Precizari privind activitatea de psihologie si analiza organizationala desfasurata de catre ofiterii psiholog din structurile de resurse umane

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

DIRECTIA MANAGEMENT RESURSE UMANE

PRECIZARI PRIVIND ACTIVITATEA DE PSIHOLOGIE SI ANALIZA ORGANIZATIONALA DESFASURATA DE CATRE OFITERII PSIHOLOG DIN STRUCTURILE DE RESURSE UMANE

In perioada ianuarie- februarie 2008, Directia Management Resurse Umane a organizat intalniri cu ofiterii- psiholog din structurile de resurse umane de la nivelul IPJ. In cadrul acestor intalniri au fost discutate diverse probleme privind statutul psihologului in Politia Romana, a locului si rolului acestuia, precum si specificul activitatii de evaluare/cunoastere psihologica, analiza/diagnoza organizationala sau elaborarea standardelor ocupationale.

Centralizarea tuturor problemelor ridicate si a punctelor de vedere exprimate precum si clarificarea acestora a fost realizata in scopul unei abordari unitare, unei explicitari a conceptelor, activitatilor si competentelor, a relationarii cu personalul din celelalte structuri.

I. CADRUL LEGISLATIV

Activitatea de psihologie desfasurata de catre psihologii din structurile de resurse umane, atat la nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane cat si la nivelul Inspectoratelor Judetene de Politie, se realizeaza cu respectarea urmatoarelor acte normative:

- Legea nr. 213/ privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania;

- Hotararea nr. 788/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004;

- Ordinul MAI nr. 257/2007 privind activitatea de psihologie in MAI;

- Normele metodologice privind activitatea de asistenta psihologica in MAI nr. 149206/ 14.12.2006

- Regulamentul de organizare si functionare al comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania;

Proceduri privind desfasurarea atestarii dreptului de libera practica in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale elaborate de Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania

Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 1399/ 18.05.2007, privind organizarea si desfasurarea concursurilor/ examenelor in vederea ocuparii posturilor vacante precum si pentru promovarea in functie a ofiterilor si agentilor din politia Romana.

- Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 5/ 15.01.2007

- Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 13/ 22.01.2007

II.     ELEMENTE PRIVIND STATUTUL PSIHOLOGULUI

Dreptul de libera practica si formarea profesionala

Psihologii care isi desfasoara activitatea in structurile de resurse umane trebuie sa detina, conform reglementarilor prevazute in OMAI nr. 257/2007 art. 5, alin.(3), dreptul de libera practica in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale, acordat de Colegiul Psihologilor din Romania.

Colegiul Psihologilor din Romania a hotarat in sedinta Consiliului din data de 17 noiembrie 2006 ca psihologii cu drept de libera practica care desfasoara activitatile, prevazute de art. 5 din Legea nr.213/2004 au avut obligatia de a depune dosarele pentru obtinerea atestatului de libera practica la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale, in vederea obtinerii atestatelor de libera practica in specialitate, pana la data de 31 ianuarie 2007.

In acelasi sens, persoanele care, dupa data de 31 ianuarie 2007 continua sa desfasoare activitatile prevazute de art. 5 din Legea nr. 213/2004 fara a detine atestat de libera practica in specialitate sau fara a putea face dovada depunerii dosarelor pentru obtinerea atestatelor de libera practica cad sub incidenta art. 58 din Legea nr. 213/2004 conform caruia "practicarea profesiei de psiholog, in conditii de libera practica, de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal".

De asemenea, in temeiul art. 6., alin (2) din acelasi ordin, art.26, lit.a) si b) din Proceduri privind desfasurarea atestarii dreptului de libera practica in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale elaborate de Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania, trecerea psihologilor de la o treapta de specializare la alta se realizeaza in urmatoarele conditii cumulative: desfasurarea activitatii de psiholog in specializarea respectiva cel putin 5 ani; dovada a 50 de credite obtinute din activitati de publicare, participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate potrivit legii si prezentelor norme, participarea la activitati stiintifice etc.

Avand in vedere atributiile ce revin personalului de specialitate- psihologi din structura de resurse umane, este oportuna pentru institutie, prezenta psihologilor la dezbaterile si grupurile de lucru pe probleme de psihologie din cadrul diverselor manifestari stiintifice, in vederea :

accesului la informatiile de ultima ora privind aspectele de ordin metodologic ale psihologiei ( necesare in elaborarea propriilor metodologii de lucru);

accesului la rezultatele cercetarilor efectuate in domeniile de specialitate (date ce pot fi utilizate in proiectele de cercetare initiate, pe linia de competenta, la nivelul Politiei Romane);

stabilirii de contacte si, nu in ultimul rand, schimb de experienta cu specialistii care activeaza in acelasi domeniu in cadrul altor institutii nationale si internationale.

Consideram ca aceste activitati:

sunt dedicate exclusiv unor aspecte de ordin practic, aplicativ, metodologic ale psihologiei, legate de cercetarea actuala, de implicatiile ei metodologice, etice, sociale, culturale;

nu au caracterul unui curs in acceptiunea clasica a termenului utilizat de M.E.C. ( predare, aprofundare, evaluare,etc.), precum si in acceptiunea OMAI nr. 588/ 2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

pot fi considerate misiune, cu decontarea transportului si a cazarii

pot beneficia de decontarea taxei de participare (conform art.15 din OMAI nr.257/ 2007, ,,MIRA sprijina activitatea de formare profesionala continua a psihologilor cu drept de libera practica, in specialitatile de competenta, in vederea asigurarii pregatirii profesionale potrivit standardelor de calitate stabilite de catre Colegiul Psihologilor din Romania").

