Lauretta bender

LAURETTA BENDER

Materialul necesar: o foaie de hartie alba, neliniata si nesifonata, un creion, o guma.

Instructajul: Iti voi arata 9 desene, unul cate unul pe rand, si te rog sa le desenezi pe aceasta foaie de hartie. Te uiti la model si desenezi intocmai. Cand ai terminat un desen spui : "gata"

Observatii: fiecare desen se aseaza in capul foii de hartie. Timpul nu este limitat, dar se consemneaza rapiditatea sau lentoarea excesiva.

Semnificatia figurilor

Figura 1

Cercul - figura feminina

Patratul - figura masculina

Diferenta de marime a unuia dintre ele denota tendinta de identificare feminina sau masculina.

Figura 2

figura nestructurata, dificil de realizat de catre cei anxiosi si cei cu tulburari organice cerebrale; ingrosarea petelor denota impulsivitate, anxietate.

Figura 3

axa lungita pe orizontala, cu acelasi numar de puncte - indica cerinta de relatii, dar cu dificultati in realizarea, schimbarea angulatiei prin reducerea accentului, indica reducerea afectivitatii

Figura 4

comprimarea ei denota agresivitatea

Figura 5

curba - figura feminina

Patratul - figura masculina

Linia neregulata sau laturile neegale ale patratului indica greutati in relatiile cu autoritatea.

Figura 6

figura maternala: prelungirea laturilor indica nesiguranta, dependenta.

Figura 7

figura emotionalitatii, curba nivelata indica reducerea atentivitatii, micsorarea figurilor prin apropierea curbelor indica anxietate, reprimare emotionala.

Figura 8

caracter falic: modificarea capetelor ascutite denota tulburari, preocupari nerezolvate pe plan sexual.

Figura 9

- caracter falic: modificarea rombului, conflict cu sexul feminin, frica.

Criterii de interpretare ale factorilor testului

I Factori de organizare

1 - Secventa (succesiunea in pagina a desenelor)

a.  foarte metodica: nici o deviatie de la organizarea fixa, rigida. Plasarea fortata, fara a tine seama de forme sau caracteristicile fiecarui desen.

b. Metodica: nu  mai mult de variatii

c.  Ordonata: subiectul urmareste succesiunea regulata a tuturor desenelor, cu o singura exceptie sau inversiune. Succesiunea are o logica - fie de la stanga la dreapta, fie de sus in jos, fie alta.

d. Neregulata: mai mult de doua deviatii, se poate determina un plan de lucru.

e.  Confuza, haotica: secvente fara vreo logica aparenta - de obicei vizibila la psihotici.

f.  Simbolica: o secventa cu valoare simbolica pentru pacient. De exemplu desenele pot fi aranjate in configuratia unui   ? ea este ordonata. Secventa ne spune ceva despre metodele functionarii intelectului subiectului. De exemplu o secventa rigida indica o functionare intelectuala rigida si foarte controlata.

2 - Pozitia desenului - intereseaza deoarece exista o corelatie intre pozitia lui si modul de abordare a testului de catre subiect, inclusiv metodele de adaptare initiala la situatia noua.

Plasarea normala a desenului este intr-un dreptunghi cu o suprafata de 2,5 cm de la marginea din stanga si de sus venind cu 5 cm in jos.

Exemplu de usoara deficienta: plasarea desenului in sus, in stanga colii si reducerea marimilor, indica timiditatea.

organizarea personalitatii: cele de plasari in centul colii pot indica un subiect egocentric, psihotic, si tot psihoza indica si plasarea desenului in coltul din stanga jos, sau in celelalte doua din dreapta.

3 - Folosire spatiului - se refera la marirea spatiului dintre desenele care succed.

1. Spatiu marit: intervalul mai mare dintre doua desene, decat ½ diametrul unei figuri, denota tendinte ostile, regresivitate, rebeliune, psihopatie.
2. Spatiu restrans: intervalul mai mic dintre doua desene decat ½ diametrul unei figuri, denota ostilitate reprimata, care poate fi intoarsa subiectului, sau tendinte masochiste.
3. Spatiu normal: indica un interval mai mic decat "a" si mai mare decat "b"
4. Spatiu mare: dar cu descrestere in marimea desenelor, pentru care foloseste numai o parte a colii indica un subiect paranoic activ.
5. Spatiu restrans: si cu desene de marime redusa, denota un subiect super-ego rigid.

