ETNIA ROMA. RISCURI ALE SARACIEI SI INCLUZIUNEA SOCIALA A ACESTEI ETNII

1. Romii. Origine. Scurt istoric.

Romi este denumirea unui grup etnic originar din India medievala, majoritatea acestuia se gasindu-se in Europa, cele mai importante grupuri traind in Romania, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Grecia si Serbia. Importante comunitati de romi traiesc de asemenea si in America sau in alte colturi ale lumii. Se presupune ca numele de "tigani" (zingari, tsigans, Zigeuner, cigani, cikani in alte limbi) provine din grecescul "athinganoi", (tradus: "a nu se atinge"), numele unei secte din Bizant care practica izolationismul, cu care romii au fost confundati[1].

Limba lor face parte din ramura indo-ariana a familiei de limbi indo-europene, fiind similara cu alte limbi indiene precum hindi.

1.1. Origine

O legenda din 950 vorbeste despre monarhul persan Bahram Gur ce si-a incheiat domnia in jurul lui 438. De aici aflam primele marturii despre niste nomazi, care se ocupau cu muzica, cunoscuti sub numele de luri. Astfel regele Persiei ii va cere suveranului Indiei 12.000 de luri care ar fi urmat sa distreze auditorii si sa se stabileasca acolo pentru a deveni agricultori si a munci pamantul primind in schimb fiecare, vite, magari si grane. 50 de ani mai tarziu in poemul epic national persan Sah (Cartea Regilor) aflam ca lurii au mancat granele si vitele refuzand munca pamantului, si au fost drept urmare izgoniti de catre regele Bahram Gur .

De-a lungul vremii, cercetatori renumiti ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan Dimitri Taikon sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach, Arnold von Haff plaseaza romii in urma unor experiente aprofundate in randul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson gaseste originea triburilor rome in nord-vestul Indiei determinand dupa cercetarea idiomului ca stramosi apropiati ai limbii romani (tiganeasca), limbile singhaleza, marathi, sindhi, punjabi, dardica si pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de bastinasi). De asemenea graiul romilor contine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a caror origine indica poate fi usor de recunoscut.

Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trait in zona centrala a Indiei. A existat o migratie initiala catre nord-vestul subcontinentului indian, urmata de migratia in afara Indiei.

Nu se cunoaste exact locul romilor in societatea indiana. O ipoteza este aceea ca ei ar fi facut parte din clanul razboinic al rajputilor (casta Ksatriya). In 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost infrante in Batalia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. Dupa infrangerea suferita in lupta cu Mohamed Ghur, clanul razboinic nord-indian Rajput (casta Ksatrya), ar fi plecat impreuna cu familiile spre tinuturile arabe si turce, si apoi in Europa .

O alta teorie sustine ca stramosii romilor erau locuitorii orasului indian Kannauj, care au parasit acest oras in urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.

1.2. Istorie

In secolul XI romii se aflau in Imperiul Bizantin, de unde au patruns in sud-estul si centrul Europei (secolele XIV-XVI), ca si in nordul Africii. Migratia masiva a romilor in Europa a inceput, insa, in secolul XIV odata cu cucerirea de catre turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legata de victoriile turcesti si de faurirea puternicului Imperiu Otoman, romii prosperand in interiorul lui.

In secolul XV au patruns in Europa apuseana (in special in peninsula iberica, iar din secolul XIX in cele 2 Americi. In tarile romane, romii, sunt semnalati in secolul XIV ca robi. In Evul Mediu majoritatea romilor din tarile romane erau robi boieresti, domnesti sau manastiresti, ocupatiile lor principale fiind acelea de caldarari, fierari, aurari, spoitori, cantareti, etc. In secolul XIX, sub influenta ideilor liberale ale revolutiei de la 1848, toti oamenii au fost declarati liberi si egali, robia romilor fiind definitiv abolita in 1856[4].

1. Persecutiile romilor in timpul celui de al doilea razboi mondial

Poporul rom stabilit in tarile Europei, in timpul celui de al doilea razboi mondial, a fost supus unor persecutii fiind supus unor actiuni de epurare etnica si culturala. Alaturi de evrei, romii au fost pradati, lipsiti de bunuri si averi (in special aur) si trimisi in lagarele de concentrare de la Birkenau si Auschwitz in vederea stergerii oricarei urme a prezentei acestor averi.

In jurul anilor 2004, in Statele Unite s-au initiat actiuni importante pentru retrocedarea acestor averi pe baza unor documente urmasilor de drept ai romilor ucisi in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din pacate aceste demersuri au fost zadarnicite datorita lipsei educationale specifice etniei rome pentru ca nu existau documente scrise. Acest lucru a fost posibil deoarece limba romilor este transmisa din generatie in generatie prin viu grai si nu prin scrieri care sa ateste continuitatea acestei limbi.