Avand in vedere cele de mai sus, in scopul mentinerii dreptului la libera practica, a atestatelor corespunzatoare si pentru a face dovada preocuparii pentru formarea profesionala continua, Politia Romana, in calitate de angajator, are obligatia de a sprijini procesul de formare profesionala continua a psihologilor prin participarea ofterilor psiholog la cursuri, conferite, seminarii, activitati stiintifice, etc.

2. Compatibilitatea cu alte posturi/ functii/ activitati, pe domeniul de specialitate, desfasurate in afara orelor de program

Desfasurarea activitatilor profesionale in afara MIRA a psihologilor de unitate din cadrul structurii de resurse umane care au si calitatea de politisti, este reglementata prin Legea nr. 360/6.06.2002 privind Statutul politistulul art. 45, alin (1) lit. g), h), i) care precizeaza faptul ca ,, politistului ii este interzis sa:

efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;

exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;

detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant, a activitatilor de cercetare stiintifica si creatie literar-artistica."

Cu toate acestea, la art.40, alin.(2) din OMIRA 257/2007 este stipulat faptul ca "In scopul mentinerii contactului si integrarii in activitatile comunitatii profesionale si stiintifice, nationale si internationale, precum si al cresterii capacitatii de a oferi solutii proprii, psihologii din MIRA pot face parte din asociatii profesionale, societati si organizatii stiintifice, nationale si internationale, fara ca activitatea desfasurata in aceste organisme sa afecteze exercitarea atributiilor functiei de baza."

3. Participarea psihologilor in comisiile de examen/ concurs si la activitatea de evaluare anuala

Conform art.9, alin (1) din Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 1399/ 18.05.2007, ,,mutarea/ transferul/ promovarea ofiterilor din alte structuri/ inspectorate generale ori din unitatile de politie teritoriale, in cadrul directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane - aparat central, in functii de executie, se va realiza numai prin examen sau concurs." Prin nominalizarea in componenta comisiei de concurs / examen a psihologului unitatii, in cadrul interviului se realizeaza cunoasterea psihologica a candidatilor.

Mentionam ca aceste prevederi sunt aplicabile doar pentru categoria ofiterilor de politie si se refera strict la aparatul central al Politiei Romane.

Avand in vedere descentralizarea competentelor decizionale, sefii inspectoratelor de politie judetene pot stabili daca este necesara prezenta psihologului din unitatea respectiva, in cadrul comisiilor special constituite, la mutarea/ transferul/ promovarea ofiterilor si agentilor pe functie de executie in cadrul unitatilor de politie teritoriale.

De asemenea, managerii unitatilor, conform Dispozitiei I.G.P.R. nr. 48876/ 28.12.2006, trebuie sa dispuna masuri in vederea evaluarii psihologice pentru ,,politistii nou incadrati sau care isi schimba domeniul muncii operative, la expirarea perioadei de proba, adaptate specificului fiecarui sector de activitate, prin intermediul serviciului de specialitate propriu acreditat", in vederea evitarii ,,cazurilor de depistare tardiva a tulburarilor de adaptare."

In acest context, facem precizarea ca psihologul din structura de resurse umane are obligatia, conform art.36, alin.(2) din Normele metodologice privind activitatea de asistenta psihologica in M.I.R.A. nr. 149206/ 14.12.2006, sa realizeze cunoasterea psihologica si completarea documentatiei aferente, pentru personalul nou incadrat, in maxim 30 de zile de la data prezentarii in unitate.

Consideram utila in acest sens, realizarea unei evidente cu personalul in activitate inregistrat la cabinetul medical al unitatii (in cazul necesitatii unei monitorizari a persoanelor care prezinta afectiuni somatice cronice, nr. zile de spitalizare, antecedente psihiatrice, etc.) Mentionam ca aceste date sunt utile si pentru realizarea activitatii de cunoastere psihologica a personalului.

Pentru buna desfasurare a acestei activitati - ce presupune intocmirea documentatiei si circuitul acesteia, conform art.56 alin (4), din O.M.I.R.A. nr. 257/ 01.08.2007- este necesar ca psihologul sa fie instiintat in timp util, de catre personalul cu atributii privind selectia, incadrarea, promovarea personalului, in legatura cu:

toate miscarile de personal ( intrare/ iesire) ce au loc la nivelul unitatii;

alte evaluari psihologice ale personalului realizate la nivelul Centrului de Psihosociologie si rezultatul acestora.

In conformitate cu Ordinul M.I.R.A. Nr.257/2007, Sectiunea 5,  art. 43, psihologul de unitate acorda sprijin de specialitate personalului care participa la activitatea de evaluare a subordonatilor, astfel:

a)  la solicitarea persoanei care evalueaza, pentru explicarea semnificatiei indicatorilor de la sectiunea -calitati personale-  si a identificarii corespondentei dintre acestia si actele, manifestarile in plan comportamental, atitudinal;

b)  in cazurile speciale, in care persoana care evalueaza solicita psihologului sprijin de specialitate, fiind sesizate in perioada anterioara evaluarii, modificari in conduita, starea psihica si randamentul profesional al persoane evaluate.

III. EVALUAREA PSIHOLOGICA/CUNOASTEREA PSIHOLOGICA

Activitatea de cunoastere psihologica a personalului are drept scop identificarea elementelor comportamentale caracteristice persoanei, a situatiei socio-profesionale, a aspectelor relationale, de adaptare si integrare, de autoperceptie si autoevaluare, a altor aspecte relevante pentru cunoasterea personalitatii, si masura in care acestea influenteaza indeplinirea atributiilor de serviciu.