4 - Tendinta unor figuri de a se incalca, de a intra una in alta, cu cel putin 50 mm, sau de a se lipi, denota o tulburare a "eu"-lui.

5 - Folosirea masinii - plasare a sapte sau mai multe figuri la 60 mm de marginea hartiei denota tensiune interna, se percepe de la sine ca un inadecvat, o anxietate nemanifestata.

6 - Schimbarea pozitiei hartiei: o rotire a colii cu 90° fata de pozitia in care i-a fost prezentata indica egocentrism sau rigiditate, o rotire cu 180° mai mult denota opozitie puternica ce poate sau nu aparea in comportare.

7 - Schimbarea pozitiei cartonasului - cu model de desenat, rotirea lui cu cel putin 90° fata de cum a fost prezentat. ?

II Factori referitori la forma si la relatia de forma

1 - Cresterea sau descresterea marimii unei figuri: in cazul in care axa verticala sau orizontala a figurii desenate este mai mare sau mai mica cu un sfert fata de aceea a figurii model.

Miscarea unei verticale indica pasivitate, daca se repeta la toate figurile, denota o trasatura generala in sensul unei orientari feminine, sau a apararii fata de propria agresivitate, de asemenea denota frica de autoritate, in timp ce marirea axei verticale denota ostilitatea fata de autoritate. In general, modificarile in plan vertical, la orice figura, denota tulburari sau conflicte in relationare fata de autoritati.

Cresterea marimii - indica anxietate compensata in comportare prin laudarosenie, aspiratii excesive.

Descresterea marimii - denota anxietate emotiva si indeosebi situatia conflictuala pe care subiectul nu o poate rezolva.

1. Generala - daca se refera la 5 sau mai multe figuri
2. Progresiva - daca la cel putin 6 figuri exista diferente, cresterea sau descresterea fiind socotite in marimi progresive, adica mai mare sau mai mica fata de desenul precedent si denota iritabilitate, tendinte explozive, chiar periculoase.
3. Izolata - daca intreg desenul sau numai o parte are dimensiunile schimbate cu cel putin ¼ fata de celelalte figuri. Cresterea sau descresterea unui desen sau a unei parti a lui indica conflict fata de desenul respectiv, de exemplu desenul nr. 8, desen falic, indica tulburarea sexuala.

2 - Greutatea in inchiderea figurilor, (stersaturi, apasare, linei ingrosata), insistenta sau loc gol denota incapacitate de a mentine niste legaturi constante cu obiectele adecvate din mediu, frica in relatii interpersonale.

3 - Greutate in curbura - orice schimbare a unei curbe: cresterea buclei, nivelarea si schimbarea marimii, dreapta in loc de curba, neregularitati - indica subiecti labili emotionali (cresteri) sau retinuti (descresteri) in reactivitatea emotionala.

4 - Greutatea la incrucisare, redesenari, stersaturi, ingrosari si apasarea mai tare a liniei unde se incruciseaza doua linii (fig. 6 si 7) denota semn de blocaj psihic, abulie, interdictie, indoieli, fobii, impulsivitate. Este un semn de psihastesnie sau tulburari organice cerebrale.

5 - Schimbarea angulatiei - orice schimbare mai mare de 5 grade fie la unghiul dintr-un desen fata de model (in fig 2 coloanele pot apare in unghi drept fata de orizontala). Cresterea angulatiei indica o reactie excesiva la stimuli emotionali sau invers.

6 - Rotarea axei desenelor - (nu si a hartiei pe care se deseneaza si a cartonasului model)

1. rotare mica - intre 5 si 15 grade - in directia axelor de ceasornic indica tendinte depresive, iar in directii inverse, tendinte de opozitie.
2. Rotare mare - intre 90 - 180 grade - in directia axelor de ceasornic indica conflict cu autoritatea, iar in directia inversa, negativism, opozitie (prezenta la schizofreni)

III Deformarile gestaltului

Retroregresiile, constau in schematizarea  de catre subiect a desenului, cu un gestalt mai primitiv, folosind curbe in loc de cerculete, curbe neinchise (bucle) in loc de cercuri, sau pete in loc de puncte. Ele pot fi considerate ca atare cand avem indicii ca subiectul a atins un nivel general mai inalt si in prezent foloseste forma mai primitiva la unele desene. In general retrogresiile indica impulsivitate si ostilitate, ego slab, tulburare profunda a personalitatii.