O activitate importanta a condus-o in acest sens Organizatia Romani Union International, o organizatie roma din Sibiuce se ocupa cu tranzactii cu aur, condusa de Guvernatorul romilor Mihai Ilie (zis Gogu). Aceasta organizatie, specializata in tranzactiile cu aur, a facut toate demersurile necesare pentru intrarea averilor in posesia urmasilor celor ucisi in Holocaust. Pentru aceasta a pregatit la sediul organizatiei o retea informatizata in care a construit o baza de date cu persoane si documente (ce-i drept putine) care atestau prezenta salbelor de aur si a cocoseilor, care se pare ca se gaseau in bancile Elvetiene, fara titulari sau cu titulari decedati, dar care aveau urmasi[5].

Din cauza unor descinderi ale Politiei Romane la sediul Organizatiei, calculatoarele au fost distruse, odata cu acestea si datele acumulate cu mare grija fiind distruse sau ascunse de cadrele Politiei.

In ultimii ani, cu ajutorul liderilor Partidei Romilor si a altor ONG-uri s-a reusit intr-o masura extrem de limitata sa se realizeze un recensamant al etniei rome din Romania.

Chiar si dupa incheierea razboiului, persecutiile n-au incetat, comunistii fiind si ei dornici sa acapareze restul de averi, inca considerabile.

Mai mult, romii fiind cunoscuti adesea ca "ciorditori" si "oameni certati cu legea" sunt in continuare persecutati de catre Organele de Militie, si ulterior de Politie, care isi propuneau sa reduca infractionalitatea[6].

Aparent, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a sensibilizat conducerea tarii asupra nevoilor de sprijinire a etniei rome, oferindu-i alternativa culturalizarii acestei etnii, obligand-o sa creeze locuri speciale destinate romilor in centrele educationale (scoli, licee si universitati). Confirmarea se gaseste intr-un articol din ziarul Ziua care declara " [ ]romii continua sa se simta discriminati in societate, mai ales in interactiunea cu angajatii institutiilor publice, pe primele locuri situandu-se primariile, Politia si unitatile din sistemul sanitar, iar pe ultimul loc scoala."

2. Etnia roma. Riscuri ale saraciei specifice acestei etnii

Comunitatea roma reprezinta a doua mare minoritate etnica, dupa populatia de etnie maghiara. Recensamantul din 2002 a inregistrat 535.140 persoane de etnie roma, respectiv cei care si-au recunoscut in mod voluntar apartenenta la etnia roma. Datele furnizate tot de Recensamantul din 2002 arata, de asemenea, ca 60,1% dintre acestia traiesc in zonele rurale. Estimari independente realizate de catre sociologi romani si straini, precum si de catre reprezentanti ai etniei roma arata ca exista o populatie de etnie roma de 1 - 2,5 milioane de persoane. Raportul de monitorizare din 2004, prezentat de catre Comisia Europeana, estimeaza ca numarul celor de etnie roma este de 1,8 - 2,5 milioane de persoane .

In conformitate cu studiile sociale realizate, populatia de etnie roma are cel mai scazut respect de sine si constientizare, comparativ cu toate celelalte mari minoritati etnice din Romania. In conformitate cu Barometrul Relatiilor Etnice, publicat in 2002, aproximativ 33% din populatia de etnie roma se considera romani, 37% de etnie roma, in timp ce restul populatiei isi asuma identitatea locala/regionala.

Schimbarile semnificative pentru populatia roma, precum si decalajul existent intre realitate si statisticile oficiale, sunt explicate prin faptul ca multi romi prefera sa se considere ca fiind romani pentru a beneficia de un statut social mai bun si pentru a se diferentia de populatia roma mai putin educata.

Populatia roma traieste in conditii de saracie extrema. Riscul de saracie in cadrul comunitatii roma este de 3 ori mai mare comparativ cu media riscului la nivel national in 200 Un raport al Bancii Mondiale releva faptul ca in 2000, aproximativ 68,8% din populatia roma traia cu mai putin 4,3 USD pe zi. O parte semnificativa a comunitatilor de romi cumuleaza un spectru larg de dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau lipsa totala a calificarii, neparticiparea la educatia formala, numar mare de copii, conditii de viata precare, experienta scazuta pe piata muncii etc.

Nivelul de saracie inregistrat pentru populatia roma in 2004 se situeaza in continuare peste nivelul inregistrat in 1995 si la o distanta foarte mare de celelalte categorii etnice, 3 din 4 persoane fiind sarace. In 2004, aproximativ 74,3% din populatia roma se confrunta cu un nivel inalt al riscului saraciei, excluziunii sociale si marginalizarii, ca un rezultat al disparitatilor de durata in ceea ce priveste dezvoltarea, sustinut de mentinerea unei atitudini discriminatorii. Evolutia ponderii populatiei roma confruntata cu riscul saraciei a inregistrat o tendinta generala descrescatoare in perioada 2001 - 2004.