Se poate vorbi in cunoasterea psihologica- ca si in alte domenii- de un nivel al cunoasterii empirice realizat in contextul vietii cotidiene cu mijloacele observatiei curente si ale limbajului comun si un nivel al cunoasterii sistematice, care pune in actiune mijloace obiective de studiu (tehnici de observatie, mijloace experimentale, psihometrice,etc.), condensand informatia in limbajul stiintei psihologice, intre cele doua niveluri existand o anumita continuitate, dar si diferente notabile.

Cunoasterea prin intermediul testelor psihologice se finalizeaza prin formularea unui psihodiagnostic sau a unui profil psihologic. Utilizarea acestora trebuie sa tina seama de faptul ca, in procesul de cunoastere, o serie de factori raman nemasurati, si ca atare, psihodiagnosticul va avea o functie predictiva relativa si limitata.
    Astfel, apare nevoia unei cunoasteri psihologice longitudinale a subiectului, urmarindu-se evolutia acestuia pe intreaga perioada a activarii in institutie. Cunoasterea longitudinala se realizeaza atat prin aplicarea unor baterii de teste standardizate, dar mai ales prin: observatie, ca metoda psihologica, interviuri, analiza muncii si produselor activitatii politistului, completandu-se astfel tabloul personalitatii sale.

Cunoasterea psihologica longitudinala are caracter continuu si integrativ, adresandu-se tuturor membrilor organizatiei. In contextul specificitatii Politiei Romane, ca tip de organizatie, in procesul de cunoastere longitudinala a personalului, evaluarea se adreseaza unui personal evaluat psihologic in diferite momente ale carierei profesionale. Trebuie spus ca in aceste situatii evaluarea nu are functie de control, de a stabili normalitatea ci mai degraba indeplineste rolul functiei predictive, cu privire la comportament, eficienta in munca si adaptarea la diverse situatii.

Acest proces de cunoastere este necesar sa inceapa cu recoltarea si centralizarea datelor din momentul prezentarii politistului la unitate, urmarind evaluarea caracteristicilor psihice si valorificarea optima a potentialului de care acesta dispune. Cunoasterea trebuie sa continue la locul de munca, urmarind adaptarea si integrarea in mediu prin modificarea obisnuintelor personale dobandite anterior, in functie de cerintele specificului de activitate, surprinderea eventualelor accentuari ale structurii lor de personalitate care pot ramane latente pana la aparitia unor factori favorizanti care ar putea declansa conduite inadecvate, pana la iesirea din sistem.

Evaluarea psihologica, care reprezinta un demers de monitorizare activa a functionarii individuale, din punct de vedere al parametrilor psihici in conditiile concrete de munca, in scopul depistarii precoce a potentialului dezadaptativ sau afectiunilor psihice, planificarii, monitorizarii si verificarii eficacitatii masurilor de interventie psihologica.

Evaluarea psihologica asigura supravegherea activa a functionarii individuale din punct de vedere al parametrilor psihici, in conditiile concrete de munca, in scopul depistarii precoce a potentialului dezadaptativ sau afectiunilor psihice, planificarii, monitorizarii si verificarii eficacitatii masurilor de interventie psihologica.

Evaluarea psihologica presupune:

- identificarea eventualelor probleme de natura psihologica,

- ierarhizarea lor,

- proiectarea programelor de interventie psihologica in scopul autocunoasterii, optimizarii si dezvoltarii personale, al preventiei si/sau remisiunii problemelor.)

Evaluarea psihologica se realizeaza in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, in cele ce urmeaza fiind prezentata o descriere a procesului de evaluare psihologica, a scopurilor pe care le urmareste si a finalitatii pe care o implica. Descrierea acestui proces poate fi vizualizata grafic la anexa nr.1.

Delimitare conceptuala

Avand in vedere ca, una dintre prioritatile institutionale ale activitatii de psihologie este cunoasterea comportamentului politistilor, evaluarea psihologica reprezinta un proces fundamental si complex care urmareste:

Cunoasterea longitudinala

Compatibilitatea cu postul

Complexitatea procesului de evaluare este data de instrumentarul variat care poate fi utilizat in vederea atingerii scopurilor pe care pe implica, cat si de modalitatile de interpretare a rezultatelor.

In functie de scopul urmarit in procesul de evaluare, psihologul are la dispozitie:

chestionare de personalitate

teste pentru masurarea nivelului de inteligenta

teste de aptitudini

teste sociometrice pentru cunoasterea relatiilor interpersonale ce se deruleaza in cadrul microgrupului de munca

interviul (cu subiectul examinarii, cu colegii acestuia, cu sefii nemijlociti)

observatia

anamneza

studiul documentelor de personal

Cunoasterea longitudinala

Cunoasterea are ca scop obtinerea de informatii relevante din punct de vedere psihologic despre politist, utile pentru a contura un tablou psihologic general si pentru a sustine, demersurile psihologice ulterioare.

Procesul de cunoastere longitudinala presupune urmarirea activa a evolutiei lucratorului de politie pe intreaga perioada a activitatii in cadrul institutiei.

Acest proces este demarat de catre psiholog in termen de 30 de zile de la incadrarea individului in unitate, moment in care i se deschide si carnetul psihologic.

Pentru personalul deja incadrat caruia nu i s-a deschis carnetul psihologic, procesul de cunoastere se poate realiza in urmatoarele situatii:

in cadrul demersurilor nationale initiate de structura coordonatoare

la solicitarea sefilor de la toate nivelurile

la sesizarea si initiativa psihologului (fie ca urmare a sesizarii unor probleme, fie pentru demararea procesului de cunoastere)

Cunoasterea longitudinala se realizeaza si prin intermediul evaluarii periodice care se va organiza si desfasura in conformitate cu planificarea realizata de catre fiecare psiholog din cadrul structurilor de resurse umane.

