune aplicarea legilor ruse, obligativitatea folosirii limbii ruse in biserica, scoala si administratie

Pronunciament, declaratie, actiune prin care este exprimat protestul fata de un sistem social-politic

Cronologie

Imparatul Franz Joseph I promulga o constitutie prin care recunoaste autonomia Transilvania

Imparatul Austriei hotataste alipirea Banatului la Ungaria

Introducerea unui regim liberal in Imperiul Habsburgic

Decembrie: parlamentul maghiar promulga legea votata de Dieta de la Cluj privind incorporarea Transilvaniei la Ungaria. Sunt votate legea nationalitatilor si legea ivatamantului, care intareau asuprirea romanilor; ideea de baza era aceea ca in Ungaria exista o singura natiune, cea maghiara, o singura limba oficiala, limba maghiara

Ianuarie: Conferinta de la Timisoara, unde se constituie Partidul National Roman din Ungaria avand presedinte pe Alexandru Mocsonyi

Martie: Conferinta de la Miercurea Sibiului, unde se constituie Partidul National Roman din Transilvania avand presedinte pe Ilie Macelariu

Apare la Sibiu gazeta "Tribuna", prin care se afirma o noua generatie, asa-numitii "tribunisti"(Ioan Slavici, Eugen Brote), care sustine ideea autonomiei etnice a romanilor din intreaga ungarie

Se infiinteaza la Bucuresti "Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor", care a sprijinit miscarea nationala a romanilor