2.1. Ocuparea populatiei roma

Nivelul slab de participare pe piata muncii reprezinta problema principala a populatiei rome. In conformitate cu datele oficiale cuprinse in "Recensamantul populatiei si gospodariilor din anul 2002", numai 122.573 persoane, reprezentand 22,9% din populatia roma, de 535.140 persoane declarate, sunt parte a populatiei active. Dintre acestia, doar 71,5% reprezinta populatia angajata, restul de aproape 28,5% fiind someri, in cautarea unui loc de munca. Aproximativ 41% dintre persoanele ocupate lucreaza in agricultura (din care o treime sunt femei) si 31% sunt muncitori necalificati .

In cadrul populatiei roma, sunt inregistrate deficiente majore in domeniul pregatirii profesionale. Peste 70% din populatia roma nu are nici o calificare sau desfasoara activitati care nu necesita o formare profesionala formala. Ponderea mare a muncitorilor zilieri (41,7%) din totalul populatiei roma indica faptul ca acestia se afla intr-o situatie dificila in ceea ce priveste ocuparea si implicit, asigurarea venitului minim pentru nevoile lor de baza .

O parte importanta din venitul familiilor rome provine din ajutoarele sociale. Potrivit sondajelor recente, rata reala de somaj pentru comunitatea roma este de numai 24%, cea mai mare parte a populatiei roma desfasurand activitati in economia subterana. Potrivit acelorasi sondaje, 16% din populatia roma traieste exclusiv din ajutoarele sociale de stat .

In ceea ce priveste ocuparea femeilor de etnie roma, exista unele disparitati comparativ cu situatia barbatilor romi. Astfel, din numarul total al populatiei roma angajate, femeile reprezinta mai putin de o treime . De asemenea, ponderea femeilor casnice este de patru ori mai mare decat media nationala .

2.2. Educatia copiilor romi

Conditiile sarace de trai si veniturile scazute ale populatiei roma au produs efecte in ceea ce priveste participarea la educatie si frecventa in educatie a acestei comunitati. Astfel, abandonul scolar si neparticiparea in educatie sunt mai frecvente in cazul populatiei roma in comparatie cu media nationala. In cazul comunitatii roma, aproximativ 12% dintre copiii din grupa de varsta 7-16 ani parasesc scoala inainte de a absolvi invatamantul obligatoriu, in timp ce 18% nu sunt inscrisi in nicio forma de invatamant.

In ansamblu, aproximativ 80% din copiii care nu sunt inscrisi in nicio forma de invatamant (in cadrul grupei de varsta 7-16 ani) sunt membri ai comunitatii roma . Din totalul populatiei roma cu varsta cuprinsa intre 7 si 16 ani, 18% nu au fost inscrisi la scoala niciodata si 12% au renuntat la scoala inainte de finalizarea invatamantului obligatoriu. Mai mult de o treime din populatia roma (38,6%) sunt afectati de analfabetism functional . In afara cauzelor materiale , nivelul educational al parintilor si al persoanelor roma varstnice influenteaza puternic participarea in educatie a tinerilor romi. De asemenea, neparticiparea in invatamantul prescolar si deficientele de comunicare in limba romana a multor copii romi, afecteaza performantele in educatie. Unele practici discriminatorii ale cadrelor didactice in relatia cu populatia roma, printre care gruparea romilor in clase separate, produc aceleasi efecte in ceea ce priveste participarea la educatie si integrarea copiilor romi .

In 2003/2004, aproximativ 20.528 dintre elevii romi si-au exprimat optiunile pentru o curricula suplimentara la limba romani, literatura, traditii, istorie. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a derulat diverse proiecte cu scopul reducerii abandonului scolar si stimularii participarii scolare in randul populatiei de romi. Predarea limbii romani s-a intensificat. Exista estimari care arata ca in anul scolar 2004/2005, aproximativ 18.000 elevi invata limba romani, reprezentand aproximativ 10% dintre elevii romi inscrisi la scoala (in conformitate cu datele oficiale). Spre deosebire de minoritatea maghiara, care si-a exprimat optiunea de a avea scoli separate pentru membrii sai, comunitatea roma a refuzat aceasta forma de organizare a educatiei[11].

Problema sensibila este aceea ca, in general, populatia roma traieste la periferie, in cartiere rau famate, iar scolile din aceste zone in care copiii romi invata, ofera conditii slabe de invatare. In aceste scoli, in care majoritatea elevilor sunt de etnie roma, rata repetentiei este de aproximativ 11,3%, peste indicatorul mediu national.