Pe parcursul cunoasterii longitudinale psihologul poate identifica personalitati echilibrate si personalitati accentuate. In cel din urma caz, persoana identificata cu accentuari ale structurii de personalitate va fi introdusa intr-un program de asistenta psihologica primara, ca urmare a avizului nerecomandat pentru solicitarile postului.

Compatibilitatea cu postul

Evaluarea in acest scop presupune identificarea anumitor trasaturi de personalitate si aptitudinale necesare desfasurarii optime a activitatii corespunzatoare postului ocupat.

Primul pas in realizarea acestei evaluari consta in studierea fisei postului si identificarea aspectelor de natura psihologica definitorii postului respectiv. In conformitate cu atitudinile, abilitatile si atitudinile necesare desfasurarii activitatii, psihologul isi selecteaza din instrumentarul de evaluare psihologica, metodele si tehnicile adecvate, actionand in directia scopului urmarit (compatibilitatea cu postul).

Situatii de evaluare psihologica in scopul compatibilitatii cu postul:

in cadrul demersurilor nationale initiate de structura coordonatoare

schimbare de profil

mutare de la un serviciu la altul in cadrul aceleasi unitati

mutarea de la o unitate la alta

transfer de la o alta structura a MIRA

activitatile cu grad de risc ridicat - acest tip de evaluare se desfasoara periodic si se refera, pana in momentul de fata, la lucratorii care fac parte din structurile de interventie rapida (S.I.A.S, S.S.P.I.R., D.P.I.R)

misiuni speciale

Evaluarea psihologica pentru stabilirea compatibilitatii cu postul se finalizeaza cu doua tipuri de aviz:

o   recomandat pentru solicitarile postului

o   nerecomandat pentru solicitarile postului

Pornind de la situatiile de evaluare in scopul compatibilitatii cu postul facem urmatoarele precizari:

in cazurile de schimbare de profil/transfer avizul "nerecomandat pentru solicitarile postului" implica eliminarea candidatului din concurs/examen

in cazul activitatilor cu grad ridicat de risc si a misiunilor speciale avizul "nerecomandat pentru solicitarile postului" este valabil pentru o perioada stabilita de catre psiholog in functie de rezultatele la probele psihologice si de informatiile obtinute prin intermediul altor metode utilizate. Aceasta situatie implica    introducerea subiectului in programul de asistenta psihologica.

- in cazul avizelor negative sugeram sefului unitatii sa tina cont de acestea si de recomandarile psihologului cu privire la lucratorul de politie, in caz contrar raspunderea apartinandu-i in totalitate.

Cand se efectueaza evaluarea psihologica?

Conform art. 13 alin.(1) din OMIRA 257/2007 "in exercitarea profesiei psihologul este independent profesional, neputand fi supus influentelor rezultate din subordonarea ierarhica", la alin.(2) al aceluiasi Ordin fiind definite raporturile de subordonare ierarhica in care se gasesc psihologii si anume ca acestea "privesc doar aspectele legate de organizarea functionala si administrativa a unitatii, ordinea interioara si disciplina la locul de munca". In completare, la alin.(3) este precizata respectarea independentei profesionale de catre sefii/comandantii unitatilor ca si a "dreptului de initiativa si decizie in exercitarea actului profesional".

De asemenea, la art.7 din HG 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, se precizeaza ca, " Prin independenta profesionala a psihologului este garantata exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fara nici o ingerinta in ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a legilor in vigoare." In timp ce " Independenta profesionala in exercitarea actului psihologic confera, potrivit legii, dreptul de initiativa si decizie, cu asumarea integrala a raspunderii pentru calitatea acestuia.".

Prin urmare, activitatea psihologului se exercita in una dintre situatiile de mai jos:

este solicitat pentru asistenta psihologica de catre una din persoanele care au dreptul la aceste servicii conform legii;

este solicitat de catre seful unei structuri prin adresa scrisa;

primeste dispozitie rezolutiva de la seful unitatii;

in cursul activitatilor desfasurate sesizeaza existenta unor nereguli de natura sa influenteze negativ activitatea politistului sau a colectivului din care acesta face parte;

la initiativa sa.

Evaluarea psihologica se efectueaza:

v      periodic: se realizeaza pe categorii de personal, in raport cu solicitarile psihice ale posturilor, astfel:

pentru personalul aflat in misiuni internationale/multinationale, la intervale de 6 luni;

- pentru personalul care desfasoara activitati/misiuni cu grad ridicat de risc, cadrele didactice si instructorii din institutiile de invatamant si scolile de aplicatii ale MIRA, anual;

- pentru personalul care poarta armament si munitie in misiune, la intervale de 3 ani;

- pentru celelalte categorii de personal, la intervale de 5 ani;

- alte categorii de personal, in situatii temeinic justificate, potrivit reglementarilor in vigoare.

- in cazul elevilor care urmeaza cursurile scolilor de agenti/subofiteri completarea si validarea evaluarii psihologice realizate in procesul de recrutare (evaluare realizata de catre Centrul de Psihologie) vor fi continuate de catre psihologii scolilor, avandu-se in vedere urmatoarele:

evaluarea psihologica a elevilor de anul I in primele 3 luni ale semestrului I

evaluarea psihologica in scopul orientarii vocationale pentru elevii de anul II, in semestrul II

Evaluarile periodice se finalizeaza cu avize de tipul recomandat/nerecomandat in raport cu solicitarile psihice ale posturilor

v      in situatii speciale, dupa cum urmeaza:

- la aparitia unor comportamente dezadaptative la locul de munca; se efectueaza prin dispozitia sefului institutiei, de catre psihologul in a carui competenta se afla persoana respectiva, conform art.22.

