MISC pentru un Copil Mai Inteligent si Sensibil

MISC pentru un Copil Mai Inteligent si Sensibil

MISC= Mediational Intervention for Sensitizing Caregivers

= More Intelligent and Sensitive Child

Programul este initiat si elaborat de profesor Pnina Klein de la Universitatea Bar-Ilan, Israel.

Obiectivele programului

Unul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta parintii si educatorii sa identifice si sa inteleaga procesul prin care ei influenteaza dezvoltarea copiilor, sperand ca se va imbunatatii calitatea relatiilor dintre ei si copiii pe care ii au in grija. Aceste schimbari pot sa produca, in consecinta, modificari in dezvoltarea mintala si emotionala a copiilor, pregatindu-i astfel pentru noi procese de invatare din experientele viitoare.  

Cea ce individualizeaza insa acest program de altele asemanatoare este faptul ca a fost conceput cu scopul de a depasi unele dificultati ce au aparut in aplicarea altor proiecte de interventie timpurie in diferite tari din Africa, Asia, Europa. Aceste dificultati sunt reprezentate de trei efecte negative ale acelor trei proiecte :

dependenta (datorita folosirii de catre altre programme a unor materiale specifice -jucarii, brosuri etc - materiale ce sunt de cele mai multe ori potrivite unui anumit grup de varsta sau unei situatii bine definite ; astfel parintii ajung la convingerea ca nu isi pot educa in mod corect copiii daca nu dispun de astfel de materiale)

alienarea

sentimentul de inferioritate al parintilor (mai ales parintii cu un statut socio-economic scazut ; parintilor li se inoculeaza ideea ca ar exista un singur model ideal de a-si creste copilul, mai bun decat traditionalul pe care il cunosc ei ; in acet fel, acestia traiesc sentimente de alienare si de inferioritate)

Programul MISC reuseste sa faca fata unor astfel de probleme. Una dintre diferentele de baza dintre MISC si alte programme de interventie mediata consta in faptul ca, in timp ce acestea urmaresc influentarea abilitatilor si proceselor cognitive, MISC are ca prim obiectiv sa influenteze sistemul de trebuinte al copilului, sa creeze noi si diferentiate trebuinte care sa creasca apetitul si capacitatile sale viitoare pentru invatare.

Elementele de baza ale medierii

Definirea elementelor de baza ale medierii parinte-copil au fost definite empiric de catre P.Klein si colaboratorii sai bazandu-se pe teoria modificarii cognitive a lui Feuerstein si pe alte studii ale acestui autor. Aceste elemente sunt urmatoarele :

Intentionalitatea si reciprocitatea reprezinta orice act sau secventa de act al unui adult care apare ca directionat spre modificari ale perceptiei sau comprtamentului copilului. Aceste comportamente sunt considerate reciproce atunci cand copilul raspunde verbal sau nonverbal.

Exemple : selectarea, exagerarea, accentuarea, gruparea, succedarea sau regalrea stimulilor. Vorbirea sau manuirea unei jucarii de catre copil este considerata intentionata si reciproca doar atunci cand devine vizibil ca acest comportament al adultului nu este accidental si exista un raspuns observabil din partea copilului. De exemplu, aratandu-i acestuia un obiect, miscandu-l inainte si inapoi, observand copilul si incercand sa se regleze stimulul pana cand se concentreaza asupra lui ; miscarea unei sticle sau unei jucarii in fata ochilor copilului pana cand se concentreaza asupra ei etc.

Medierea semnificatiei reprezinta un comportament al adultului care exprima verbal sau non-verbal aprecierea, emotia, sau oricare alt sentiment in realtiile cu obiectele, conceptele, valorile.

Aceste comportamente pot include gesturi faciale sau expresii paralingvistice (sunete/strigat de surpriza), expresii verbale ale sentimentelor, expresii ale valorizarilor copilului sau adultului. De exemplu : « Uite, acum iti spal manutele ! » ; « Uite ce floare frumoasa !».