Incluziunea romilor - un plan reusit pe hartie

La 6 decembrie 2007, la Bruxelles, la reuniunea ministrilor de Afaceri Interne si Justitie, precum si a ministrilor Muncii din Uniunea Europeana (JAI-EPSCO), Romania a cerut Comisiei Europene sa sprijine politicile si instrumentele existente pentru incluziunea sociala a romilor. Propunerea a fost facuta de ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, care a adaugat ca Romania sprijina initiativa CE de a admite forta de munca inalt calificata din spatiul extracomunitar, dar a atras atentia ca 'Europa trebuie sa utilizeze, in primul rand, potentialul de forta de munca deja existent pe piata europeana'.

In Romania, Ministerul Afacerilor Externe a decis sa asigure asistenta juridica gratuita, printr-o firma de avocatura italiana, cetatenilor romani care fac obiectul unei decizii de indepartare emise de autoritatile italiene in baza Decretului-lege nr. 181/2007. In tot acest timp, un program complex de incluziune a romilor bate pasul pe loc.

In februarie 2005, Guvernul lansa cu mult fast si o multime de promisiuni  Programul Deceniul pentru Incluziunea Romilor 2005-2015 in Romania - o initiativa a Bancii Mondiale si a Institutului pentru o Societate Deschisa, la care participa noua guverne din Europa Centrala si de Sud-Est (Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Romania, Slovacia) si care vizeaza lupta impotriva discriminarii romilor si includerea lor ca cetateni cu drepturi depline ai Europei. Cea mai importanta promisiune era ca, prin intermediul Deceniului in Romania se va imbunatati statutul economic si social la circa 1,5 milioane de romi prin largirea accesului acestora la educatie, servicii de sanatate, locuinte si ocuparea fortei de munca. Acestea sunt de altfel si cele patru domenii prioritare pentru care s-au elaborat si aprobat planuri nationale de actiune .

1. Romii - minoritate nepopulara

La aproape 5 ani de la lansarea oficiala, rezultatele Programului Deceniul pentru Incluziunea Romilor 2005-2015 sunt modeste. Asociatiile care apara drepturile romilor si sustin integrarea lor in societate se plang ca ajutorul din partea statului este aproape inexistent. De pilda, presedintele Asociatiei Impreuna, una din zecile de organizatii neguvernamentale care se ocupa de situatia romilor, facea recent, intr-o declaratie televizata, o comparatie deloc magulitoare: investitia guvernului pentru solutionarea problemelor romilor ar fi de aproximativ 2 euro/per capita/per an, in timp ce pentru ingrijirea unei vaci intr-o ferma de stat investitia  ar fi de 2,5 euro/pe zi. Comparatia este fortata, dar radiografiaza o realitate. Cu toate acestea, bani pentru punerea in practica a masurilor de incluziune a romilor exista, iar sumele sunt suficient de mari. Un exemplu: 58,5 milioane de dolari au fost imprumutati de guvern de la Banca Mondiala, pentru a sprijini indeplinirea angajamentelor din Memorandumul comun de incluziune sociala semnat de Guvernul Romaniei cu UE, in iunie 2005 .

La nivel guvernamental, de situatia romilor se ocupa Agentia Nationala pentru Romi (ANR), institutia care coordoneaza si monitorizeaza programele desfasurate de alte ministere, in functie de cele patru domenii prioritare (Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii etc). Consilierul Dan Oprescu, din cadrul ANR, sustinea ca cel mai bine se desfasoara programul din educatie, unde ar exista date cu care se pot lauda.

Cand este vorba de a da un exemplu concret, Dan Oprescu mentiona ca 'este foarte greu sa-ti trimiti copiii la scoala, daca nu ai serviciu, nu ai casa, daca esti bolnav de tuberculoza in ultimul grad. Dar avem rezultate care pot fi numarate, spre deosebire de alte domenii unde e mai dificil si am dat exemplu cu cele mai mult de 400 de locuri din anul intai de la universitati, locuri, sa zicem asa, rezervate. Cu alte cuvinte, ne intereseaza si aspectele mai de durata, cum ar fi intarirea, crearea unei mase critice a elitei romilor. Si sunt intr-adevar locuri la facultati, de la asistenta sociala, la drept si medicina, care sunt si ocupate, insa este vorba de o ajutare la intrare, dupa care examenele si absolvirea se fac in regim nepreferential'[14].

Programul de sanatate are o componenta de succes - aparitia mediatorului sanitar. Pentru 2007, au fost estimate costuri in valoare de 1.100.000 de euro pentru functionarea a 725 de mediatori sanitari, care au rolul principal de a inlesni comunicarea dintre comunitatile de romi si cadrele sanitare. Cele mai slabe rezultate se inregistreaza la programul 'locuire', care vizeaza constructia de locuinte sociale pentru familiile de romi cu venituri mici.