- dupa incheierea unor tratamente psihiatrice;

- la intoarcerea personalului trimis in misiune temporara in strainatate pentru o perioada mai mare de 6 luni.   

Evaluarea in situatii speciale se finalizeaza cu avize de tipul recomandat/nerecomandat. Avizul de tipul nerecomandat implica monitorizarea subiectului in cadrul asistentei psihologice primare, care se va finaliza cu aviz de tipul APT/INAPT.

Raportul individual de evaluare psihologica

Evaluarea psihologica din cadrul asistentei psihologice, se finalizeaza printr-un raport individual de evaluare psihologica, intocmit in conformitate cu principiile si procedurile in vigoare, se consemneaza in documentele de evidenta si se aduce la cunostinta beneficiarului, art.25 alin.3 din OMIRA 257/2007.

Rapoartele de evaluare psihologica in vederea acordarii asistentei psihologice se incheie, in functie de scopul urmarit, astfel:

- pentru evaluarile periodice, in doua exemplare, dintre care unul se anexeaza la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se depune la dosarul de personal al persoanei evaluate;

- pentru evaluarile efectuate in situatii speciale, de regula intr-un singur exemplar, care se depune la carnetul psihologic al subiectului, art. 58 alin(1).

In cazul in care in urma unei evaluari psihologice efectuate in situatii speciale se constata ca subiectul este susceptibil de a prezenta afectiuni psihice, raportul de evaluare psihologica se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se anexeaza la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se inainteaza sefului/comandantului unitatii, cu propunerea de trimitere pentru consult medical de specialitate, conform OMAI 257/2007, art. 58 alin(2)..

Responsabilitatea sefilor de unitati privind activitatea de psihologie

1. Sefii/comandantii unitatilor centrale si teritoriale ale ministerului au urmatoarele obligatii, privind evaluarea psihologica a personalului din subordine, (conform  art. 71 din OMAI 257/2007),

- sa asigure prezentarea personalului la evaluarea psihologica;

- sa respecte recomandarile formulate de structurile/personalul de specialitate;

- sa utilizeze personalul din subordine conform avizelor psihologice detinute.

2. Sunt direct responsabili (conf. art. 70, alin.(2) din OMAI 257/2007) de asigurarea spatiilor corespunzatoare desfasurarii activitatii de psihologie si dotarii acestora.

3. Asigurarea cunoasterii prevederilor legale din domeniu de catre toti adjunctii sai si de catre sefii de Politii municipale si orasenesti/de serviciu/de birou subordonate

IV.   ASISTENTA PSIHOLOGICA

Asistenta psihologica care se acorda in cadrul unitatii, la nivelul cabinetului de psihologie are drept scop mentinerea sau restabilirea controlului si depasirea situatiilor dificile /de criza in care se afla persoana la un moment dat, restabilirea echilibrului psiho-emotional/ afectiv dupa stresul cauzat de situatiile problematice de munca, armonizarea relatiilor interpersonale si familiale, refacerea / recuperarea psihica.

Asistenta psihologica se acorda in situatia in care se ridica probleme ce tin de caracteristicile de personalitate, de prevenirea sau de rezolvarea unor situatii stresante si inlaturarea consecintelor acestora, de deciziile ce trebuiesc luate in cariera, in functie de potentialul aptitudinal sau de anumite dominante ale personalitatii individului

Asa cum se poate observa din schema prezentata la anexa nr.2, asistenta psihologica se aplica pentru urmatoarele situatii:

in cazul constatarii existentei anumitor accentuari la nivelul structurii de personalitate

in cazul emiterii avizului "nerecomandat" ca urmare a evaluarii compatibilitatii pe post

Metodele si tehnicile prin care se realizeaza asistenta psihologica cuprind:

- metode interactive de pregatire psihologica;

programele de dezvoltare si optimizare personala;

programele de management al stresului;

- interviu individual;

- observatia in timpul interviului si aplicarii probelor;

- anamneza;

- teste standardizate creion - hartie;

- teste proiective;

Directii de actiune specifice situatiilor amintite

In incercarea de a preveni aparitia unor dezechilibre la nivelul structurii de personalitate si implicit a unor comportamente dezadaptative cauzate de diversi factori, psihologul organizeaza diferite cursuri si training-uri de informare a politistilor, pe variate teme, cu scopuri preventive, acestea facand obiectul asistentei profilactice.

Asistenta profilactica se realizeaza prin pregatirea psihologica a personalului care se desfasoara cu intregul personal al unitatii, in cadrul activitatilor de pregatire continua a personalului. Se realizeaza pe baza unui program de pregatire anual, printr-un ansamblu de metode si tehnici menite sa formeze si sa dezvolte modelul comportamental adecvat mediului politienesc si solicitarilor specifice postului /misiunilor. Se finalizeaza printr-o informare privind nivelul si calitatea achizitiilor acumulate in concordanta cu obiectivele stabilite si formularea obiectivelor ulterioare.