Transcendenta/depasirea concretului reprezinta un comportament al adultului orientat spre extinderea constiintei cognitive a copilului, dincolo de ce este necesar sa satisfaca trebuinta imediata pe care a vizat-o interactiunea.

Exemple : discutarea cu copilul despre calitatile mancarii in timpul hranirii, fapt care depaseste ceea ce este necesar pentru asigurarea elementelor nutritive. Transcendenta poate furniza motivari inductive si deductive, comparatii spontane, observarea strategiilor pentru memoria de scurta si luga durata sau activitati de cautarea si rechemare din memorie.

Sentimentul mediat al competentei este reprezentat de orice comportament verbal sau nonverbal al unui adult care exprima satisfactie cu privire la comportamentul copilului si identifica una sau mai multe componente specifice ale comportamentului copilului pe care adultul il considera ca participa la experiementarea succesului.

Exemple : prin expresii ca « Bine », « Minunat », « Da », « Bravo », deci prin atenta potrivire a expresiei verbale cu gesturile ce privesc sentimentul se satisfactie , atunci cand copilul a reusit sa realizeze o sarcina sau o parte din ea.

Reglarea mediata a comportamentului reprezinta comportamentele adulte care imita, demonstreaza si/sau sugereaza verbal reglarea comportamentului copilului in legatura cu cerintele specifice ale unei sarcini sau cu orice alt proces cognitiv cerut inainte de executarea actiunii. Comportamentul este reglat prin procese de adaptare a cerintelor sarcinii la capacitatile si interesele copilului, ca si prin organizarea si succedrea pasilor care conduc spre succes.

Exemple : « E fierbinte ! S-o racim mai inainte sa o punem in gurita ! », « Hai sa spalam fata cu atentie si astfel sapunul nu o sa-ti intre in ochi ! » sau « mai intai intoarce toate piesele si apoi cauta piesa corecta ».

Reglarea mediata a comportamentului poate fi legata de procesele de perceptie (de exemplu, explorarea sistematica), de procesul de elaborare (de exemplu, planificarea comportamentului) sau de procesul comportamentului expresiv (de exemplu, reducerea expresiilor egocentrice si regalrea intensitatii comportamentului).

Rezultatele obtinute

Dintre cele mai importante efecte obtinute in urma aplicarii acestor strategii de interventie amintim flexibilitatea gandirii copilului : se dezvolta capacitatea si apetitul sau de a invata din noile experiente.

Se modifica, de asemenea, calitatea medierii materne si totodata se modifica si legatura dintre educatia mamei si comportamentul ei fata de copil. Se clatina astfel convingerea conform careia mamele fara educatie nu pot dezvolta capacitatile cognitive ale copiilor lor.

Un studiu realizat in Israel a aratat ca 75% din mamele cuprinse in grupul experimental (si nici una din cel de control) si-au gasit un loc de munca. Acest fapt s-a asociat cu o pozitivare a imaginii de sine. Cel putin partial, explicatia este legata de efectele puternice ale medierii. Acele mame, care initial se considerau neajutorate si ca avand un scazut potential de a influenta dezvoltaarea copiilor lor, au constientizat ca elementele de baza ale medierii le pot ajuta si in optimizarea interactiunii lor cu alte persoane (mai ales persoane straine, autoritati). In acelasi timp, multe mame au dobandit atitudini pozitive fata de fenomenul educational, scolar.

In concluzie, MISC reprezinta o incercare de a imbunatati calitatea mediului inconjurator uman pentru copil deoarece include trei comportamente majore :

centrarea pe experienta culturala si personala a parintilor, pe perceptia lor asupra rolului parental, pe punctul lor de vedere asupra copilului, pe obiectivele educationale pe care le au pentru copil ;

centrarea pe climatul emotional al interactiunii parinte-copil, cu scopul de a asigura varietatea tipurilor de interactiune, care sunt esentiale pentru medierea emotiilor ;

centrarea pe caracteristicile de baza ale unei medieri adecvate pentru copil, pentru a se ajusta la lumea in continua schimbare, pentru a beneficia de noile experiente si pentru a deveni o fiinta cu adevarat umana si inteligenta.