Potrivit Planului National de Actiune, necesarul de finantare estimat de guvern este de 215 miliarde de lei pentru 2007 si de 490 de miliarde pentru 2008. Oficialii ANR au o explicatie pentru ritmul lent in care se desfasoara lucrurile. Avand in vedere ca organele administratiei locale, consiliile locale, judetene, primarii, deci toate aceste organe intr-o democratie sunt alese de catre majoritati, este normal sa existe anumite probleme la nivelul dispozitiei acestor autoritati in ceea ce priveste cerintele, necesitatile unei minoritati nepopulare cum sunt romii . Deci pornim de la aceasta idee ca autoritatile locale au o foarte mare responsabilitate si personal de la nivel central. Personal, in calitate de agentie, ne preocupa modalitatile de a-i convinge pe primari si de a convinge consiliile locale sa aiba in vedere si rezolvarea sustenabila a problemelor minoritatii romilor'.

 2. Romania cere sprijinul  CE

Reprezentantii ANR fac parte din celula de criza formata la nivelul Ministerului Afacerilor Externe si propun proiecte. Unul s-a concretizat la 6 decembrie, la Bruxelles, la Consiliul JAI, cand, prin intermediul ministrului de Interne, Romania a propus Comisiei Europene sa sprijine politicile si instrumentele existente pentru incluziunea sociala a minoritatii rome. Mai concret, a cerut sprijinul CE pentru a evalua politicile si instrumentele existente in domeniul incluziunii sociale a minoritatilor etnice dezavantajate si in special a minoritatii roma.

Discursul oficialilor romani la intalniri externe este insa diferit. La sfarsitul lunii noiembrie, intr-o vizita efectuata in Italia de secretarul de stat Mihai Gheorghiu, acesta a precizat ca Romania detine, pentru perioada urmatoare, fonduri europene pentru desfasurarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii si a agriculturii, fapt care ar putea incuraja intoarcerea in tara de origine a cetatenilor romani care muncesc in strainatate . Pana atunci insa, Guvernul urmareste punerea in aplicare a Planului de masuri privind sprijinirea cetatenilor romani aflati in Italia, ca urmare a situatiei create prin adoptarea de catre statul italian a noilor reglementari ce vizeaza expulzarea unor cetateni. Iar acesta prevede masuri mai usor de realizat: detasarea mai multor politisti romani in Italia, detasarea unor magistrati sau asistenta juridica gratuita pentru cei care sunt indepartati de pe teritoriul italian.

4. Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei roma

Raportul de monitorizare privind Romania - mai 2006 privind "Protectia si integrarea minoritatilor' subliniaza faptul ca "accesul populatiei rome la acte de identitate, la sistemul de sanatate, la educatie, pe piata muncii si la calificarea profesionala ramane o sursa de preocupare. Eforturi sunt necesare si in combaterea rasismului, xenofobiei si a altor forme de intoleranta. Capacitatea de coordonare a Agentiei Nationale pentru Romi nu atinge inca un nivel satisfacator"

In ultimii ani s-a pus accentul pe dezvoltarea mecanismelor institutionale de coordonare a politicilor adresate populatiei de etnie roma prin crearea Agentiei Nationale pentru Romi si a birourilor regionale ale acesteia, a "mecanismului de dezvoltare durabila" si a mecanismului de monitorizare a politicilor publice pentru romi.

Totodata, au fost realizate programe nationale si Phare multianuale care au avut ca scop prevenirea riscului de marginalizare sociala a populatiei Roma, si anume: programe speciale de angajare, de participare la sistemul educational, masuri destinate furnizarii actelor de identitate, etc.

Cu toate acestea, o serie de masuri trebuie intreprinse astfel incat sa contribuie la deplina implementare a Strategiei Guvernului Romaniei privind imbunatatirea situatiei romilor, si anume:

Asigurarea participarii copiilor Roma la forme de educatie prescolara si la invatamantul obligatoriu si vocational;

Dezvoltarea de programe de formare a mediatorilor sociali si a formatorilor din randul tinerilor romi, pentru comunitatile locale unde traieste un numar semnificativ de romi;

Continuarea programului national privind solutionarea problemelor legate de lipsa cartilor de identitate si a documentelor de stare civila;

Stimularea participarii femeilor rome in campanii de informare si constientizare pentru imbunatatirea accesului la serviciile publice;

Dezvoltarea de oportunitati economice si crearea de locuri de munca remunerate;

Elaborarea si realizarea unor programe de dezvoltare comunitara, cu accent pe politici de locuire, dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a romilor, precum si revitalizarea meseriilor traditionale, cautate pe piata muncii;

Promovarea de campanii de constientizare in vederea combaterii discriminarii si promovarii atitudinii pozitive pentru populatia roma;

Sprijinirea proiectelor de cercetare si educatie interculturala.