Simplificarea - de exemplu in cazul cand cercul si patratul din figura "a" sunt adiacente ambele pe aceeasi axa sau cand desenele din figura sunt corecte dar nu se disting, ori sunt reproduse ca patrate sau octogoane. Daca subiectul nu indica forma corecta nici cand este chestionat, acest lucru poate sa exprime un psihotic, un ego tulburat si care se intalneste frecvent in tulburarile organice central nervoase.

Fragmentarea - gestaltul este distrus, sunt reproduse numai parti dintr-un desen, - deci desene incomplete sau disparate. In tulburarile psihotice grave sau organice centrale indica o pierdere a capacitatii de abstractizare si organizare, sau semne isterice, amnezice.

Dublarea liniilor - indica o tulburare grava a functiilor eu-lui, capacitate scazuta de concentrare, mai ales la grupul psihotici, maniaci.

Repetarea - in loc de linie, subiectul deseneaza mai multe linii nereusite, indica anxietate.

IV Factori de miscare

directia miscarii - linia directoare - axa reproducerii majoritatii desenelor, poate fi normala cand este contra acelor ceasornicului si patologica daca este in sensul acelor ceasornicului.

a.  axa orizontala - daca prezinta schimbari, distorsiuni - indica greutati in relationare, daca este marita - indica nevoia dependentei de altii, daca este micsorata - indica retragerea.

b. Axa verticala - tendinta de a desena pe verticala, de jos in sus, in sensul acelor ceasornicului, indica greutati cu autoritatea, frica nevrotica de figurile autoritare.

c.  Daca desenul este facut de la extremitate spre centru, avem indicii pentru narcisism, pentru personalitate egocentrica.

d. Lipsa de uniformitate a directiei, denota discrepanta intre orientarea miscarilor la un desen fata de altul - indica blocaj psihic, tendinte conflictuale in personalitate.

perseveritatea

a.  persistenta comportarii adecvate la desenul precedent, dar care nu se potriveste celui prezent. Exemplu: daca la desenul 2 face puncte in loc de cercuri, din cauza perseverarii la desenul 1, sau daca la desenul 3 foloseste cercuri in loc de puncte din aceleasi motive, indica un control scazut al ego-ului si se intalneste la cei cu opriri in dezvoltare sau cu tulburari profunde.

b. Continuarea gestaltului peste liniile modelului de la figura 1, 2, 5 pana la marginea hartiei sau chiar pe masa, indica lipsa de abilitate, rigiditate.

discoordonarea motorie

a.  trasaturile liniilor: linie groasa cu presiune mare - indica impulsivitate, anxietate sau tulburari organice cerebrale.

b. Linie subtire - indica anxietate, iar greutatile de reproducere a liniilor, de pilda a celor curbe, exprima tendinte agresive, a celor drepte pasivitate, (deficiente in activitate)

Observatii in timpul lucrului

Daca subiectul este preocupat de detalii, daca este impulsiv (deseneaza repede)- aceasta indica tendinte spre explozii si incapacitate de a suporta frustratii, daca foloseste linie de ghidaj, inseamna ca simte propriile necorespondente (neadecvari), daca numara punctele la primele desene si le controleaza, inseamna ca reprezinta tendinte compulsive (psihastenie , stari de tensiune rezultate din nevoi fiziologice puternice)

Indici pentru grupe de boli

Schizofrenie

rotatie - retrogresie, schimbari de angulatie, simplificari, dublarea liniilor fragmentare

ocazional: ordine haotica, perseverari, discrepanta orientarii liniilor, scaderea curbelor sau cresterea lor progresiva, dublarea liniilor de simboluri falice (desen8)

Leziuni organice cerebrale

rotatie - desene gresite (reskecing in eng.)greutate in incalcarea figurilor - perseverare - deformarea gestaltului - frecventa repetare a desenelor - simplificari, fragmentare - comportare care arata neputinta sau perplexitatea.

Psihonevroza

Forma gestaltului nu este distrusa (perceptiile sunt bune dar conflictele subiectului sunt proiectate in: secventa neregulata, dimensiunile, mirimea desenelor modificate (mai frecventa este reducerea lor ) - folosirea excesiva a marginii hartiei, schimbari in curbura si angulatie, - atentie excesiva la detalii, - greutate la inchiderea desenului.

Deficientii mintali

Desenele cele mai grele (7 si8) care sunt mai slab executate decat restul - retrogresii ,- perseverare ,- secvente neregulate, -simplificare.

Ocazional: dificultate la inchiderea figurilor, schimb in angulatie, cresterea formelor, desene gresite (reskecing).

Imagini test in anexa