In cadrul acestui tip de asistenta pot fi derulate si Programe de profilaxie psihologica si igiena mintala care vizeaza promovarea, apararea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice si care se refera la recunoasterea si semnalarea simptomatologiei specifice diverselor probleme de natura psihologica, adoptarea unui model de conduita adecvat si stil de viata sanatos.  Acestea presupun masuri active, integrate, multidisciplinare, ce implica participarea individului, familiei si organizatiei si sunt destinate:

a)       intregului personal - profilaxie generala;

b)       personalului cu risc mai mare decat a mediei de aparitie a manifestarilor dezadaptative - profilaxie selectiva;

c)       personalului cu risc inalt de aparitie a disfunctionalitatilor psihice - profilaxie focalizata

In cazul constatarii unor accentuari la nivelul structurii de personalitate sau in cazul avizului "nerecomandat" ca urmare a evaluarii compatibilitatii pe post, se face apel la asistenta primara, care presupune parcurgerea a doua etape:

etapa cunoasterii aprofundate a problemelor psihologice

In cadrul acestei etape, psihologul poate utiliza pe langa probe psihologice specifice pentru masurarea aspectului vizat, si alte modalitati de investigare psihologica pe care le considera necesare.

etapa interventiei psihologice primare

In cadrul acestei etape se desfasoara o serie de activitati la nivel individual si daca este cazul la nivel de grup, acestea avand ca scop dezvoltare si optimizarea personala (dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, a abilitatilor de comunicare, capacitatea de a face fata si de a rezolva situatiile problematice, ameliorarea emotiilor negative si a dezechilibrelor cauzate de diferite traume psihologice. frustrante, modificarea unor comportamente sau patternuri dezadaptative, gestionarea stresului, dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa etc.), prin proiectarea si derularea programelor de interventie psihologica care presupun:

a) monitorizarea cazurilor de disfunctionalitate identificate in urma evaluarilor psihologice, in vederea ameliorarii sau remiterii disfunctiilor psihocomportamentale (consecutiva acordarii avizului  de tipul "nerecomandat" si se va finaliza cu aviz de tipul apt/inapt, dupa perioada de monitorizare);

b) dezvoltarea si optimizarea personala (dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, a abilitatilor de comunicare, de rezolvare a problemelor, modificarea unor comportamente sau patternuri dezadaptative, etc.);

c) managementul stresului (pentru insusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare facilitarea invatarii unor comportamente sau abilitati noi

d) suport psihologic in situatii de criza psihologica individuala, prin ameliorarea emotiilor negative si a dezechilibrelor cauzate de diferite traume psihologice.

Aceste activitati se realizeaza atat la solicitarea subiectilor sau a sefilor de structuri cat si din proprie initiativa, la nivel individual sau in cadrul grupurilor de dezvoltare si suport.

In cazul interventiei psihologice primare aplicate la solicitarea subiectului, nu se finalizeaza printr-un raport de evaluare psihologica, dar se consemneaza activitatatea in carnetul psihologic individual. 

Personalul aflat in activitate beneficiaza de asistenta psihologica gratuita, acordata de psihologul de unitate, in timpul programului de lucru.

Ambele tipuri de asistenta se realizeaza atat la solicitarea subiectilor sau a sefilor de structuri, cat si din proprie initiativa a psihologului.

Asistenta psihologica recuperatorie vizeaza modalitati de vindecare, prin tehnici de consiliere psihologica/psihoterapie, a unor manifestari indezirabile sau boli psihice si/sau solutionarea unor probleme de natura psihosociala.

Asistenta psihologica recuperatorie se realizeaza in cadrul monitorizarii personalului aflat:

- sub tratament medicamentos psihiatric sau la finalizarea acestuia;

- in urma unor spitalizari prelungite sau repetate in contextul unor afectiuni psihice sau somatice cronice.

In unitatile Politiei Romane, ofiterii psiholog pot desfasura asistenta psihologica recuperatorie doar in conditiile detinerii atestatului de libera practica in una dintre specialitatile: "consiliere psihologica" sau "psihoterapie". Standardele profesionale de exercitare a acestor doua competente sunt reglementate de Colegiul Psihologilor din Romania, prin Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie.   

Beneficiaza de asistenta psihologica, urmatoarele categorii de persoane:

a)       personalului aflat in activitate;

- profilactica si /sau primara, obligatoriu;

- recuperatorie, la solicitare, in conditiile detinerii de catre psiholog a atestatului de libera practica in psihoterapie;

b) elevii unitatilor de invatamant ale Politiei romane:

- profilactica si /sau primara, obligatoriu;

- recuperatorie, la solicitare, in conditiile detinerii de catre psiholog a atestatului de libera practica in psihoterapie;

c) personalul pensionat - interventie primara, la solicitare;

d) membrilor familiilor celor prevazuti la punctele a) si b): sot, sotie, copii si parinti aflati in intretinerea legala a acestora  - interventie primara, la solicitare.

Rezultatele interventiilor primare acordate personalului aflat in activitate si membrilor familiei acestuia se pastreaza in carnetul psihologic al angajatului iar interventia propriu-zisa se consemneaza in Registrul de asistenta psihologica.

In cazul personalului pensionat nu se deschide carnet psihologic, interventia propriu-zisa se consemneaza in Registrul de asistenta psihologica.

Toate tipurile de activitati de asistenta psihologica se consemneaza in registrul de asistenta psihologica.

V.      ANALIZA/DIAGNOZA ORGANIZATIONALA

Definirea conceptelor

Analiza organizationala reprezinta cercetarea tuturor componentelor sistemului organizatiei: structura, fenomene, procese si are drept scop descrierea, explicarea, evaluarea fenomenelor si proceselor specifice organizatiei, precum si identificarea problemelor  cu care se confrunta organizatia.

Domeniile care constituie obiectul analizei organizationale sunt:

Cultura organizationala;

Mijloace si tipuri de comunicare in organizatie;

Management si stiluri de conducere;

Climat organizational;

Luarea deciziilor;

Evaluarea programelor de formare initiala si continua;

Motivatie, satisfactie si performanta in organizatie;

Conflictul in organizatie;

Organizarea activitatii;

Integrarea organizationala;

Dinamica de personal;

Infractionalitatea in randul angajatilor.