Indicatorii de monitorizare pentru masurarea progresului realizat sunt:

Cresterea ratei de participare scolara a copiilor din randul populatiei roma, in toate ciclurile de invatamant;

Eliberarea actelor de identitate pentru 80% din populatia roma;

Numarul de parteneriate strategice incheiate intre Agentia Nationala pentru Romi, ministerele de resort, institutii, etc. cu responsabilitati in implementarea masurilor privind incluziunea sociala a romilor.

Numarul de activitati/actiuni, proiecte, programe.

Pentru implementarea prioritatii au fost alocate fonduri din surse nationale si internationale (Banca Mondiala, Uniunea Europeana). Responsabilitati in coordonarea monitorizarii procesului de implementare a prioritatii revine Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si Agentiei Nationale pentru Romi. Parteneri in procesul de implementare sunt: Ministerul Administratiei si Internelor, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, precum si autoritatilor administratiei publice locale .

5. Proiecte de dezvoltare comunitara privind etnia roma

5.1. Progrese inregistrate in intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale pentru Romi (ANR)

Intarirea comunicarii cu partenerii din societatea civila prin participare si colaborare la evenimentele organizate ce au ca scop imbunatatirea situatiei membrilor comunitatilor de romi:

Masa rotunda ,,Influentarea participarii scolare a copiilor romi' - Romani CRISS (Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii)

Lansarea Programului 'Participarea politica a romilor - NDI (National Democratic Institute, Romania ).

Continuarea campaniei sociale de prevenire si combatere a prejudecatilor si discriminarii fata de cetatenii romani de etnie roma, initiata de Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi in colaborare cu Agentia Nationala pentru Romi, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Asociatia 'Sanse Egale'.

Participare in proiectului cu titlul "Educatie pentru angajare civica a comunitatilor de romi", initiat de Agentia "Impreuna" (Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna") si (FRDS) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala.

Finalizarea documentelor pentru participarea la campania de combatere a atitudinilor rasiste impotriva romilor, denumita nurasism.rom, desfasurata pana in luna de decembrie 2006, in parteneriat cu Asezamantul Cultural Academia Catavencu - Agentia de Monitorizare a Presei

Participare la evenimentul de lansare oficiala a exercitiului de programare Facilitatea de tranzitie', avand ca rezultat elaborarea unui proiect de Twining Light intre Agentia Nationala pentru Romi cu Guvernul Spaniei cu scopul de a identifica bunele practici in accesul romilor pe piata muncii, obiectiv al Agendei de la Lisabona, JIM si Strategia Guvernului Romaniei.

Colaborarea cu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial - DRU (Dezvoltarea Resurselor Umane) 'Sprijin acordat MMSSF, ANOFM si benficiarilor finali pentru pregatirea viitoare a schemelor DRU- masuri de promovare a incluziunii sociale'.

In cadrul procesului de evaluare a asistentei tehnice pentru acest program, ANR a participat direct in acest proces prin delegarea unui expert in comisia de evaluare.

5.2. Progrese inregistrate in domeniul elaborarii monitorizarii si evaluarii  unor programe si proiecte ale ANR

a) Programul de dezvoltare comunitara in localitatea Hadareni, judetul Mures, adoptat prin H.G 533/2006

A fost emis ordinul nr. 172 privind aprobarea Metodologiei de gestionare a Programului de dezvoltare comunitara in localitatea Hadareni, comuna Chetani, judetul Mures, pentru perioada 2006-2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 667 din 3 august 2006.

Au fost elaborate si publicate documentele de deschiderea licitatiei de proiecte cu finantare nermabursabila, din cadrul Programului Hadareni, aprobat prin HG nr 523 din 19 aprilie 2006.

b) Programul multianual PHARE 2004-2006 denumit "Accelerarea Implementarii Strategiei de Imbunatatire a situatiei romilor".

S-a emis Ordinul nr 367 sin 10.07.2006 prin care s-a aprobat componenta nominala a Comitetului de coordonare pentru programul multianual PHARE 2004 - 2006. Comitetul de Coordonare pentru programul multianual PHARE 2004 - 2006 asifura coordonarea implementarii proiectelor finantate din fonduri comunitare in cadrul programului mai sus mentionat.

In componenta Comitetului de coordonare intra reprezentanti ai institutiilor implicate in Aplicarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor, astfel: Secretariatul General al Guvernului, Agentiei Nationala pentru Romi, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei, Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, Consiliului National De Combatere a Discriminarii si Delegatiei Comisiei Europene .

