Evaluarea nivelului de dezvoltare psiho-sociala a copilului cu deficienta mintala

Evaluarea nivelului de dezvoltare psiho-sociala a copilului cu deficienta mintala

Evaluarea nivelului de dezvoltare psiho-sociala a copilului cu cerinte educative speciale se poate realiza cu ajutorul unor probe special concepute.

Probele au fost proiectate ca un instrument operativ de cunoastere a nivelului de dezvoltare psiho-sociala a acestor copii, in vederea unei mai corecte si eficiente proiectari a activitatii de invatare-terapie-compensare desfasurata de personalul didactic.

Unul din principiile de la care s-a pornit a constat in faptul ca scolarizarea copiilor cu cerinte speciale trebuie sa asigure abilitarea copilului pentru formarea profesionala, adaptarea si integrarea sociala. Cu cat terapia incepe mai timpuriu si este realizata pe sisteme bine structurate, cu atat sansele de integrare sociala ale elevului sunt mai mari. Se previne instalarea unor handicapuri secundare si folosirea optima a celor mai importante perioade de dezvoltare a diverselor functii psihice.se urmareste astfel, prin invatare, compensarea si corectarea deficientelor de dezvoltare fizica, intelectuala, sociala ale elevului. Margareta Petrescu considera ca " In educatia speciala trebuie sa se aiba in vedere nu atat deficienta si limitele pe care le impune ea dezvoltarii, cat mai ales capacitatile, potentialul de care dispune elevul"( Margareta Petrescu ,"Terapia Educationala Integrata",Ed. Pro Humanitate, Bucuresti,1994, pag.296)

Acest principiu rezulta din acea lege a psihologiei prin care invatarea este un factor esential al dezvoltarii. Din aceasta viziune programele de invatare-terapie trebuie sa asigure dezvoltarea intelectuala si fizica a copilului, sa permita formarea unor comportamente de integrare sociala si sa asigure bazele unei formari profesionale elementare, bazate pe cunoasterea cat mai completa a elevului.

Ca instrument de lucru, pentru evaluarea copiilor, probele permit cadrelor didactice:

a) sa stabileasca unele aspecte si elemente pozitive din dezvoltarea elevului care pot fi folosite la un moment dat in terapia, compensarea si realizarea invatarii scolare. Acestea devin elementele pe baza carora cadrele didactice aleg strategiile de invatare-terapie si stabilesc obiectivele partiale si de perspectiva ale activitatii instructiv-educative;

b) sa poata individualiza programul de terapie-recuperare-compensare;

c) sa poata cunoaste atat succesele cat si insuccesele in raport cu nivelurile de eficienta propusa .

Astfel, aplicarea probelor la clasele I-II, IV-VIII, prin datele furnizate pot fi atat etalon al evolutiei( recuperarii) handicapului elevului, cat si mijloc de evaluare a activitatii didactice de invatare desfasurata intr-o anumita etapa

d) prin activitati comune in echipa, fiecare din cerintele probelor pot deveni puncte de plecare in proiectarea didactica, obiective operationale sau chiar subiecte ale unor lectii si activitati concrete, planificate.( exemplu : cunoasterea datelor personale - cunoasterea schemei personale, orientarea spatiala, temporala sunt obiective si subiecte perntru orele de matematica, lucrari practice, educatie fizica, activitati de socializare, ludice, autnonomie personala) ;

e) probele pot fi folosite la alcatuirea si completarea fisei de observare anuale a elevului, permitand prezentarea mai completa, concreta a evolutiei acestuia pe un an scolar.

Ghidul necesita si permite o actiune de echipa atat in stabilirea componentelor pozitive din dezvolatrea copilului, cat si in evaluarea si stabilirea schemelor viitoare.

Actionand astfel, prin cerinte comune, dar prin modalitati si forme concrete, individualizate de invatare, intreaga echipa ( profesorul, educatorul, kinetoterapeutul, psihodiagnosticianul, psihologul), stabileste structuri de invatare si terapie specifice.

Evaluarea a fost structurata pe patru mari coordonate :

A. Abilitatile copilului;

B. Nivelul cunostintelor scolare ;  

C. Adaptarea sociala ;  

D. Pregatirea pentru munca si insusirea unei meserii. 

Sarcinile formulate in cadrul fiecarei coordonate pornesc de la cerinte minime pentru fiecare subiect, dar absolut necesare si esentiale pentru insusirea sistemelor de cunostinte, priceperi, deprinderi comportamentale cerute de programele scolare. De asemenea, sarcinile sunt diferentiate, pe cicluri de clase( I-IV, V-VIII), cele cuprinse la clasele mari bazandu-se pe cunoasterea si rezolvarea pozitiva a celor de la clasele I-IV.

Aplicarea acestui instrument de evaluare a elevului se poate face de comisia interna de evaluare si orientare scolara dar si de fiecare cadru didactic, iar aspectele de adaptare sociala pot fi evaluate de educator.

Notarea se face cu :

+ pentru raspunsuri corecte ;

- pentru raspunsuri incorecte ;

X pentru raspunsuri partiale, incomplete

Evidenta raspunsurilor, concluziile desprinse, observatiile individuale se pot consemna intr-un caiet obisnuit, dar structurat intr-o anume forma- pe orizontala numele elevilor, pe verticala componentele probelor cu numarul sarcinilor si raspunsul primit. Pentru fiecare elev se pot face observatii, aprecieri, recomandari necesare la rubrica constatari

GRILA EDUCATIVA-GLOBALA DE EVALUARE-OBSERVARE ( CU CARACTER DE EVALUARE INITIALA)

DOMENIUL COMPORTAMENTAL: comportamente de autoservire-autoingrijire si relationare

NUMELE ELEVULUI:

DATA DE INREGISTRARE:..

NUMELE EVALUATORULUI:.

Legenda 1= activitate efectuata independent ( fara ajutor)

2= activitate efectuata dependent ( cu ajutor fizic)

3= activitate efectuata dependent ( cu ajutor verbal)

4= activitate ce nu poate fi executata din lipsa de experienta sau din motive

obiective

5= comentarii ( pentru rubrica 2, 3 si cu deosebire rubrica 4)

GRILA EDUCATIVA-GLOBALA DE EVALUARE-OBSERVARE ( CU CARACTER DE EVALUARE INITIALA)

DOMENIUL COMPORTAMENTAL: comportamentul relational si emotiv;com-

portamente de comunicare sociala

NUMELE ELEVULUI:

DATA DE INREGISTRARE:..

NUMELE EVALUATORULUI:.