Deficitul de atentie (ADD) si hiperactivitatea cu deficit de atentie (ADHD) sau in engleza ADD / ADHD (*) -

Deficitul de atentie (ADD) si hiperactivitatea cu deficit de atentie (ADHD) sau in engleza ADD / ADHD (*)

Deficitul de atentie (ADD) si hiperactivitatea cu deficit de atentie (ADHD) afecteaza categoria de elevi / copii care nu au capacitate de concentrare. Durata scurta cat isi pot mentine atentia concentrata genereaza de multe ori un comportament care intrerupe activitatile din timpul orelor. In ultimii ani, s-au facut foarte multe cercetari cu privire la cauzele acestor tulburari. Se presupune ca lobii frontali ai creierului nu sunt suficient stimulati. Tratamentele medicamentoase (de exemplu cu Ritalin), stimuleaza aceste arii si in momentele de echilibru copilul este capabil sa se concentreze. Alte cercetari, studiaza efectul acizilor grasi din alimentatie si arata ca schimbarea regimului alimentar poate modifica comportamentul unor copii cu ADD si ADHD.

Copiii care au ADD / ADHD se manifesta de obicei prin:

slaba putere de concentrare a atentie;

dificultati in a se concentra asupra unei conversatii sau instructiuni. Par sa nu asculte.

dificultati in a-si aminti anumite lucruri; deseori pierd lucruri;

tendinta de a "visa cu ochii deschisi";

dificultati in a-si organiza munca;

probleme in a se ocupa de si de a finaliza o tema / sarcina;

nu pot sta linistiti, fara sa se miste;

simt nevoia de a se misca repede - sunt intotdeauna "pe fuga";

tendinta de a fi agitati, chiar si atunci cand adorm;

dificultati in considerarea consecintelor actiunilor sale, si in a astepta sa-i vina randul;

nevoie de recompensare imediata;

miscari exagerate;

schimbari foarte dese de activitate;

Acesti copii deseori sunt:

agresivi

vorbareti

usor iritabili

solicitanti / pretentiosi

intoleranti

nerabdatori

imprevizibili

extrem de sensibili la frustrare

Strategii

Incercati sa identificati de ce copilul se comporta asa cum se comporta. O mai buna intelegere a cauzelor comportamentului sau va poate ajuta pe Dvs. si pe colegii Dvs. cum sa-l sprijiniti si nu doar sa-l considerati un copil care deranjeaza si creeaza probleme in clasa! Este important ca unui astfel de copil sa i se transmita ca, chiar daca ii dezaprobati comportamentul, el - ca individ - inseamna ceva pentru Dvs. Incercati sa pastrati un caracter unitar al abordarii si, daca e cazul, colaborati cu alti colegi pentru a fi siguri ca toata lumea urmareste aceeasi parametri, indiferent de situatie sau ora de curs.

In functie de natura dificultatii, se pot aplica urmatoarele strategii, care pot fi de ajutor:

incercati sa dezvoltati la elev respectul de sine prin atribuirea unor sarcini pe care le poate realiza cu succes si oferiti feedback cu privire la progresul pe care il face;

oferiti elevului ocazii de a-si asuma responsabilitati si laudati-l atunci cand le realizeaza;

nu asteptati prea multe dintr-o data; abordati pe rand fiecare aspect al comportamentului si recompensati copilul ori de cate ori inregistreaza un progres. De exemplu, incercati mai intai sa-l determinati sa nu strige timp de cinci minute, apoi mariti intervalul la zece minute, etc. Aceeasi strategie se poate aplica pentru a-l determina sa ramana asezat si sa lucreze la o tema.

identificati si folositi recompensa care conteaza cel mai mult pentru copil - stelute, diplome, laude, alegerea unei activitati preferate, etc.;

colaborati cu parintii, daca este posibil, pentru ca elevul sa stie ca scoala si familia lucreaza impreuna pentru a-l ajuta;

mentineti o atitudine pozitiva si incurajati elevul sa faca acelasi lucru. Explicati-i foarte clar ca asteptati o imbunatatire, dar fara a fi sarcastic;

aplicati principiul ca cel mai eficient mod de a modifica comportamentul este recompensarea unei conduite adecvate si nu pedepsirea unei conduite nepotrivite;

stabiliti reguli si rutine clare pentru toata clasa, intelese de toti elevii (daca este posibil, la stabilirea regulilor implicati chiar copii cu probleme emotionale si de comportament);

formulati aceste reguli in maniera pozitiva si nu negativa;

din cand in cand, reamintiti aceste reguli elevilor, fara insa a "cicali";