- Autoritatea de implementare care va administra programul PHARE multianual 2004-2006 este Unitatea de Implementare formata in cadrul Secretariatului General al Guvernului, coordonata de un Secretar de Stat (Senior Project Officer) al SGG.

- In perioada 1 - 25 Iulie 2006 a avut loc evaluarea ofertelor de Asistenta Tehnica pentru Programul multianual Phare 2004-2006, urmata de interviuri si selectia asistentei tehnice, la care a participat si un delegat al Agentiei Nationale pentru Romi.

A fost adoptata Legea nr.162/2006 pentru ratificarea Acordului de administrare a Fondului fiduciar dintre Guvernul Romaniei, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Asociatia Internationala de Dezvoltare privind Fondul fiduciar sustinut de mai multi finantatori pentru sprijinirea Deceniului de incluziune a romilor 2005-2015, semnat la Bucuresti la 17 noiembrie 2005 si publicata in Monitorul oficial al Romaniei Nr. 485 din data de 5 iunie 2006.

Legea va sustine doua mari categorii de activitati:

- asistenta tehnica intre tari, pregatirea si organizarea de ateliere de lucru, seminarii, in contextul completarii si aplicarii planurilor nationale de actiune din cadrul Deceniului monitorizarea

- evaluarea aplicarii programului de incluziune in cadrul celor 8 tari organizatoare ale Deceniului.

In cadrul sedintei de Guvern din data de 09.08.2006, presedintele ANR a prezentat rezultatele obtinute in perioada Presedintiei Deceniului detinute de Guvernul Romaniei.

In data de 2.08.2006, Agentia Nationala pentru Romi a preluat de la Secretariatul General al Guvernului administrarea financiara a proiectului "IDF Grant pentru intarirea capacitatii pentru incluziunea sociala a romilor".

Agentia Nationala pentru Romi a organizat in data de 11 august 2006, seminarul "Prezent si perspective in Deceniul de Incluziune a Romilor". Scopul seminarului a fost de informarea participantilor, consultarea si implicarea in elaborarea planului de actiune a Deceniului de incluziune a romilor.

5. Programul de incluziune sociala

Dupa semnarea acordului de imprumut din data de 5 iulie 2005, dintre Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Guvernul Romaniei reprezentat de Ministerul Finantelor, Agentia Nationala pentru Romi a participat la 3 intalniri de lucru organizate de Ministerului Muncii Solidaritatii si Familiei. In cadrul acestor intalniri s-au elaborat documentele necesare derularii financiare a proiectului dupa cum urmeaza:

Nota de fundamentare pentru achizitionarea de echipamente si servicii

Conventie menita sa reglementeze raporturile, sarcinile si atributiile celor doua institutii in implementarea componentei Proiectului mai sus mentionat, privind "Dezvoltarea capacitatii de incluziune sociala a populatiei de etnie roma". Nota pentru constituirea unei comisii de selectie oferte.

5.4. Proiecte de dezvoltare comunitara in Romania.

ANR a initiat in.2006 procesul de consultare cu institutiile centrale cu scopul de a introduce in bugetul fiecarui Minister de resort resurse financiare pentru implementarea masurilor din programele de dezvoltare comunitara elaborate in urma vizitelor de lucru realizate in comunitatile de romi. Rezultatul acestor intalniri a fost stabilirea responsabilitatilor si modalitatilor aplicarii masurilor din programele de dezvoltare comunitara pentru institutiile implicate.

Un alt obiectiv al acestor consultari il constituie identificarea mecanismelor de finantare a planurilor de actiune sectoriale ale deceniului.

Pentru perioada urmatoare, calendarul intalnirilor este urmatorul:

seminar de lucru cu institutiile din domeniul Dezvoltarii Regionale si Rurale;

stabilirea planului de implementare a masurilor din programele de dezvoltare comunitara.

Aceste activitati inter-institutionale au de asemenea impact asupra intaririi capacitatii institutionale ale ANR.

Alte programe si proiecte in care ANR este implicat

Elaborarea documentelor initiale pentru programul HIPERB, acordul bilateral intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene.

- Elaborarea documentelor pentru introducerea la prima rectificare bugetara a unui program de finantarea proiectelor de mica infrastructura in 10 comunitati locale din Romania.

- Continuarea elaborarii documentelor pentru inceperea unei campanii de informare cu privire la accesul la serviciile de sanatate pentru femeile din comunitatile de romi.

- Se afla in stadiu avansat de elaborare o circulara, in urma unui acord de principiu intre Agentia Nationala pentru Romi si Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor prin care, alaturi de femei si tineri, vor fi trecuti in Planul National de Dezvoltare Rurala si populatia roma ca grup dezavantajat.