Diagnoza organizationala reprezinta "cercetarea bazata pe concepte, modele si metode din stiintele sociale si comportamentale, care urmareste caracterizarea starii curente a organizatiei, ajutand clientul sa-si gaseasca solutii de rezolvarea a problemelor". (cf. Harrison &Shirom, 1999).

Conform OMAI nr. 257/2007, diagnoza organizationala are drept obiectiv "cunoasterea opiniilor, atitudinilor, reprezentarilor, comportamentelor, sentimentelor, valorilor personalului institutiei referitoare la continutul, organizarea si managementul activitatii profesionale sau in raport cu o problema ori un fenomen de interes".

Desi cele doua concepte sunt adesea tratate similar in literatura de specialitate, diagnoza organizationala este indreptata preponderent spre elaborarea unor solutii de remediere a unor disfunctionalitati remarcate pe anumite niveluri ale structurii organizatiei. De regula, aceasta diagnoza nu se realizeaza la nivelul organizatiei pe ansamblu, ci au tendinta de a fi punctuale, la nivelul una ei subunitati, linii de munca etc. mergand pana la nivelul unor grupuri mici de lucratori .

Atat analiza organizationala cat si diagnoza organizationala se pot orienta spre studierea  acelorasi procese si fenomene din cadrul organizatiei folosind pentru aceasta instrumente si metode similare de studiu, cu precizarea ca in functie de nivelul la care se realizeaza analiza, acestea pot fi preponderent psihologice, respectiv la nivelul grupurilor mici sau preponderent sociologice la nivelul organizatiei ca intreg sau la nivelul unor colectivitati/subunitati cu multi membri. Aceste precizari sunt strict conceptuale si nu au rolul de a delimita implicarea psihologului si a sociologului in realizarea studiilor la nivelul organizatiei in care isi desfasoara activitatea.

Fenomenele si procesele pentru care se realizeaza diagnoza organizationala sunt:

Climatul organizational;

Satisfactia si motivatia fata de munca;

Stilul de conducere;

Stressul ocupational;

Relatii interpersonale in cadrul micro-grupurilor;

Comunicarea.

Obiectivele analizei organizationale/diagnozei organizationale

Determinarea valorilor, sistemului de credinte si practici comportamentale in organizatie;

Identificarea gradului de satisfactie al politistilor fata de munca;

Motivatiile in munca

Identificarea problemelor cu care se confrunta organizatia;

Cunoasterea opiniei si atitudinilor politistilor fata de o situatie, fenomen, proces specifice organizatiei;

Evaluarea programelor de formare initiala si continua;

Dinamica de personal (fluctuatie, riscuri, oportunitati, evolutie pe termen lung, mediu si scurt);

Evidentierea amenintarilor si oportunitatilor in contextul extins al campului organizational - spatiului organizational.

Situatiile in care se realizeaza analiza organizationala/diagnoza organizationala

Studiile de analiza organizationala se realizeaza la solicitarea managerilor organizatiei/liniei de munca sau la solicitarea altor organizatii in scopul descrierii, evaluarii unui fenomen sau proces organizational sau a identificarii unor probleme la nivelul organizatiei;

Diagnoza organizationala se realizeaza atunci cand se constata existenta unei probleme, disfunctionalitati a organizatiei si isi propune ca scop identificarea unor masuri de remediere a acestora, fiind urmata intotdeauna de un program de interventie de dezvoltare organizationala, aceasta reprezentand prima etapa a programului de dezvoltare organizationala.

Diagnoza organizationala se realizeaza la solicitarea directiilor, inspectoratelor de politie judetene, serviciilor, politiilor municipale si orasenesti, sectiilor de politie.

Nivelul la care se realizeaza analiza organizationala/diagnoza organizationala

a)       Analiza organizationala se realizeaza la urmatoarele nivele:

Organizatie ca intreg (sau in ansamblu);

Pe o anumita linie de munca

IGPR/DGPMB/Inspectoratului de politie judetean ca intreg;

Unitati de invatamant

b)       Diagnoza organizationala se realizeaza la urmatoarele nivele:

DGPMB/ IPJ in ansamblu/directie/serviciu/birou/compartiment/grupuri sau echipe operative;

Politie municipala, politie oraseneasca, sectii de politie.

Cine realizeaza analiza organizationala/diagnoza organizationala?

La nivelul organizatiei ca intreg, sunt realizate studii de analiza organizationala la nivel national, de catre Serviciul de Psihologie si Analiza Organizationala/ IGPR;

La nivelul unei linii de munca, sunt realizate studii de analiza organizationala de catre Serviciul de Psihologie si Analiza Organizationala/ IGPR;

La nivelul inspectoratului de politie judetean, sunt realizate studii de analiza organizationala de catre ofiterii-psiholog in colaborare (daca este cazul pentru elaborarea instrumentului si stabilirea esantionului) cu ofiterii- specialisti din cadrul IGPR.

La nivelul unitatilor teritoriale de politie, se realizeaza diagnoza organizationala de catre ofiterii-psihologi si in functie de situatie, in colaborare cu ofiterii+ specialisti de la nivelul IGPR.

Metodele de culegere a datelor necesare realizarii analizei/diagnozei organizationale sunt:

Chestionarul;

Interviul;

Focus-group;

Analiza documentelor;

Sondajul de opinie;

Studiul de caz.