incercati sa identificati acele elemente care declanseaza comportamentele inacceptabile si interveniti sau distrageti atentia copilului inainte de aparitia respectivelor situatii;

evitati confruntarea directa cu elevul, ori de cate ori este posibil, prin mentinerea unui contact vizual cu acesta, folosindu-i numele si fara sa va exprimati emotiile. Vocea trebuie sa transmita incredere si siguranta, intensitate controlata, fara a tipa si fara gesturi amenintatoare;

daca un elev este prea agitat pentru a asculta, nu incercati sa-l convingeti, lasati-i un timp de linistire (cinci minute pentru elevii  mai mici, 10 - 15 minute pentru cei mai mari);

dupa ce s-a calmat, gasiti timp pentru a discuta cu el despre ceea ce s-a intamplat  si cum se poate evita repetarea unui astfel de comportament in viitor;

mustrarile individuale sunt mai eficiente decat cele facute in public;

ajutati elevul sa-si dezvolte deprinderile sociale, de exemplu, sa stie cum sa se alature unui grup, cum sa ceara obiecte, cum sa-si exprime punctul de vedere, etc.

creati activitati in care elevul sa lucreze la inceput cu un alt elev si apoi cu un grup restrans. Mai tarziu , incurajati-l sa se inscrie intr-un club sau grup social pe care il gaseste interesant;

identificati ce anume il intereseaza; incercati sa includeti elementele care il intereseaza in activitatile de la scoala pentru a-i creste motivatia;

identificati ce calitati are si la ce este bun si creati ocazii pentru ca aceste calitati sa fie observate / recunoscute de colegii sai;

acordati-i sprijin si atentie individuala, in masura maxim posibila astfel incat sa inteleaga ca poate avea incredere suficienta pentru a va impartasi problemele si ingrijorarile sale;

creati pentru elevii nemultumiti ocazia de a vorbi despre nemultumirile lor si ajutati-i sa inteleaga lucrurile si din perspectiva scolii, de exemplu, de ce exista reguli in privinta tinutei, etc.;

ajutati elevii nemultumiti sa inteleaga ca scoala le va oferi tot ceea ce poate, nu pentru atitudinea de revolta ci pentru aspectele pozitive, ca relatii bune cu colegii, frecventarea orelor de curs preferate, participare la cercuri si activitati preferate, etc.;

incurajati-i sa inteleaga ca cu cat ofera mai mult scolii, cu atat scoala le va oferi la randul ei mai mult; atat timp cat raman negativi, scoala in sine nu va fi o experienta recompensatoare;

Pentru copii cu ADD / ADHD:

Acestia au nevoie sa fie invatati cum sa-si structureze munca, ritmul activitatilor si cum sa-si controleze emotiile. Un program comportamental structurat trebuie:

sa incorporeze reveniri asupra sarcinilor care si cand trebuie indeplinite - liste (pe care sa bifeze), jurnale, planuri de lucru, etc.;

sa cuprinda auto-monitorizarea sarcinilor finalizate si a comportamentelor in conformitate cu reguli clar definite;

sa fie unitar;

sa-l invete deprinderi de integrare sociala;

sa-l invete deprinderi de control al furiei;

Sunt eficiente si ajuta daca:

instructiunile, regulile, rutinele sunt scurte, precise si pozitive;

exista legatura cu parintii si cu alte organizatii sau persoane in masura sa ofere sprijin;

se folosesc activitati "in pasi mici" pentru a-l ajuta sa invete;

se folosesc materiale interesante / atractive;

Elevii cu dificultati emotionale si comportamentale sunt descrisi deseori ca persoane care nu pot fi iubite sau nu sunt iubite. Este corect sa presupunem ca nu pot fi iubiti pentru ca nu se simt iubiti. Ei sunt cei care ingreuneaza stabilirea unei relatii cu personalul scolii. Totusi - deschiderea unor canale pozitive de comunicare cu acesti elevi ramane principala modalitate de a stabili relatii cu acestia. Insa, pentru a comunica cu un elev necomunicativ este nevoie de timp, de rabdare, de perseverenta si de intelegere.

E departe de a fi usor sa se stabileasca un raport cu copiii care au dificultati comportamentale si care creeaza probleme. Chiar daca, in ciuda eforturilor, profesorii nu reusesc totdeauna acest lucru, cel putin reusesc sa dea acestor copii dificili o sansa mai buna de a obtine niste realizari in educatie.

(*) Extrase din Bune practici in educatia incluziva, Asociatia RENINCO Romania (www.reninco.ro), 2004 (nepublicat, paginile 111-114).