5.5. Progrese inregistrate in coordonarea Hotararii Guvernului nr. 522/2006, strategia Guvernului privind romii.

In luna august au fost organizate reuniuni de consultare intre Agentia Nationala pentru Romi si Directia Generala pentru prefecturi din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor, pentru implementarea unor masuri de reorganizare cuprinse in H.G.522/2006, privind strategia Guvernului de imbunatatire a situatie romilor.

Ministerul Administratiei si Internelor a transmis prefecturilor o nota privind modalitatile de reconstituirea Birourilor Judetene pentru romi si a grupurile de lucru mixte, acestea din urma alcatuite din subprefecti, reprezentantii birourilor judetene pentru romi, reprezentantii birourilor regionale ale ANR, reprezentantii serviciilor deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului care isi au sediul in judetele respective, mediatori scolari si sanitari, inspectori pentru romi si cadre didactice rome, reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale si reprezentantii comunitatilor de romi. Secretariatul Grupului mixt de lucru este asigurat institutia prefectului[20]. Au fost trimise copii dupa ordinele prefectului privind organizarea Birourilor Judetene de Lucru si a Grupurilor mixte de lucru in conformitate cu circulara MAI nr. 111 76/VPD din 26 iunie 2006.

- In perioada iulie - august 2006 s-au format in grupurile mixte de lucru care se intrunesc lunar in scopul analizarii, planificarii si implementarii activitatilor sectoriale pentru indeplinirea obiectivelor si sarcinilor din planul general de masuri, la nivel judetean.

Masuri pentru perioada urmatoare:

Organizarea si functionarea la ANR a organismului de monitorizare a incluziunii sociale a romilor.

- Introducerea politicilor pentru romi in documentele strategice de planificare a utilizarii fondurilor din bugetele nationale si de la UE.

- Intarirea capacitatii membrilor ANR si a structurilor sale regionale si judetene de accesare a fondurilor post aderare.

- Alocarea fondurilor de la bugetul de stat, pentru strategiile sectoriale elaborate de institutiile cu responsabilitati clare in implementarea Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor si care sa se concentreze pe masurile asumate in raportul de monitorizare al CE.

Optimizarea dialogului si cooperarii inter institutionale, la nivel central si local, intre institutiile care planifica, coordoneaza, si implementeaza politici publice pentru romii din Romania.

Deceniul de incluziune a romilor 2005 -2015

Este o initiativa adoptata in 2004, pentru perioada 2005-2015, de opt tari din Europa Centrala si de Est, cu sprijinul comunitatii internationale si reprezinta primul efort colaborativ de asemenea anvergura destinat imbunatatirii situatiei romilor. Deceniul este, in ultima instanta, o decizie politica a tarilor din regiune de a reduce disparitatile economice si de dezvoltare umana in general si de rupere a cercului vicios al saraciei. Este de asteptat ca la nivel european sa existe o coordonare si o transparenta a politicilor privind romii. Fiecare dintre tarile participante au dezvoltat sau sunt in proces de dezvoltare a unor planuri nationale de actiune, cu obiective clar definite si indicatori de succes cuantificabili.

Deceniul este sprijinit la nivel international de institutii precum Institutul pentru o Societate Deschisa, Banca Mondiala, Comisia Europeana, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizatia pentru Securitate si Cooperate in Europa, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Valoarea esentiala declarata a Deceniului este participarea romilor.

Reprezentantii romilor si ai organizatiilor neguvernamentale trebuie sa participe in toate fazele de dezvoltare ale programului, inclusiv ca membri ai Comitetului Director. Domeniile alese pentru Deceniu sunt: educatia, sanatatea, angajarea in munca si locuirea. De asemenea, au mai fost stabilite ca teme care transcend domeniile principale: saracia, discriminarea si problemele de gen.

In domeniul educatiei, au fost definite urmatoarele prioritati:

asigurarea accesului romilor la educatia obligatorie;

imbunatatirea calitatii educatiei;

implementarea programelor de integrare si de desegregare;

extinderea accesului la educatia prescolara;

imbunatatirea accesului la educatia postsecundara si a adultilor.

In domeniul angajarii in munca, prioritatile identificate au fost:

imbunatatirea nivelului oportunitatilor prin educatie si pregatire vocationala;

extinderea participarii la piata muncii prin masuri active;

imbunatatirea informarii cu privire la piata muncii;

reformarea serviciilor de angajare in munca.

Domeniul sanatate are ca prioritati:

asigurarea accesului la servicii de ingrijire a sanatatii;

imbunatatirea bazelor de date cu privire la starea de sanatate a romilor;

cresterea includerii romilor in serviciile de sanatate;

imbunatatirea sanatatii in comunitatile vulnerabile.

Locuirea are ca prioritati:

abordarea discriminarii in accesul la locuinte;

imbunatatirea conditiilor de viata in comunitatile locuite de romi;

extinderea accesului la locuinte[21].