Etapele de realizare a studiilor de analiza/diagnoza organizationala

a)       Elaborarea obiectivelor de catre ofiterii specialisti IGPR pentru studiile coordonate de la nivelul DMRU/IGPR si de catre ofiterii- psiholog pentru studiile coordonate la nivelul teritorial (DGPMB/IPJ/politii municipale, orasenesti, sectii de politie, institutii de invatamant);

b)       Stabilirea metodelor de culegere a datelor si elaborarea instrumentului sau utilizarea unor instrumente standardizate de catre ofiterii specialisti de la IGPR pentru studiile coordonate de la nivelul DMRU/IGPR si de catre ofiterii-psihologi pentru studiile coordonate la nivelul teritorial (DGPMB/IPJ/politii municipale, orasenesti, sectii de politie, institutii de invatamant);

c)       Stabilirea populatiei vizate: in functie de nivelul de analiza, intreaga populatie sau esantion reprezentativ;

d)       Culegerea datelor, respectiv aplicarea instrumentului(chestionar, interviu) si in functie de tipul de abordare cantitativ/calitativ a studiilor, introducerea in baza de date a datelor se va realiza de catre ofiterii-psihologi de la structurile teritoriale de resurse umane;

e)       Prelucrarea, analiza si interpretarea datelor de catre ofiterii specialisti IGPR pentru studiile coordonate de la nivel IGPR si de catre ofiterii-psihologi pentru studiile coordonate la nivelul teritorial (DGPMB/IPJ/politii municipale, orasenesti, sectii de politie, institutii de invatamant);

f)   Redactarea raportului de cercetare de catre ofiterii IGPR pentru studiile coordonate de la nivelul IGPR si de catre ofiterii psiholog pentru studiile coordonate la nivel teritorial (DGPMB/IPJ/politii municipale, orasenesti, sectii de politie, institutii de invatamant);

g)       Elaborarea unui plan de interventie ca urmare a realizarii unei diagnoze organizationale.

Prezentarea rezultatelor studiilor de analiza organizationala (inclusiv cele de diagnoza organizationala) se realizeaza sub forma de raport (document) cu date cuantificabile, in care sunt descrise sau explicate procese, proceduri, realizarea sarcinilor, activitati ce au loc in organizatie, valori, credinte exprimate de diferite categorii de politisti, opinii si atitudini privind problemele organizatiei sau climatul organizational.

Astfel rezultatele studiilor de analiza organizationala vor fi prezentate beneficiarilor si politistilor vizati de studiu

Conform O.M.A.I. nr.257/01.08.2007 art.62 alin 1 « raportul de diagnoza organizationala se incheie in doua exemplare, dintre care, unul se pastreaza de catre autor/psihologul coordonator al echipei care a organizat studiul, iar celalalt se inainteaza solicitantului » si alin 2 « un exemplar din sinteza cuprinzand principalele constatari si recomandari este remis Centrului de Psihosociologie». In raportarile ce vor fi trimise la Centrul de Psihosociologie recomandam sa se foloseasca sintagma de « raport de diagnoza organizationala » si nu altele de genul « analiza de climat » sau « analiza organizationala », deoarece Centrul de Psihosociologie are ca atributii numai reglementarea diagnozei organizationale.

VI.   ANALIZA MUNCII

Analiza muncii se va desfasura in mod unitar la nivelul intregii tari, sub coordonarea structurii de la nivelul IGPR, la termenele si conform metodologiilor ce vor fi comunicate ofiterilor psiholog de la nivelul IPJ.

Analiza ocupationala sau analiza muncii urmareste identificarea cerintelor ocupationale in vederea definirii competentelor necesare practicarii unei ocupatii. Datele rezultate in urma unei analize ocupationale pot fi utilizate pentru:

elaborarea fiselor de post,

evaluarea si dezvoltarea programelor de formare profesionala,

stabilirea instrumentelor si metodelor pentru evaluarea psihologica a personalului,

evaluarea profesionala a personalului

elaborarea standardelor ocupationale.

In anul 2008 se va desfasura activitatea de analiza a muncii in scopul elaborarii standardelor ocupationale. In acest sens, analiza muncii va fi orientata pe postul de munca, scotand in evidenta natura sarcinilor si indatoririlor sau a responsabilitatilor ce trebuiesc indeplinite in contextul unui anumit post de munca.

Cele trei componente ale contextului muncii sunt:

Pentru realizarea analizei muncii intr-o maniera stiintifica, standardizata si uniformizata la nivelul intregii tari si pentru asigurarea finalitatii in sensul acreditarii standardelor ocupationale generate, va informam ca documentele cadru ce vor sta la baza acestei activitati sunt cele adoptate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, ce indeplineste rolul de Autoritate Nationala a Calificarilor  (vezi www.cnfpa.ro ):

Metodologia de analiza ocupationala (https://so.snfpa.ro/so/m1.pdf ).

Ghidul de aplicare a metodologiei de analiza ocupationala (https://so.snfpa.ro/so/m1_ghid.pdf ) .

Metodologie de elaborare si aprobare a standardelor ocupationale (www.cnfpa.ro

Ghid pentru elaborarea standardelor ocupationale (www.cnfpa.ro

Conform Metodologiilor elaborate de CNFPA, standardele ocupationale sunt documente care definesc in termeni de competente, cerintele necesare pentru realizarea eficienta a activitatilor intr-o ocupatie.

Competenta reprezinta capacitatea de a aplica, combina si transfera cunostinte si deprinderi in situatii si medii de munca diverse, pentru a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.

Pentru identificarea tuturor elementelor necesare elaborarii standardelor ocupationale, analiza muncii va presupune urmatoarele etape si metode/tehnici:

Prioritatea pentru anul 2008 o constituie analiza muncii si elaborarea standardelor ocupationale pentru structura de Ordine Publica si structura de Analiza si Prevenirea Criminalitatii. Activitatea va fi coordonata de la nivelul IGPR- DMRU- Serviciul Psihologie si Analiza Organizationala, iar planificarea acesteia si instrumentarul utilizat vor fi transmise ulterior.

Anexa nr. 1

Anexa nr.2